<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Astra Carei Arhive - Glasul.info</title>
	<atom:link href="https://glasul.info/tag/astra-carei/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://glasul.info/tag/astra-carei/</link>
	<description>Români și punctum!</description>
	<lastBuildDate>Sun, 15 Mar 2026 19:22:14 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	

<image>
	<url>https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/09/cropped-glasul-logo1-e14395903748491-1-32x32.jpg</url>
	<title>Astra Carei Arhive - Glasul.info</title>
	<link>https://glasul.info/tag/astra-carei/</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>La Carei au fost cinstiți eroii Avram Iancu și Simion Bărnuțiu care în 15 martie 1848 au declanșat revoluția pașoptistă după votul din Dieta Ungariei prin care se dorea alipirea Transilvaniei</title>
		<link>https://glasul.info/2026/03/15/la-carei-au-fost-cinstiti-eroii-avram-iancu-si-simion-barnutiu-care-in-15-martie-1848-au-declansat-revolutia-pasoptista-dupa-votul-din-parlamentul-ungariei-prin-care-se-dorea-alipirea-transilvaniei/</link>
					<comments>https://glasul.info/2026/03/15/la-carei-au-fost-cinstiti-eroii-avram-iancu-si-simion-barnutiu-care-in-15-martie-1848-au-declansat-revolutia-pasoptista-dupa-votul-din-parlamentul-ungariei-prin-care-se-dorea-alipirea-transilvaniei/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 15 Mar 2026 16:36:58 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Avram Iancu]]></category>
		<category><![CDATA[Carei]]></category>
		<category><![CDATA[15 martie]]></category>
		<category><![CDATA[2026]]></category>
		<category><![CDATA[Astra Carei]]></category>
		<category><![CDATA[AVRAM IANCU]]></category>
		<category><![CDATA[Simion Bărnuţiu]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=130232</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Astăzi, 15 martie 2026, au fost depuse jerbe de flori cu tricolor românesc din partea ASTRA Carei la&#160;bustul Eroului Național Avram Iancu și la bustul ideologului Revoluției pașoptiste, Simion Bărnuțiu. Cele mai reprezentative personalități al Revoluției Române Pașoptiste au fost&#160; Avram Iancu și Simion Bărnuțiu. Simion Bărnuțiu a studiat la Carei între anii 1820-1825, la...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2026/03/15/la-carei-au-fost-cinstiti-eroii-avram-iancu-si-simion-barnutiu-care-in-15-martie-1848-au-declansat-revolutia-pasoptista-dupa-votul-din-parlamentul-ungariei-prin-care-se-dorea-alipirea-transilvaniei/">La Carei au fost cinstiți eroii Avram Iancu și Simion Bărnuțiu care în 15 martie 1848 au declanșat revoluția pașoptistă după votul din Dieta Ungariei prin care se dorea alipirea Transilvaniei</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>

<h3 class="wp-block-heading">Astăzi, 15 martie 2026, au fost depuse jerbe de flori cu tricolor românesc din partea ASTRA Carei la&nbsp;bustul Eroului Național Avram Iancu și la bustul ideologului Revoluției pașoptiste, Simion Bărnuțiu.</h3>



<h3 class="wp-block-heading">Cele mai reprezentative personalități al Revoluției Române Pașoptiste au fost&nbsp; Avram Iancu și Simion Bărnuțiu.</h3>



<h3 class="wp-block-heading">Simion Bărnuțiu a studiat la Carei între anii 1820-1825, la Liceul Piarist.</h3>



<h3 class="wp-block-heading">An de an depunem la Carei coroane&nbsp; de flori în memoria celor doi români care au luptat pentru drepturile poporului român dar mai ales împotriva alipirii Transilvaniei la Ungaria așa cum doreau revoluționarii maghiari.</h3>



<h3 class="wp-block-heading">La data de 15 martie 1848, Avram Iancu şi Aron Pumnul au dat de la Târgu Mureș strigătul răsculării împotriva anexării Transilvaniei la Ungaria , act votat în Dieta ungară întrunită la Pojon. Ei chemau poporul la o pri­mă adunare la Blaj, în Duminica Tomii, adunarea legendară din 3/15 Mai, pe Câmpia Libertăţii…. Programul Revoluţiei Române, formulat în 16 puncte era intitulat „PETIŢIUNEA NAŢIONALĂ”.</h3>



<h3 class="wp-block-heading">Punctul 1 solicita independenţa naţională a naţiunii române şi egalitatea în drepturi cu celelalte naţiuni din Transilvania. Se cereau apoi desfiinţarea iobăgiei fără nicio despăgubire din partea ţăranilor, libertăţi economice şi politice, învăţământ în limba română, etc.</h3>



<h3 class="wp-block-heading">Punctul 16 preciza că… „<strong>până când naţiunea română nu va fi naţiune constituită şi organizată cu vot deliberativ şi decisiv, reprezentată în camera legislativă…</strong>”.</h3>



<h3 class="wp-block-heading">În acelaşi timp, în „PETIŢIUNEA NAŢIONALĂ” nu era acceptată nicio dezbatere şi încercare de unire a Transilvaniei cu Ungaria.</h3>



<h3 class="wp-block-heading">În calitate de PREFECT GENERAL, adică de conducător militar al revoluţiei româneşti, a fost numit tânărul avocat AVRAM IANCU.</h3>



<h3 class="wp-block-heading">Guvernul Bolojan sfidează istoria românilor și postează pe pagina oficială un mesaj prin care felicită comunitatea maghiară de 15 martie, ziua&nbsp; în care la Pojon s-a votat alipirea Transilvaniei la Ungaria.</h3>



<h3 class="wp-block-heading">Cu alte cuvinte,&nbsp;Guvernul României sărbătorește RUPEREA TRANSILVANIEI din trupul României, de la 15 martie 1848!</h3>



<h3 class="wp-block-heading">Asta&nbsp; înseamnă să nu cunoști istorie și să scuipi pe sacrificiul de sânge al lui Avram Iancu și al moților săi! Din partea unui discriminator de români cum este Bolojan Ilie nici nu te poți astepta la altceva.</h3>



<p class="wp-block-paragraph"><a href="https://www.buletindecarei.ro/2026/03/video-revolutionarii-avram-iancu-si-simion-barnutiu-au-fost-omagiati-la-carei-de-15-martie-2.html">Buletin de Carei</a></p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2026/03/15/la-carei-au-fost-cinstiti-eroii-avram-iancu-si-simion-barnutiu-care-in-15-martie-1848-au-declansat-revolutia-pasoptista-dupa-votul-din-parlamentul-ungariei-prin-care-se-dorea-alipirea-transilvaniei/">La Carei au fost cinstiți eroii Avram Iancu și Simion Bărnuțiu care în 15 martie 1848 au declanșat revoluția pașoptistă după votul din Dieta Ungariei prin care se dorea alipirea Transilvaniei</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2026/03/15/la-carei-au-fost-cinstiti-eroii-avram-iancu-si-simion-barnutiu-care-in-15-martie-1848-au-declansat-revolutia-pasoptista-dupa-votul-din-parlamentul-ungariei-prin-care-se-dorea-alipirea-transilvaniei/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Să fie lumină pentru EMINESCU!</title>
		<link>https://glasul.info/2026/01/30/sa-fie-lumina-pentru-eminescu/</link>
					<comments>https://glasul.info/2026/01/30/sa-fie-lumina-pentru-eminescu/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 30 Jan 2026 01:32:12 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Antiromanism]]></category>
		<category><![CDATA[Carei]]></category>
		<category><![CDATA[Astra Carei]]></category>
		<category><![CDATA[Eminescu]]></category>
		<category><![CDATA[Să fie lumină]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=130043</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>În municipiul Carei, la distanță de aproape nouă ani de la dezvelirea bustului lui Mihai Eminescu de către ASTRA Carei, un fapt rușinos continuă să persiste: monumentul Poetului Național stă în întuneric. Noapte de noapte, Eminescu rămâne nevăzut, în timp ce monumentele identitare maghiare din oraș sunt iluminate corespunzător, puse în valoare și integrate firesc...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2026/01/30/sa-fie-lumina-pentru-eminescu/">Să fie lumină pentru EMINESCU!</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>

<p class="wp-block-paragraph">În municipiul Carei, la distanță de aproape nouă ani de la dezvelirea bustului lui Mihai Eminescu de către ASTRA Carei, un fapt rușinos continuă să persiste: monumentul Poetului Național stă în întuneric. Noapte de noapte, Eminescu rămâne nevăzut, în timp ce monumentele identitare maghiare din oraș sunt iluminate corespunzător, puse în valoare și integrate firesc în peisajul urban. Această discrepanță nu este o simplă scăpare administrativă, ci un simptom al unei politici locale care tratează cultura românească drept secundară.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Românii din Carei plătesc aceleași taxe și impozite ca toți ceilalți cetățeni. Bugetul local nu este patrimoniul unei singure comunități, ci un bun comun, destinat să reflecte echilibrat identitățile care alcătuiesc orașul. A folosi resursele publice prioritar pentru întărirea unei singure identități culturale, ignorând simbolurile fundamentale ale celeilalte, înseamnă a crea o ierarhie nedreaptă a cetățenilor. Înseamnă a transmite, tacit, că unii sunt „mai egali” decât alții.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Mihai Eminescu nu este un monument de partid și nici o figură conjuncturală. Este coloana vertebrală a culturii române, conștiința limbii și a spiritului nostru. A-l ține în întuneric nu este doar o ofensă adusă românilor din Carei, ci o jignire adusă ideii de conviețuire onestă. Respectul reciproc începe cu recunoașterea simbolurilor fiecăruia și cu tratamentul egal al acestora în spațiul public.</p>


<div class="wp-block-image">
<figure class="aligncenter size-full"><img fetchpriority="high" decoding="async" width="745" height="455" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2026/01/Carei-Eminescu.jpg" alt="Să fie lumină pentru EMINESCU!" class="wp-image-130045" srcset="https://glasul.info/wp-content/uploads/2026/01/Carei-Eminescu.jpg 745w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2026/01/Carei-Eminescu-300x183.jpg 300w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2026/01/Carei-Eminescu-640x391.jpg 640w" sizes="100vw" /><figcaption class="wp-element-caption">Să fie lumină pentru EMINESCU!</figcaption></figure>
</div>


<p class="wp-block-paragraph">Nu cerem privilegii. Cerem normalitate. Cerem ca bustul lui Mihai Eminescu să fie iluminat așa cum sunt iluminate toate monumentele maghiare din Carei. Cerem ca administrația locală să înceteze practicile discriminatorii și să dovedească, prin fapte, că reprezintă întreaga comunitate. Gata cu dublul standard. Gata cu șovinismul și antiromânismul mascat în indiferență administrativă.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Lumina nu este un capriciu estetic; este un semn de respect. Să fie lumină pentru Eminescu! Să fie lumină pentru demnitatea românilor din Carei și pentru ideea simplă, dar esențială, că într-un oraș european toți cetățenii au dreptul la recunoaștere egală în propria lor casă.</p>



<p class="has-luminous-vivid-amber-background-color has-background wp-block-paragraph">De pe 14 octombrie 2017, atunci când a fost dezvelit de ASTRA Carei, bustul lui Mihai Eminescu din Carei stă în întuneric, în vreme ce toate monumentele maghiare din Carei sunt iluminate în mod corespunzător. În ciuda faptului că și românii plătesc taxe și impozite la Carei, municipalitatea locală se folosește de taxele și impozitele locale prioritar pentru a întări identitatea culturală maghiară în oraș, ignorând obiectivele culturale sau monumentele identitare românești, de parcă românii din Carei ar fi cetățeni de mâna a doua sau a treia în municipiu. Cerem să fie iluminat și bustul lui Mihai Eminescu din Carei așa cum sunt iluminate corespunzător pe timp de noapte și monumentele maghiare! Gata cu discriminarea, gata cu șovinismul și antiromânismul UDMR! <strong>Să fie lumină pentru EMINESCU!</strong></p>



<p class="has-text-align-right wp-block-paragraph">Fandel Mihai, președintele Partidului Glasul Neamului</p>



<p class="has-text-align-right wp-block-paragraph"><a href="https://glasulneamului.ro/adeziune/"><strong>www.glasulneamului.ro</strong></a></p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2026/01/30/sa-fie-lumina-pentru-eminescu/">Să fie lumină pentru EMINESCU!</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2026/01/30/sa-fie-lumina-pentru-eminescu/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Au trecut 98 de ani de la înveșnicirea românului memorandist Vasile Lucaciu</title>
		<link>https://glasul.info/2020/11/28/au-trecut-98-de-ani-de-la-invesnicirea-romanului-memorandist-vasile-lucaciu/</link>
					<comments>https://glasul.info/2020/11/28/au-trecut-98-de-ani-de-la-invesnicirea-romanului-memorandist-vasile-lucaciu/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Ciută Daniela]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 28 Nov 2020 21:18:32 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Carei]]></category>
		<category><![CDATA[Satu Mare]]></category>
		<category><![CDATA[98 de ani]]></category>
		<category><![CDATA[Astra Carei]]></category>
		<category><![CDATA[românul memorandist]]></category>
		<category><![CDATA[Vasile Lucaciu]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=112550</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Marcăm 98 de ani de la trecerea la cele veșnice a pr.dr.Vasile Lucaciu, Leul de la Șișești. Acum 98 de ani se stingea în locuința sa din Satu Mare cel care a luptat toată viața pentru drepturile românilor. Cel care  i-a fost alături până în ultima clipă a fost profesorul Aurel Coza, ulterior  președinte al...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2020/11/28/au-trecut-98-de-ani-de-la-invesnicirea-romanului-memorandist-vasile-lucaciu/">Au trecut 98 de ani de la înveșnicirea românului memorandist Vasile Lucaciu</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>

<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Marcăm 98 de ani de la trecerea la cele veșnice a pr.dr.Vasile Lucaciu, Leul de la Șișești. Acum 98 de ani se stingea în locuința sa din Satu Mare cel care a luptat toată viața pentru drepturile românilor. Cel care  i-a fost alături până în ultima clipă a fost profesorul Aurel Coza, ulterior  președinte al ASTRA Carei. </p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Ca semn de recunoaștere a întregii sale activități, Parlamentul României a decis să îi organizeze funeralii naționale în ziua de 1 Decembrie 1922. La aceeași dată a fost  omagiat și de Academia Română.</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph"> Ion I. C. Brătianu a depus pe sicriul patriotului român, din însărcinarea regelui, insignele ”Marelui Cordon al Ordinului Steaua României” iar episcopul de Gherla, Dr. Iuliu Hossu, i-a conferit rangul de Vicar episcopal.</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Sicriul a fost dus de la Satu Mare la Șișești unde a fost înmormântat alături de soția sa. La Carei există un bust al său în fața școlii gimnaziale care îi poartă numele, fost liceu.</p>



<figure class="wp-block-image size-large is-style-default"><img decoding="async" src="https://www.buletindecarei.ro/wp-content/uploads/2018/10/astra-bust-lucaciu.jpg" alt=""/></figure>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Nu putem să vorbim sau să îl omagiem pe marele patriot Vasile Lucaciu fără a face referire la pledoaria sa de la<strong> Procesul Memorandiştilor de la Cluj– 1894.</strong></p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Această pledoarie nu ar trebui să lipsească din casa niciunui român. Această pledoarie ar trebui citită copiilor şi nepoţilor noştri periodic mai ales în aceste vremuri tulburi pe care le trăim.</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Pr.dr. Vasile Lucaciu a fost una dintre cele mai reprezentative personalităţi care a luptat toată viaţa sa pentru drepturile românilor aflaţi sub ocupaţie austro-ungară.</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph"><strong>Vasile Lucaciu</strong>, supranumit „Leul din Şişeşti”&nbsp; a fost preot român greco-catolic, luptător pentru drepturile românilor din Transilvania, deputat în Parlamentul de la Budapesta, deputat în Parlamentul de la Bucureşti, politician, memorandist.</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">În anul 1892 a participat, împreună cu fruntaşii românilor din Transilvania, la redactarea faimosului Memorandum&nbsp; care dorea să prezinte împăratului Austro-Ungariei, Franz Joseph, nedreptăţile la care sunt supuşi românii. După redactarea Memorandului, cea mai mare parte a fruntaşilor români a fost de părere ca acesta să fie păstrat în dosare şi să fie înaintat împăratului altădată, când se va ivi o ocazie favorabilă.&nbsp;<strong>Vasile Lucaciu</strong>&nbsp;a fost cel mai aprig susţinător al acţiunii imediate, ceea ce nu s-a întâmplat. Retras la Şişeşti după participarea la redactarea Memorandului, el a continuat să publice articole în presa românească, articole care vorbeau de persecuţiile la care erau supuşi românii de către autorităţile maghiare. Ca urmare, a fost din nou arestat şi întemniţat. Această arestare i-a determinat pe membrii Comitetului Naţional să decidă înaintarea Memorandului către împăratul habsburg imediat ce Vasile Lucaciu va ieşi din închisoare.</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Trei sute de delegaţi români au fost aleşi pentru a prezenta Memorandul la Viena, împăratului, şi ei au fost conduşi de dr. Vasile Lucaciu. Împăratul a refuzat să se întâlnească cu delegaţii şi să primească Memorandul, trimiţându-l guvernului maghiar, care a dezlănţuit teroarea împotriva petiţionarilor.</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Întors acasă, Lucaciu scrie o circulară, pentru a convoca membrii Comitetului Naţional la sfat, pentru a vedea ce e de făcut în situaţia creată. Circulara sa “dacă n-aş avea cerneală v-aş scrio cu sângele meu, pentru a vă face să lăsaţi teama şi să veniţi să începem lupta, lupta cea mare, care ne va aduce izbăvirea. Trebuie să ne-o aducă, fiindcă dreptatea e cu noi” nu a mai fost multiplicată, pentru că au intervenit din nou autorităţile. Din nou Vasile Lucaciu a fost arestat şi aruncat în închisoare, la Szeged, Ungaria.</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Deja Vasile Lucaciu devenise personaj de legendă pentru români, care au înţeles că lupta pentru drepturile lor naţionale, astfel încât poporul i-a compus o doină, numită “<a href="http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Doina_lui_Lucaciu">Doina lui Lucaciu</a>“. Aceasta devenise un asemenea simbol, încât cei care îndrăzneau să o cânte erau vânaţi de jandarmii maghiari.</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">După eliberarea din închisoarea din Szeged, Lucaciu a fost urmărit permanent de autorităţi, i s-a cenzurat corespondenţa sau i s-a reţinut la poliţie, a fost izolat pentru a nu mai putea comunica cu nimeni.</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph"><strong>Pledoaria Părintelui&nbsp;VASILE LUCACIU, preot greco-catolic,&nbsp;pentru drepturile românilor din Ardeal,&nbsp;la Procesul&nbsp;Memorandiştilor de la Cluj – 1894</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>” Niciun român nu s-a născut vreodată rob !” ( Pr. Vasile Lucaciu ).</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">.</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Domnilor judecători, domnilor&nbsp;juraţi, onorată curte ! Am fost&nbsp;aduşi aici, în faţa dumneavoastră pentru a răspunde de faptele noastre, dar mai ales de cugetul nostru care este&nbsp;autorul acestor fapte. N-ar fi trebuit să ne chemaţi la&nbsp;judecată!&nbsp; Ar fi trebuit ca mai întâi să vă cercetaţi &nbsp;&nbsp; propria conştiinţă şi să vă-ntrebaţi dacă un popor&nbsp;poate fi acuzat pentru că doreşte să fie liber; fiindcă&nbsp; dumneavoastră vreţi, de fapt, să judecaţi poporul&nbsp;Român…Dar nici un popor nu are dreptul să judece un alt&nbsp;popor.&nbsp; Atâta timp cât trăim pe pământul nostru, ce argumente pot fi invocate pentru a ni se impune stăpâni&nbsp;dinafară? Permiteţi-mi să vă răspund: Nici unul! Pentru&nbsp;că nici un român nu s-a născut vreodată rob&nbsp;!</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Domnilor judecători, noi avem&nbsp;două mii de ani de patrie! Există vreo forţă în lume&nbsp;care să facă istoria să uite aceşti două mii de ani ???<br>Şi chiar dacă ar îndrăzni cineva, să-ncerce numai!!!&nbsp;Secolele&nbsp; vor rămâne şi pe mai departe în noi,&nbsp;fiindcă le purtăm cu fiecare cuvânt pe care-l rostim şi&nbsp;în credinţa noastră.<br>Onorată curte! Priviţi aceşti&nbsp; oameni care au umplut această sală de judecată şi care&nbsp;vă privesc tăcuţi şi acuzatori… sunt preoţi şi&nbsp;ţărani, profesori şi studenţi care au venit din toate&nbsp;colţurile Transilvaniei pentru a asista la procesul nostru.&nbsp;Nu sunt ei, oare, o dovadă de netăgăduit că Memorandul&nbsp;a fost scris din voinţa întregului popor român??? Fiindcă&nbsp;Memorandul nu e altceva decât voinţa românilor de-a trăi&nbsp;liberi pe acest pământ alături de celelalte popoare.<br>Cauza românească îşi are legile ei mai presus de codul&nbsp;dumneavoastră juridic şi nici un paragraf nu i se&nbsp;potriveşte poporului român, fiindcă singura lege e&nbsp;Transilvania! Dacă vreţi să călcaţi această lege&nbsp;călcaţi în picioare toate legile acestei lumi. Cu ce&nbsp;drept, domnilor judecători??? Nu vedeţi că e inadmisibil&nbsp;să ne judecaţi în propria noastră casă!?</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph"><strong>Şi dacă ne&nbsp;acuzaţi pentru că luptăm pentru drepturile noastre, şi&nbsp;dacă ne găsiţi vinovaţi pentru că idealul nostru e&nbsp;Libertatea, atunci chemaţi la judecată şi Someşul, şi&nbsp;Mureşul, şi Crişurile, şi munţii, şi plaiurile, şi&nbsp;cerul de deasupra&nbsp; noastră…</strong>Condamnaţi-ne pe toţi şi&nbsp;faceţi din Transilvania o imensă închisoare pentru &nbsp; români,&nbsp; dar vă previn, domnilor judecători, că apele&nbsp;râurilor noastre nu vor putea fi niciodată stăvilite de&nbsp;verdictul vreunui tribunal, iar munţii noştri vor rămâne&nbsp;şi pe mai departe înalţi şi neclintiţi ca şi credinţa&nbsp;noastră.</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Domnilor judecători!</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">După ce&nbsp;că jandarmii şi husarii s-au năpustit asupra mulţimii &nbsp; şi-au împrăştiat-o, deşi mulţimea venise aici doar&nbsp;pentru a-şi îmbărbăta proprii reprezentanţi; după ce&nbsp;că au fost plătiţi câţiva oameni fără căpătâi&nbsp; să ne arunce sudălmi şi vorbe de ocară, acum, ca o &nbsp; încălcare fără precedent a legii, nu ne daţi dreptul&nbsp;să ne apărăm în limba noastră?</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph"><strong>Vă e teamă de limba&nbsp;noastră, domnilor judecători?</strong></p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Noi o vorbim de două mii de&nbsp;ani şi n-am ucis cu ea pe nimeni.Vroiţi a ne opri să&nbsp;vorbim româneşte? Niciodată! Pentru că în două mii de&nbsp;ani n-a trecut o zi în care să nu se vorbească&nbsp;româneşte în Transilvania!</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph"><strong>Limba noastră e cartea de&nbsp;istorie a poporului Român.</strong>&nbsp;În două milenii de existenţă&nbsp;nimeni şi nimic nu ne-a putut clinti de pe acest pământ.<br>Am rămas aici! V-aţi întrebat cum, oare, a fost cu&nbsp;putinţă?!</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Cotropirile s-au ţinut lanţ; neamuri de alte limbi au năvălit peste noi, dar noi am continuat să&nbsp;vorbim româneşte…Mulţi ne-au adus credinţele lor,&nbsp;felul lor de-a gândi, dar noi ne-am păstrat cugetul curat&nbsp;şi necorcit.</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Am trecut prin Istorie purtând în suflete&nbsp;această mare taină a Unirii Româneşti întru pământ&nbsp;şi ideal, iar această taină este forţa cu care venim&nbsp;astăzi în faţa lumii întregi şi ne cerem drepturile,&nbsp;pentru că noi nu venim în faţa unui tribunal ci în faţa&nbsp;&nbsp;întregii lumi şi o spunem răspicat:&nbsp;<strong>Noi suntem români!</strong><br><strong>Pământul acesta este românesc! Sufletul nostru este&nbsp;românesc! Trecutul românesc, şi vrem ca şi viitorul să&nbsp;fie tot românesc!</strong><br>Domnilor judecători, există,&nbsp;mai presus ca dumneavoastră, un alt tribunal: al Istoriei!&nbsp;Care nu iartă. El hotărăşte până la urmă.</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Şi vine un&nbsp;timp&nbsp; când el nu mai poate fi evitat.</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Acel timp se&nbsp; numeşte LIBERTATE!,,</p>



<p class="has-text-align-right has-medium-font-size wp-block-paragraph">Preluare: <a href="https://www.buletindecarei.ro/2020/11/au-trecut-98-de-ani-de-la-invesnicirea-romanului-memorandist-vasile-lucaciu.html"><strong>Buletin de Carei</strong></a></p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2020/11/28/au-trecut-98-de-ani-de-la-invesnicirea-romanului-memorandist-vasile-lucaciu/">Au trecut 98 de ani de la înveșnicirea românului memorandist Vasile Lucaciu</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2020/11/28/au-trecut-98-de-ani-de-la-invesnicirea-romanului-memorandist-vasile-lucaciu/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Centenarul Marii Uniri sărbătorit la Carei printr-un eveniment de excepție pe 28 octombrie</title>
		<link>https://glasul.info/2018/10/18/centenarul-marii-uniri-sarbatorit-la-carei-printr-un-eveniment-de-exceptie-pe-28-octombrie/</link>
					<comments>https://glasul.info/2018/10/18/centenarul-marii-uniri-sarbatorit-la-carei-printr-un-eveniment-de-exceptie-pe-28-octombrie/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 18 Oct 2018 13:07:07 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Carei]]></category>
		<category><![CDATA[28 octombrie]]></category>
		<category><![CDATA[Astra Carei]]></category>
		<category><![CDATA[Centenarul Marii Uniri]]></category>
		<category><![CDATA[eveniment de excepție]]></category>
		<category><![CDATA[sărbătorit la Carei]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=95089</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Centenarul Marii Uniri sărbătorit la Carei printr-un eveniment de excepție pe 28 octombrie Pe data de 28 octombrie 2018, &#8220;toate drumurile duc la Carei&#8221;. Cel puțin asta este dorința organizatorilor unui amplu eveniment dedicat Centenarul Marii Uniri în orașul de pe granița de vest a României. [alert-success] &#8220;Un cântec istoric ne-aduce aminte că fraţii în...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2018/10/18/centenarul-marii-uniri-sarbatorit-la-carei-printr-un-eveniment-de-exceptie-pe-28-octombrie/">Centenarul Marii Uniri sărbătorit la Carei printr-un eveniment de excepție pe 28 octombrie</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Centenarul Marii Uniri sărbătorit la Carei printr-un eveniment de excepție pe 28 octombrie</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Pe data de 28 octombrie 2018, <a href="http://www.buletindecarei.ro/2018/10/toate-drumurile-duc-la-carei-in-28-octombrie.html" target="_blank" rel="noopener"><em><strong>&#8220;toate drumurile duc la Carei&#8221;</strong></em></a>. Cel puțin asta este dorința organizatorilor unui amplu eveniment dedicat Centenarul Marii Uniri în orașul de pe granița de vest a României.</span></h4>
<p><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">[alert-success]</span></p>
<div class="gk-textblock" data-style="style1">
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">&#8220;Un cântec istoric ne-aduce aminte că fraţii în veci vor fi fraţi! Asociaţiile culturale şi patriotice din Carei şi din judeţ s-au reunit pentru organizarea unei ample manifestări dedicate Centenarului Marii Uniri.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">La ceas de sărbătoare fraţii îşi dau mâna şi aduc prinos de recunoştinţă celor care au înfăptuit Marea Unire.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Vă invităm să fiţi alături de careieni la ceas de sărbătoare. Să ne amintim de cei care au înfăptuit Marea Unire, de cei care au participat la Marea Adunare de la Alba Iulia plecând din Carei şi satele înconjurătoare.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Vă aşteptăm<em><strong> la Carei pe data de 28 0ctombrie 2018, de la ora 13:30, pe platoul din faţa primăriei din 1918</strong></em>, aceeaşi cu cea de acum, de unde se va pleca în alai spre Monumentul Ostaşului Român unde va avea loc un program cultural. Ţinută tradiţională obligatorie.&#8221;, se arată în invitația trimisă de către organizatori</span></h4>
</div>
<p><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">[/alert-success]</span></p>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Centenarul Marii Uniri a reușit să adune într-un efort comun toate asociaţiile careiene româneşti. Lista invitaţilor rămâne însă deschisă pentru toţi cei care mai doresc să participe.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Printre atracțiile principale ale manifestării se anunță prezența artistei <strong>Sava Negrean Brudaşcu,</strong> care va susține la Carei un concert alături de alți invitați precum Ciprian Tempe, Danuţ Mateş, Ionică Moiş, Cristian Crişan, Bogdan Zonokan şi corul Bisericii Ortodoxe Sanislău, Radu Ardelean, dar și un <strong> Bal al costumului popular </strong>unde cele mai reusite piese de vestimentaţie tradiţională vor fi premiate.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Organizatorii invită la Carei în data de 28 octombrie toate asociaţiile culturale din judeţ, toate persoanele care doresc să sărbătorească Centenarul Marii Uniri. Comitetul de organizare este format din reprezentanții Societății cultural-patriotice Avram Iancu, Asociaţiei pensionarilor, Asociaţiunii ASTRA Carei, Asociaţiei Unirea 2009, Asociaţiei Colonia Moţilor Ianculeşti şi  Asociaţiei cadrelor militare în rezervă subfiliala Carei și ai Centrului de Cultură al Municipiului Carei.</span></h4>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2018/10/18/centenarul-marii-uniri-sarbatorit-la-carei-printr-un-eveniment-de-exceptie-pe-28-octombrie/">Centenarul Marii Uniri sărbătorit la Carei printr-un eveniment de excepție pe 28 octombrie</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2018/10/18/centenarul-marii-uniri-sarbatorit-la-carei-printr-un-eveniment-de-exceptie-pe-28-octombrie/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
