Ceea ce nutresc și solicită acum cu o perseverență obsesivă unii maghiari din România, adică autonomia unor porțiuni din teritoriul actual al României, chiar ungurii le refuzau românilor ardeleni, locuitorii autohtoni, băștinași ai Transilvaniei.

Din numărul 87 al publicației Gazeta Transilvaniei, care apărea la Brașov, de pe data de 3 Mai 1887, aflăm că “multă supărare i-a cuprins pe guvernamentalii unguri din Clușiu (n.r. Cluj-Napoca)” din cauza programului național al românilor Transilvăneni în care la loc de cinste era așezat “postulatul autonomiei țerii (n.r. țării) Ardealului”.

Redăm așadar articolul cu pricina din Gazeta Transilvaniei, pentru a descoperi și românii transilvăneni contemporani cu ce au avut de a face strămoșii lor sub forța “civilizatoare” a stăpânirii ungurești în Transilvania:

“Multă supărare i-a cuprins pe guvernamentalii unguri din Clușiu, pentru că foaia noastră a declarat în ajunul conferenței partidei naționale române clar și neîndoiosu, că nici vorbă nu poate fi ca Românii aderenți ai acestei partide să se lapede de postulatul autonomiei țării Ardealului, alfa și omega programnlui nostru național.

Suntem datori cu mulțămire (Ziarului „Kolozsvar” că, ocupându-se de viitoarea noastră conferință, vine și pune chestiunea pendentă dintre Români și Unguri pe adevăratul ei teremu, deși trebue să mărturisim, că o face acesta fară de intențiune, numai indirectu, prin modul cum combate năsuințele noastre naționale, luându-și refugiu la nisce teorii, una mai șuchiată și mai absurdă decât alta.

Mai întâiu de toate guvernamentalul „Kolozsvar” găsește că Sibiiul, unde se va întruni conferența noastră, este un oraș, care revocă în memoria numai „timpurile triste ale absolutismului nemțescu”. Ce-i pasă foiei clușiane de aceea, unde se vor aduna representanții alegătorilor români? Dăcă stăpânul ei, dăcă guvernul ungurescu voieste într’adevăr să cunoască postulatete naționale ale Românilor, nu le poate afla el și de’a Sibiiu tocmai așa de bine, ca din orice alt oraș ardelenescu?

Ori nu cumva Sibiiul este situat în centrulu Africei? Dăr, zice „Kolozsvar”, Sibiiul e orașul tristului absolutismă nemțescu. Poate fi. Admitem că pe timpul absolutismului și încă multă vreme după aceea Sibiiul a format capitala țării Ardealului. Admitem și aceea, că Ungurilor cu dreptu cuventu li suntu urgisite timpurile, când porunceau p’aici „Bezirkerii” austriaci.

Insă una pentru alta. Decă îi doare pe Unguri astăzi așa de tare, când își aduc aminte de absolutismul nemțescu, să recunoască, dăcă pot să fie drepți, că și pe noi Românii trebue să ne doară absolutismul constituțiunal unguresc, care este încă în ființă și pe care îlu semțim amaru; să recunoască că, după ce de pildă Clușiul este azi orașul de frunte, unde Ungurii ardeleni în orbia loră aducă omagie și întrețin cultul acestui fatalu și sinistru absolutism unguresc, nu-i poate trage inima nicidecum pe Români de a merge să-și țină acolo conferința lor națională.

Ce importă însă Clușiul, ce importă Sibiiul, când e vorba de a fi său a nu fi? Și în privința acăsta a nimerito „Kolozsvar” când zice, că în relațiunile noastre cu Ungurii totul se reduce la întrebarea, că oare noi Românii mai avem ori nu dreptul și puterea de a trăi și de a ne desvolta în acest stat ca individualitate națională deosebită, ce am fostă din vechime, suntem și vomă fi, dacă Dumnezeul poporelor, pentru multele noastre păcate și slăbiciuni, nu-și va întoarce fața cu totul de la noi?

Zice „Kolozsvar“, că principiile luptei noastre naționale sunt rău întemeiate și că ne aflăm cu toții în mare rătăcire, când pretindem drepturi naționale pentru noi. „Trecutulu”, zice aceasta foaie, nu justifică pretensiunea noastră, „pentru că Românii niciodată n’au figurat între marginele acestei țări ca națiune deosebită.” Foaia ungurească afirmă, dar ca de obicei, ne rămâne datoare cu dovezile. De aceea îi aducem aminte, că Românii până în veacul al XlII-lea au constituit pe acest pământ o națiune deosebită cu drepturi deosebite politice naționale și că în cursul timpului, fiindu despoiată de aceste drepturi, ea niciodață n’a renunțat la ele și de repețite-ori s’a încercat să și le recâștige, or mai ales în veacul al XVII-lea și al XVlII-lea căpeteniile noastre naționale au pretins de repețite-ori de la casa domnitoare și de la ordurile țării restituirea națiunei române în drepturile ei avitice, ca a patra națiune a țării Ardealului.

Să nu ne pierdem însă în trecutul depărtat și să remânem la timpurile cele mai noi. Credem, că Ungurii clușieni își vor mai aduce aminte, că după încetarea absolutismului nemțescu și inaugurarea erei constituționale s’a adunat la Sibiiu dieta ardelenească, care a adus o lege fundamentală, prin care s’a recunoscut națiunea română ca a patra națiune politică a Transilvaniei și că acestă lege a fostă confirmată și sancționată de Impăratul și marele principe al Transilvaniei.

Românii s’au și bucurat câțiva ani de posițiunea unei națiuni deosebite între națiunile Ardealului, pănă ce au venit Ungurii cu uneltirile și violările lor și au scos’o irăși din această posițiune. Să nu ni se zică dar, că n’am figurat aici niciodată ca națiune deosebită, când constatatu este afară de acesta de istoricii cei mai de frunte și mai mari — între cari nu se va pute numera niciodată unu Hunfalvy — că Românii suntu poporulu băștinașu, autohtonu alu Ardealului!

Susține mai departe „Kolozsvar”, că nici exemplu altor popoare din alte state nu poate justifica principiile ndstre, deoarece în nici o țară cetățenii, cari vorbescă altă limbă, nu ar forma o națiune deosebită. Ce feliu de cetățeni înțelege „Kolozsvar” și ce feliu de limbi? Nu cumva se gândesce iarăși la cele câteva sate de coloniști Ciangăi din Moldova? Elveția și Belgia nu există pentru „Koloszvar”? Dar să nu mergem așa departe, întrebăm pe Ungurii guvernamentali din Clușiu, cum este cu putință, ca Croații, cari nu vorbesc limba ungurească, să constitue în statul ungară o națiune deosebită, și cum este cu putință, ca Cehii, Polonii, Slovenii și Românii din țările cislaitane să formeze națiuni deosebite în statul austriacă?

Nu sunt Ungurii aceia, cari mereu țin conferințe și negocieză pacturi cu aceste diferite națiuni din imperial dualist austro-ungar ? Viitorul mai adaugă „Kolozsvar”, asemenea nu ne-ar sfătui pe noi Românii a stărui pe lângă ideile și principiile noastre actuale politice, pentru că păcatele politice ale premergătorilor se răsbună întotdeauna asupra urmașilor lor. Să ne permită „Kolozsvar” a-i spune, că pe lângă cea mai mare bunăvoință nu le putem privi ca autoritate, de la care să așteptăm să ne dea o directivă pentru viitor, îi admitem însă dreptul de a fi îngrijată de viitorul națiunei unguresti și de a cumpăni la randul lui, că oare nu pot avea și Ungurii păcate politice și oare aceste păcate nu se vor răsbuna cumplit asupra urmașilor lor?” ( Gazeta Transilvaniei, 3 Mai 1887)

Articolul 3 Mai 1887: Câtă toleranță aveau ungurii față de pretențiile de autonomie ale românilor din Ardeal? apare prima dată în Glasul.info.

Trebuie interzise aceste marșuri extremiste maghiare anti-Trianon, pentru secesiune și pentru terorism. Eu am propus acest lucru prin lege in Parlament!

Marsul pentru autonomie s-a transformat astazi intr-un marș pentru teroristii maghiari care au vrut sa arunce romani in aer la Targu Secuiesc pe 1 Decembrie!
Participantii la marsul secuiesc de la Targu Mures nu doar ca au intonat imnul Ungariei, au scandat lozinci pentru autonomie teritoriala si anti-Trianon, dar au purtat si pancarte pe care scria: ”Acuzatia: terorism, dovada: maghiar”.

Bogdan Diaconu: “Marsul pentru autonomie s-a transformat astazi intr-un mars pentru teroristii maghiari care au vrut sa arunce romani in aer la Targu Secuiesc pe 1 Decembrie!”

Asadar, mai nou, extremistii maghiar nu mai pretind doar secesiunea teritoriala si preluarea Transilvaniei de catre Ungaria (asta inseamna sa scandezi anti-Trianon), ci solicita si dreptul la terorism! Un mars care sa le ia apararea celor doi lideri HVIM care au vrut sa arunce in aer romani de 1 Decembrie este prea mult chiar si pentru Romania, renumita pentru felul in care se lasa calcata in picioare de toata lumea!

Asadar, nu numai cazurile deschide de DNA impotriva liderilor maghiari corupti reprezinta o ”discriminare”, ci și acuzatiile de terorism sunt interzise la adresa extremistilor maghiari pentru ca ei sunt o minoritate etnica. Dreptul la libera exprimare al extremistilor maghiari include, mai nou, dreptul la terorism!

Sursa: Bogdan Diaconu

Foto: captura TVR 1

Articolul Bogdan Diaconu: “Marsul pentru autonomie s-a transformat astazi intr-un mars pentru teroristii maghiari care au vrut sa arunce romani in aer la Targu Secuiesc pe 1 Decembrie!” apare prima dată în Glasul.info.

Fiindca dupa 1989 “anumiti” politicieni din Romania au hotarat, profitand si de confuzia primilor ani din asa zisa tranzitie politica si economica, ca romanii trebuie sa fie mai catolici decat Papa, ne-am trezit pe cap cu un proiect politic ciudat, o struto-camila naravasa, constituita de actualul UDMR, care nu-i nici partid politic dar nici organizatie nonguvernamentala, ci are un statut ilegal daca este sa ne luam dupa legislatia pe care Romania a avut-o si inca o mai are de peste doua decenii.

Ce spun semnatarii unei petitii prin care se cere desfiintarea UDMR?

[one_half][tp_product id=”194104225″ feed=”396″][/one_half]

Asadar, sub auspiciile unor conditii de instabilitate politica si economica, cei de la UDMR au devenit in Romania la fiecare alegeri sa reprezinte de fiecare data cei “treizeci de arginti” care inclina talerul balantei puterii (in special al majoritatii parlamentare de care depinde alegerea unui nou guvern), in schimbul adoptarii si implementarii unor masuri antiromanesti, de cele mai multe ori de-a dreptul sovine.

Aceasta politica a micilor pasi, a torturii cu picatura chinezeasca, a devenit tot mai agresiva si mai indrazneata cu fiecare concesie sau compromis pe care l-au facut politicienii romani tradatori de neam si de tara. Astfel, este limpede ca etnicii romani isi doresc disparitia sau macar intrarea in legalitate a acestei formatiuni politice monstruoase.

PETITIE: Cerem desfiintarea UDMR pentru subminarea puterii de stat

Iata cateva mesaje si comentarii pe care le au semnatarii petitiei de mai sus (ele pot fi gasite si pe pagina petitiei) prin care se cere desfiintarea UDMR:

#1 “Toate minoritatile sa respecte legile Romaniei pentru ca ei au nevoie de Romania nu Romania are nevoie de ei: de nu, se poate parasi in liniste! Sa se duca de unde au aparut sa-si ceara drepturi, nu in tara mea!”

#2 “Consider ca UDMR nu poate fi reprezentatul POPORULUI ROMAN in nicio institutie de STAT !”

#3 “Electoratul nu le-a dat votul de a face parte din acest guvern!Ne-am saturat de minciuna!”

#4 “Autoritatile locale si centrale sunt lase, nu fac ceea ce legea spune in mod explicit, expunand romanii din teritoriile unde maghiarii secui se manifesta, la atrocitati si la o teroare greu intalnita! Doresc ca aceasta “petitie” sa-si atinga scopul, deoarece insasi constitutia este terfelita prin acceptarea in continuare a acestei formatiuni iredentiste, UDMR!!!”

#5 “In ce tara europeana sau USA, o minoritate are partid? In nici una, minoritatile au doar reprezentanti! Asta cu tinutul secuiesc au promovat-o liderii maghiari nu oamenii simpli, care o duc si ei rau!”

#6 “Ce poate fi mai direct si clar? Körodi declara franc ca telul UDMR inca din 1992 a fost Autonomia TERITORIALA! Iszak Balasz declara ca cere impetuos guvernului Autonomia Teritoriala.Ungurul Iszak  , seful Extremistilor Unguri mai declara senin romanilor pe care- i desconsidera si-i crede foaaarte prosti, ca Autonomia TERITORIALA a Tinutului Secuiesc nu ameninta si afecteaza in nici un fel iNTEGRITATEA TERITORIALA a Romaniei…. Astia ne cred lobotomizati si amortiti, atita timp cit nu reactionam de nici un fel.Chiar si cind militia extremistilor maghiari ataca Jandarmeria Romana!!! ATAC Purtand SI STEAGUL UNGARIEI, nu numai steaguri secuiesti…”

#7 “In primul rand, UDMR nu este o formatiune politica, pentru ca nu poate exista o formatiune politica pe criterii etnice, in afara sferei politice. Nu cred ca ungurii, in majoritatea lor ar avea actiuni de genul celor intamplate la noi, in Romania, fara sa fie provocati si condusi de UDMR. Eu am avut si am pintre unguri multi prieteni si cunostinte, dar nu am avut niciodata divergente pe criterii etnice cu ei.”

#8 “Sunt provocari menite a destabiliza siguranta nationala……propun scoaterea udmr in afara legii si actiunea imediata a serviciilor responsabile cu siguranta statului in zonele cu MINORITARI unguri….”

#9 “Romania este a fost si va fi numai a Romanilor asta inseamna si asa zisul tinut secuiesc.Este foarte periculos ce fac elementele extremiste din Ungaria si din tinutul secuiesc,guvernul roman trebuie sa raspunda acestor provocari la ruperea Romaniei .Daca nu vor raspunde poporul Roman ve raspunde.”

Petitia are pana la acest moment stranse 3865 de semnaturi si 539 de comentarii! Puteti citi toate comentariile pe pagina petitiei.  Semnati si dumneavoastra petitia sau macar spuneti-va parerea in legatura cu aceasta initiativa.

PETITIE: Cerem desfiintarea UDMR pentru subminarea puterii de stat

Lipsa de solidaritate a romanilor face ca ungurii sa ne rada in nas pentru ca nu suntem in stare nici macar sa adunam un numar destul de mare de semnaturi pentru o simpla petitie, indiferent de eficienta sau ineficienta sa finala. Iata cum rad ungurii de lipsa noastra de unitate a romanilor:

“Apropo petitia la care te referi: vad ca este pornita in martie 2014 si a strans aproape de 4000 de semnaturi fara nici un rezultat, pt ca nu are la baza nimic concret. Petitia UDMR-ului pt reschimbarea numelui spitalului din Covasna, a strans in nici 10 zile, 30.000 de semnaturi, avand sprijinul prefectului de Covasna, consiliului medicilor din spital, a sindicatului etc. Si rezultatul a fost cel pe care il stii.”

Pentru interesul romanilor din Harghita si Covasna ar fi trebuit sa existe in replica o petitie semnata de cel putin cateva sute de mii de romani! Hai sa ne trezim romani, caci am dormit destul!

Articolul Ce spun semnatarii unei petitii prin care se cere desfiintarea UDMR? apare prima dată în Glasul.info.

In Strategia Nationala de Ordine Publica 2015 – 2020 supusa dezbaterii publice pe site-ul MAI se specifica faptul ca  manifestarile cu caracter xenofob care au ca scop “obtinerea autonomiei unor regiuni pe criterii etnice” si reprezinta in acelasi timp o amenintare permanenta “asupra climatului de siguranta si a bunastarii cetatenilor”, potrivit  businessmagazin.ro

MAI: “Manifestarile xenofobe pentru autonomie reprezinta un pericol pentru ordinea publica”

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a propus pentru dezbatere publica proiectul Strategiei Nationale de Ordine si Siguranta publica pentru urmatorii cinci ani.

In documentul facut public pe site-ul MAI se afirma ca “dinamica fenomenului infractional ramane o amenintare permanenta asupra climatului de siguranta si a bunastarii cetatenilor, prin posibile amenintari precum: manifestari de rasism, xenofobie, extremism si alte forme de intoleranta, avand drept scop obtinerea autonomiei unor zone/regiuni pe criterii etnice”.

[alert-announce]Sursa:[1] www.businessmagazin.ro[/alert-announce]

Articolul MAI: “Manifestarile xenofobe pentru autonomie reprezinta un pericol pentru ordinea publica” apare prima dată în Glasul.info.

In timpul dominatiei asupra Transilvaniei – o perioada de 4 ani, pana la eliberarea intregului teritoriu al Romaniei – , caracteristicile horthysmului s-au etalat la lumina zilei. Programul pe care fascistii unguri aveau sa-l puna in aplicare in teritoriul romanesc cotropit a fost facut public printr-o directiva de propaganda in actiune intitulata “Fara indurare”, editata la Budapesta din ordinul personal al lui Horthy si destinata jandarmilor si formatiunilor paramilitare horthyste.

O istorie urata cu instigari la etnocid. Si va mai mirati ca romanii nu vor sa auda de autonomie?

Iata un extras:

“Natia ungara este cea mai splendida realizare a rasei dominante mongole, care nu cunoaste decat victoria. In noi fierbe sangele lui Atilla, al lui Arpad si al lui Ghinghis-Han…

Eu nu astept sa vina razbunarea! Voi suprima pe fiecare valah ce-mi va iesi in cale! Pe fiecare il voi suprima! Nu va fi indurare.

Voi aprinde noaptea satele valahe! Voi trece prin sabie toata populatia. Voi otravi toate fantanile si voi ucide pana si copiii din leagan!

In germene voi distruge acest neam de hoti si ticalosi! Nu va fi pentru nimeni nici o mila! Nici pentru copiii de leagan, nici pentru mama care va naste copil…

Voi suprima fiecare valah si atunci nu va mai fi in Ardeal decat o singura nationalitate, cea maghiara, natia mea, sangele meu! Ii voi face inofensivi pe viitorii Horia si Closca.

Nu va fi mila!»

„Nincs kegyelem” (Fara indurare) de Ducso Csaba, Budapesta, 1939

Un cititor obiectiv este fortat sa constate ca nici Mein Kampf-ul lui Hitler nu cuprinde, tiparite negru pe alb, asemenea accese patologice de ura.

Autoritatile horthyste au urmarit inocularea acestui spirit distructiv pe scara larga, organizand adunari publice pentru a instiga populatia maghiara impotriva romanilor:

“Pe acesti valahi opincari trebuie sa-i extirpam, sa-i ucidem ca pe dusmanii nostri. Preotii predica poporului iubirea, dar aceasta este o momeala, fiindca Dumnezeu nu ajuta decat forta bruta, iar aceasta forta noi cu totii trebuie s-o intrebuintam pentru a-i ucide pe acesti valahi. Religia, printre cele zece porunci ale ei, spune: nu ucide, nu fura, nu dori femeia altuia, pentru ca acestea sunt pacate. Acestea sa fie insa pacate? Nu sunt pacate! Pacat va fi cu adevarat dacă nu vom extermina aceasta banda de valahi opincari. Vom organiza o „noapte a Sfantului Bartolomeu” si vom ucide si copiii in pantecele mamelor lor.» Un asemenea discurs a fost rostit in Simleu Silvaniei de baronul Aczel Ede. Seful circumscriptiei regionale a10-a Cluj a organizatiei Paramilitare horthyste a Tiranilor”

*Aurel I. Rogojan – Fereastra serviciilor secrete, Cap. – Delirul maghiar: propaganda, spionaj si extremism pentru «Ungaria Sfantului Stefan», p. 329-330, Editura Compania, Bucuresti, 2011

Sursa: [1] cersipamantromanesc.wordpress.com

Articolul O istorie urata cu instigari la etnocid. Si va mai mirati ca romanii nu vor sa auda de autonomie? apare prima dată în Glasul.info.

Urzeala din spatele solicitărilor de autonomii fiscale, economice se structurează pe premize false, chiar ordinare, dar îndeosebi se bazează pe neștiința și ignoranța multor români, și a celor mai mulți minoritari care vor să’și crească potența numerică într’un alt stat, în care de la 4-5% să salte la peste 15%.
Pentru acești adepti ai autonomiiilor regionale pe baze economice, cum este cea a minoritarilor, prezint niște cifre, ca să înțeleagă toți cât de deplasate și mincinoase sunt “argumentele” lor. Acești urzitori susțin aberant ca: “Impozitele acumulate în Transilvania ajung în Moldova și Oltenia pe nedrept. Transilvania este trezoreria ţării noastre fără autodeterminare (?!!! n.m.). Ei au mai mare nevoie de noi, decât noi avem de ei. Regiunea noastră s’ar putea autosusţine.”

Solicitarea autonomiei in baza unor criterii economice false

”O minciună repetată de o mie de ori rămâne o minciună, dar o minciună repetată de un milion de ori devine adevăr”, spunea Goebbels, Ministrul Propagandei Publice în timpul regimului nazist. Așadar să încercăm cu cifre reale sa demascăm minciuna patrihoților locali.

Cititi si: Economiile Harghitei si Covasnei de cand e UDMR la guvernare

Regiunea Transilvania (Ardeal+Crisana+Banat+Maramures) aduc la bugetul national 178 miliarde lei, cu o medie de doar 11 miliarde lei in cele 16 judete.

Restul tarii (Moldova+Muntenia+Oltenia+Dobrogea) aduce la bugetul national 364,27 miliarde lei cu o medie de 14 miliarde lei in cele 25 de judete si Bucuresti.

Unde este superioritatea Transilvaniei fata de “Regat”? Daca ne luam doar dupa cifre seci, constatam ca este o gogorita toata constructia lor, mai ales cand se argumenteaza economic. Autonomia economica nu se justifica, cifrele reale aratandu’ne un nivel de aport la buget exact invers, Transilvania traieste de pe urma “Regatului”, daca am folosi terminologia patrihotilor.

Spre exemplificare e suficient sa intelegem ca Bucurestiul are un aport de 33 de ori mai mare ca al Covasnei, de 29 de ori decat Salaj, 20 de ori decat Harghita, 20 de ori decat Bistrita Nasaud, de 12 ori cat Mures, de 10 ori cat Arad, la fel decat Sibiu si de 7 ori cat Brasov.

Aproape 6,3 miliarde de lei (1,5 miliarde de euro) este surplusul pe care l’a adus in anul 2011 Bucurestiul la economia tarii, dupa cum reiese din estimarile Comisiei Nationale de Prognoza (CNP), trend care a continuat si in 2012 si in 2013.
Bucuresti are cea mai mare pondere (22-23%) in economia Romaniei, fiind urmat de Cluj, Timis, Arges, Constanta, Prahova, Brasov, Dolj, Ilfov, Iasi.

https://thraxusares.files.wordpress.com/2015/01/214-topul-judetelor-dupa-valoarea-economcia-2011.jpg

Valoarea economica a tuturor judetelor in 2011 in bani, este de 542,04 miliarde de lei.
De unde rezulta ca valoarea medie a unui judet din Romania este de 13 miliarde de lei (3,1 miliarde de euro).
La randul ei, valoarea din 2010 a economiei Romaniei a fost de 513,64 miliarde de lei. Ceea ce inseamna o crestere a

PIB-ului de 28,4 miliarde de lei in acest an comparativ cu 2010.
Din acesti 28,4 miliarde de lei, circa un sfert, adica 6,3 miliarde de lei, reprezinta suma cu care a urcat economia Capitalei in 2011.

Mai exact, economia municipiului Bucuresti este estimata in acest an la 123,15 miliarde de lei, ceea ce reprezinta nu mai putin de 23 % din total national, cu 6,3 miliarde de lei peste cifrele din 2010, cand PIB-ul Capitalei a insumat 116,84 miliarde de lei.

Dupa cum afirmam anterior, dupa Bucuresti, urmatoarele motoare ale economiei sunt Cluj, Timis, Arges, Constanta, Prahova si Brasov. Bucuresti plus aceste sase judete fac cat jumatate din economia romaneasca. Penultima pozitie este ocupata de Covasna, judet care a contribuit doar cu 3,97 miliarde de lei la economia tarii, cu 180 milioane lei mai mult decat in 2010.

Aveti in poza cat valoreaza fiecare judet din Romania (valoarea din 2011).
Amatorii de autonomii regionale ar trebui sa sape mai adanc si fara a dezinforma, pentru un argument valid, pentru ca situatia economica in viitor a tarii nu le va da motive de liniste pe taram economic.

Nici in urmatorii 2 ani situatia nu le va da apa la moara, decalajul intre “Regat” si judetele transilvane se adanceste, dar nu pentru ca cineva doreste asa ceva subteran cum poate ar crede carcotasii patrihoti, ci pentru ca acesta este ritmul de dezvoltare actual, absolut natural.

Nu doresc ca din aceste statistici cineva sa traga concluzia total eronata, ca incerc sa creez o prapastie intre regiuni. Incerc o analiza la indemana oricui are rabdarea sa studieze oleaca site’ul Comisiei Nationale de Prognoza, ce are la baza datele INS, date ce sunt trimise si cunoscute si de Bruxelles. Asadar se prognozeaza ca la finele anului 2016, Romania sa atinga suma incasata la nivel national de 734,733 miliarde lei, cu 178,025 miliarde mai mult decat la finele anului 2011.

Cititi si: Tinerii maghiari, tineri dezorientati, predestinati cercurilor extremiste

Bucureștiul să inregistreze cifra de 167,44 miliarde lei.
Dar pentru a demonta intreaga constructie de neadevaruri si aberatii, celor ce se bazeaza pe ”argumente” economice, in tentativa lor de a crea un stat independent in Transilvania, iata prognoza incasarilor in 2016, in toate cele 16 judete: 237,569 miliarde lei, cu o medie de 14,8 miliarde /judet.

In “Regat” situatia se modifica astfel: 497,164 miliarde lei in cele 25 de judete si Bucuresti, cu o medie de 19,122 miliarde / judet.

În concluzie, adepții ideii eronate si aberante ca romanii din vechiul regat traiesc pe spinarea ardelenilor, trebuie sa argumenteze cu cifre reale si nu cu lozinci otravite. Cu munca si inteligenta aceste cifre seci pot fi imbunatatite, intr’atât cât să fie resimtite cu adevarat in nivelul de trai al fiecarui roman si nu cautat in segregationism.

#Vatra Stră-Română‬ ‪Dacii‬ ‪Geții‬ ‪Pelasgii‬

Sursa:

[1] thraxusares.wordpress.com

Articolul Solicitarea autonomiei in baza unor criterii economice false apare prima dată în Glasul.info.

Dupa toate cate s-au spus si cate s-au facut, iata ca totusi ni se dovedeste ca in asa zisul tinut secuiesc inca mai exista speranta. Redam mesajul unui domn din secuime, Ianosi Stefan, “un secui batran” asa dupa cum se recomanda chiar el insusi si care ne arata si o alta latura a secuilor. Prin ceea ce a transmis acest domn acum se leaga mai multe punti intre romani si secui decat cele pe care au incercat sa le construiasca generatii intregi de politicieni.

De fapt realitatea este ca politicienii s-au straduit tot timpul mai mult sa dezbine decat sa-i apropie pe oameni. Daca mai exista in secuime oameni ca Ianosi Stefan atunci Tinutul Secuiesc inca mai are sperante. Nadajduim ca acest “secui batran” nu este doar o aschie sarita prea departe de trunchi, o rara exceptie de la regula ci sunt la fel ca dansul si inca multi alti secui.

Si totusi mai exista speranta in asa zisul tinut secuiesc

[one_half][/one_half]”Dragii mei,

Sunt un secui bătrân și prost…
La cei peste șaptezeci de ani pe care i-am tot târât prin țărâna și tina Ardealului am învățat un singur lucru, și anume: „ Răgetul măgarului nu se aude în ceruri!”

Faptul că în numele grupului, a cărui existență o salut, a apărut o anume precizare față de ” istoria paralelă”, precizare care este jignitoare la cei peste 90 % dintre cei de etnii maghiare care au trăit și trăiesc în bună înțelegere cu românii, indiferent dacă în zonă ei sunt majoritari sau „ minoritari” ca-n Harghita.

Cei care se erijează în reprezentanții și corifeii maghiarimii din Transilvania confundă Istoria, cea mai frumoasă povestire din viata mea, cu un sutien, considerând că ambele trebuie și pot deforma realitatea. Iubite cititor necunoscut, rogu-te frumos să nu cataloghezi cele de mai sus drept demagogie iredentistă din partea unui etnic maghiar care spre părerea de rău a multor capsomani se simte în primul rând ARDELEAN.

Fiind bogat numai în „valuta” numită TIMP LIBER, în rest având aceleași beteșuguri ca fiecare pensionar din România(pardon, am greșit… trebuia să scriu ca majoritatea pensionarilor, deoarece sunt și pensionari din categoria pensiilor nesimțite, în fruntea listei fiind chia Băsescu, cel care a elaborat acest concept) de-a lungul anilor, atunci când câte o săritură peste cal a unor politiceni români sau maghiari, m-a zgândărit la rărunchi, scârba fiind mascată de unele făcături, aidoma celor de mai jos.

SUNT SECUI

Celor care erijându-se în corifeii
maghiarimii din România, vor autonomie.
Sunt secui, secui rămîn
Și trăiesc pe plai străbun.
Ardelean fiind se știe
Că-s vlăstar de Românie.
Chiar de graiu-i altă limbă
Inima mea nu se schimbă,
Dragostea îmi prisosește,
Simt, trăiesc pe românește.

Doamne, bate-l pe ăla care
Vrea a noastră dezbinare,
Fă-L, Preabunule să știe
Secuii nu vor… autonomie.
05.01.2013

SUNT…
Sunt mai român ca toți românii,
De ciuda mea plesnesc străinii
Și sunt secui de când mă știu,
De când în lumea asta-s viu.

Un nor stingher amarnic plânge,
Ș-un dor amar inima-mi frânge,
Sunt spin în ochi de venetici,
Mă vor departe, sunt aici.

Prin ani mi-a reușit a strânge
Ce Iancu mi-a lăsat în sânge,
Ce stând pe tronul roș ca oja
Mi-a hărăzit secuiul Doja.

Am fost în rang de ardelean săltat
De vodă Mihai , la descălecat,
Și rangul mi-a fost consfințit
Cînd România mare s-a numit.

De aceea nu mă-nghit hainii,
Că-s mai român ca toți românii
Și strig în față ori și cui
Sunt cel mai cel între secui.

Nu dau socoată nimănui,
De-s pământeni, sau de hai-hui,
De când mă știu, din neam în neam,
Eu sunt Român, Secui și Ardelean

26.o4.2000
A U T O N O M I E

Vâscul, dintr-un plop, de sus,
A stigat, clar, cu tărie,
Disperat, c-avea de spus,
Musai, vrea autonomie,
El fiind între foioase
Veșnic tânăr, veșnic verde,
Chiar de nu are foloase
La noroc e bun , se crede.
Plopu-nalt, măreț, cu fală,
I-ar fi zis: Iubite frate,
Tu, nu faci nici o scofală,
Dacă nu te țin în spate.
Deci mai bine dă-te jos,
Pe pământ, între copaci
Și atunci, mă rog frumos,
Larmă-ntr-una poți să faci.

Asemenea cu vâscul cocoțat
În vârful plopului, la vie,
Sunt unii ce nejustificat
Visează-n van ”Autonomie!”
05.01.2013.

Vă mulțumesc pentru înțelegere și răbdarea de a lectura aceste făcături.
Ianosi Stefan”

Sursa:
[1] facebook.com/stianosi?fref=nf

Articolul Si totusi mai exista speranta in asa zisul tinut secuiesc apare prima dată în Glasul.info.

In timpul comemorarii „masacrului de la Siculeni” din 1764, preşedintele Partidului Civic Maghiar, Biro Zsolt, a declarat că maghiarii din Transilvania sunt pe zi ce trece „mai aproape de autonomie”.

Cu toate ca a fost un ger de minus 20 de grade Celsius, in jur de 400 de persoane au participat, miercuri, la Siculeni, la comemorarea secuilor ucişi în 1764 de catre trupele imperiale austriece.

Biro Zsolt: “Maghiarii din Transilvania sunt pe zi ce trece mai aproape de autonomie”

La acest eveniment  au participat, alături de reprezentanţii autorităţilor locale şi judeţene, preşedintele Partidului Civic Maghiar (PCM), Biro Zsolt, deputatul UDMR Korodi Attila, senatorii Tanzos Barna şi Antal Istvan, consulul general al Ungariei la Miercurea Ciuc, Zsigmond Barna Pal, precum şi secretarul de stat în Guvernul Ungariei Potápi Árpád.

„Eu cred că pe zi ce trece suntem cu un pas mai aproape de autonomie. Dacă mă gândesc că după 25 de ani încă nu am obţinut această autonomie, pe care am avut-o şi în vremea comunismului, atunci am putea să fim pesimişti, dar dacă mă gândesc la faptul că avem rezultate, dacă mă gândesc la alegerile prezidenţiale, unde s-a văzut foarte clar că se simte nevoia unei schimbări, se simte curentul, aerul european. Într-o ţară europeană din comunitatea europeană, dacă ne gândim că din cele 28 de ţări în majoritatea există comunităţi care au autonomie, atunci e normal ca aceste norme europene să fie respectate şi la noi”, a declarat Biro Zsolt.

Cititi mai departe …

Sursa:

[1] nationalisti.ro

Articolul Biro Zsolt: “Maghiarii din Transilvania sunt pe zi ce trece mai aproape de autonomie” apare prima dată în Glasul.info.

Poziţia formaţiunilor politice şi civice maghiare faţă de românii din judeţele Covasna şi Harghita

 Există o vorbă care ţine de înţelepciunea populară conform căreia, dacă doreşti să cunoşti cu adevărat caracterul şi calităţile unui om, trebuie să-l urmăreşti cum se comportă atunci când este şef (conducător), la orice nivel. Extrapolând, putem afirma că, atunci când dorim să cunoaştem fizionomia reală a unei formaţiuni politice, în exercitarea prerogativelor sale publice, este necesară monitorizarea discursului şi comportamentului conducerii acesteia, începând cu programul politic şi terminând cu modul de rezolvare a unor aspecte punctuale, în aparenţă mărunte, dar care au o semnificaţie precis conturată şi transmit un mesaj, mai greu, sau mai uşor de descifrat.

Argumente împotriva autonomiei pe criterii etnice a aşa-zisului “Ţinut secuiesc”

Am făcut această introducere, pentru a putea înţelege de ce resping categoric reprezentanţii românilor din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, demersurile formaţiunilor politice şi civice maghiare, care urmăresc instituţionalizarea autonomiei pe criterii etnice, în această parte de ţară şi, totodată, a răspunde la întrebarea:

De ce nu acceptă românii trăitori în aceste judeţe, cu populaţie maghiară numeric majoritară, instituţionalizarea autonomiei pe criterii etnice, atât de dorită de liderii maghiari, deopotrivă cei “moderaţi” şi cei “radicali”? Am menţionat instituţionalizarea, deoarece din punctul nostru de vedere această autonomie există de facto, urmând ca din perspectiva liderilor maghiari, ea să fie obţinută şi de jure.

Înţelegerea acestei probleme şi răspunsul la întrebarea formulată, le putem afla dacă, prezentăm poziţia formaţiunilor politice şi civice maghiare, faţă de românii din judeţele Covasna şi Harghita, în anii tranziţiei postdecembriste.

După decembrie 1989, ca parte a societăţii româneşti, reprezentanţii concetăţenilor maghiari, şi-au exprimat public frustrările acumulate în timpul regimului comunist şi au învăţat “din mers” – de regulă mult mai repede şi mai bine decât românii – modalităţile democratice de rezolvare a dezideratelor identitare, obţinând din partea populaţiei majoritare aprobarea cadrului legislativ şi instituţional necesar prezervării şi afirmării identităţii etnice, culturale şi confesionale.

Normal ar fi fost, ca în toţi aceşti ani, toate succesele obţinute de etnicii maghiari din România, în general, şi de către cei din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, în special, să se răsfrângă pozitiv şi asupra atitudinii liderilor şi a formatorilor de opinie din mass-media maghiară, faţă de românii din judeţele menţionate, unde aceştia formează o minoritate regională.

Dar, aşa după cum este cunoscut – din numeroasele semnale trase de către reprezentanţii societăţii civile româneşti din zonă –, şi fără instituţionalizarea autonomiei teritoriale pe criterii etnice a aşa-zisului “Ţinut secuiesc”, relaţiile interetnice din această parte de ţară, au fost şi mai sunt încă caracterizate de o lipsă cronică de înţelegere şi chiar de intoleranţă, din partea liderilor maghiari – aflaţi perpetuu la cârma “autoguvernărilor” locale – faţă de populaţia de naţionalitate română şi faţă de românitate, în general.

            Să ne reamintim câteva dintre principalele discriminări ale cetăţenilor de naţionalitate română din judeţele Covasna şi Harghita, cauzate de nerespectarea prevederilor legale în vigoare, de către liderii maghiari aflaţi perpetuu la conducerea celor două judeţe, în ultimii 18 ani.

În domeniul culturii: transformarea unilaterală a muzeelor judeţene şi locale, din muzee comunitare, în muzee etnice secuieşti, cu toate consecinţele negative ce au decurs din acest act asupra specialiştilor români, a cercetării istoriei românilor din zonă şi cu neglijarea totală a patrimoniului românesc; desfiinţarea ansamblurilor folclorice profesioniste şi transformarea lor în “ansambluri secuieşti”, fără a manifesta spijinul cuvenit cultivării folclorului românesc; lipsa de voinţă şi interes pentru asigurarea funcţionării Ansamblului folcloric profesionist “Ciobănaşul” care, în final a condus la desfiinţarea acestei formaţii româneşti; prevederea în Programul organizaţiei UDMR din judeţul Covasna, din perioada 2000-2004, a transformării Teatrului“Andrei Mureşan” din Sf. Gheorghe, în “teatru de găzduire”, ceea ce însemna practic desfiinţarea instituţiei; întreprinderea unor demersuri de către unii fruntaşi UDMR (Marko Bela, Kelemen Hunor ş.a) pentru desfiinţarea Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni; obţinerea, după îndelungate şi nenumărate demersuri, a clădirii în care funcţionează muzeul menţionat şi a transferului în patrimoniului muzeului a clădirii în care a funcţionat prima şcoala confesională ortodoxă din Sf. Gheorghe; discrepanţa dintre finanţarea proiectelor iniţiate de către ONG-uri, instituţiile şi cultele maghiare şi cele româneşti; neincluderea unor spectacole în limba română în cadrul unor manifestări finanţate din fonduri publice precum: “Zilele localităţilor” – Miercurea-Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Tg. Secuiesc, Sf. Gheorghe (cu foarte mare greutate), sau Zilele judeţului Harghita; lipsa specialiştilor români şi a manifestărilor culturale româneşti la majoritatea casele municipale şi orăşeneşti de cultură ş.a.

            În domeniul cultelor: boicotarea înfiinţării Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei; reticenţa manifestată de conducerea unităţilor administraţiei publice locale, faţă de acţiunea de retrocedare a proprietăţilor ce au aparţinut parohiilor ortodoxe şi care au fost expropiate de regimul comunist; lipsa totală de sprijin a parohiilor ortodoxe din partea administraţiei publice locale subordonate UDMR (tot ceea ce s-a realizat în acest domeniul, a fost finanţat de la bugetul central, prin intermediul Episcopiei); prezentarea Bisericii ortodoxe din cele două judeţe, în mass-media de limbă maghiară, ca o instituţie ce urmăreşte “cucerirea pământului secuiesc, prin intermediul bisericilor având cupolă în formă de ceapă”, fără a se pune în evidenţă faptul că Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei, păstorită cu înţelepciune de către P.S. Ioan Selejan, a fost în toţi aceşti ani, şi este în continuare un factor de promovare a înţelegerii şi bunei convieţuiri interetnice şi interconfesioanle.

În domeniul învăţământului: nerespectarea prevederilor legale privind asigurarea ocupării posturilor de director adjunct în şcolile mixte, de către profesori români; obţinerea, după numeroase intervenţii la ministerul de resort, a unor clase cu predarea în limba română; acordarea preferenţială a fondurilor pentru funcţionarea şcolilor cu predare în limba maghiară şi neglijarea celor cu predare în limba română (îndeosebi a Grupului Şcolar “Constantin Brâncuşi”); discriminarea elevilor români în unele şcoli mixte (cazul Grupului Şcolar Economic – Administrativ din Sf. Gheorghe) respingerea, într-o primă fază, şi acceptarea după numeroase demersuri şi după intervenţia Ministerului Educaţiei şi Învăţământului a denumirilor “Nicolae Colan” şi “Constantin Brâncuşi” acordate la două şcoli din municipiul Sf. Gheorghe.

            În domeniul administraţiei publice locale: neacceptarea nici unui român în conducerea Consiliilor judeţene Covasna şi Harghita, sau în cea a altor municipii, oraşe şi comune cu populaţie etnic mixtă; raportarea negativă la prezenţa şi activitatea în teritoriu, a unor instituţii fundamentale ale statului român, cum sunt: armata, poliţia, jandarmeria, serviciul de informaţii ş.a.; condiţionarea ocupării funcţiilor în instituţiile publice, din cele două judeţe, de cunoaşterea limbii maghiare, în alte posturi decât cele prevăzute în Legea administraţiei publice (să amintim doar câteva cazuri recente din Sf. Gheorghe, Arcuş, Chichiş ş.a.); acest fapt a condus ca, în instituţii precum Consiliul judeţean Covasna, Primăriile Sf. Gheorghe, Tg. Secuiesc, Baraolt şi în majoritatea comunelor cu populaţie etnic mixtă, să nu existe funcţionari de naţionalitate română; editarea revistei Primăriei Sf. Gheorghe, doar în limba maghiară; continuarea acestei practici şi după sancţionarea primită din partea Consiliului pentru Combaterea Discriminării; folosirea banilor publici doar în interesul populaţiei maghiare – cazul întâlnirii maghiarilor de pretutindeni de la Moacşa: Folosirea acestei întâlniri pentru promovarea unor deziderate iredentiste, separatiste, antiromâneşti; neacceptarea includerii în stema judeţului Covasna şi a altor localităţi din cele două judeţe, a nici unui element care să simbolizeze istoria şi cultura populaţiei româneşti, care reprezintă un sfert din populaţia judeţului; neglijarea simbolurilor româneşti (majoritatea primarilor UDMR nu poartă eşarfa tricoloră la evenimentele prevăzute de lege – vezi cazul primarului din Sf. Gheorghe, la Ziua Naţională 2007), lipsa acestora în spaţiile publice (sala de şedinţe a municipiului Sf. Gheorghe); aprobarea denumirilor străzilor şi instituţiilor publice, cu eludarea sau neglijarea personalităţilor româneşti, de rezonanţă naţională sau locală (Sf. Gheorghe şi Miercurea-Ciuc, sunt singurele municipii reşedinţă de judeţ din România care nu au o stradă cu numele lui Ştefan cel Mare; Consiliul local Sf. Gheorghe a respins propunerile ca dou străzi din municipiu să poarte numele juristului Grigore Păltineanu şi a protopopului Aurel Nistor – lideri marcanţi ai românilor din judeţ, în perioada interbelică, acordând, în schimb, unei străzi numele preotului Iosif Popovici aservit elitei maghiare locale, din perioada respectivă); respingerea, de către Consiliul local Sf. Gheorghe, a unor propuneri ale reprezentanţilor societăţii civile româneşti, şi ale consilierilor români, de acordare a distincţiei “Pro Urbe” unor cetăţeni români din Sf. Gheorghe (cazul regretatului economist Emil Tănăsoiu); nerespectarea prevederilor legale referitoare la folosirea limbii române în instituţiile publice – cazul Regulamentului de funcţionare al Consiliului local Sf. Gheorghe şi a altor reglementări asemănătoare.

            În domeniul politic: lipsa de interes şi chiar blocarea tuturor iniţiativelor care vizează înlăturarea discriminării cauzate de inexistenţa cadrului legislativ şi instituţional care să protejeze pe etnicii români, numeric minoritari în judeţele Covasna şi Harghita; nerespectarea obligaţiilor stabilite prin protocoalele de colaborare cu unele partide, referitoare la discriminarea pozitivă a românilor din cele două judeţe; acceptarea şi încurajarea explicită sau tacită a unor discursuri intolerante, antiromâneşti prezente în mass-media de limbă maghiară din cele două judeţe; raportarea negativă la prezenţa în aceste judeţe, considerate “fiefurile baronilor maghiari locali” şi a prietenilor acestora de pretutindeni, a unor oameni politici şi demnitari români ş.a.

Pe drept cuvânt, se pune întrebarea: Dacă aşa s-au comportat şi se comportă liderii maghiari, fără a dispune de autonomie etnică instituţionalizată, care va fi comportamentul lor, după o posibilă obţinere a acestui deziderat? Întrebarea este pe deplin îndreptăţită, cunoscând mai ales şi antecedentele istorice – în deosebi cele din perioada 1944-1945 şi cele din timpul Regiunii Autonome Maghiare –, cât şi faptul că acum este o adevărată întrecere pe tema intoleranţei faţă de români, între UDMR şi Partidul Civic Maghiar.

Sunt doar câteva aspecte asupra cărora vă propun să reflectăm cu toţii şi, să acţionăm în consecinţă, fiecare după responsabilitatea şi puterea sa. Aceasta cu atât mai mult, cu cât, fiecare gest public individual sau colectiv, rămâne consemnat în documentele vremii, ca o mărturie peste timp, asupra contribuţiei la instaurarea unui climat de normalitate, în beneficiul tuturor, în spiritul perceptelor creştine şi a valorilor europene de acceptare, înţelegere şi preţuire a alterităţii.

Dr. Ioan Lăcătuşu

Sf. Gheorghe, 20.02.2008

Sursa:

[1] forumharghitacovasna.ro

Articolul Argumente împotriva autonomiei pe criterii etnice a aşa-zisului “Ţinut secuiesc” apare prima dată în Glasul.info.

“Măcelul de la Beliș, in noaptea de 8 spre 9 noiembrie 1918, la solicitarea contelui Ioan Urmanczy, de origine armean, proprietarul a 28.000 de iugăre de pădure din zonă (la exploatarea forestieră lucrau copiii și bătrânii din sat, precum și prizonieri de război italieni, toți aceștia fiind ținuți în înfometare și mizerie.

După încheierea armistițiului, proprietarul a fugit la Budapesta la 3 noiembrie 1918, iar prizonierii de război au cerut să fie lăsați să plece acasă, dar au fost refuzați. Prizonierii au iscat o revoltă, iar trei gărzi ungurești au fost ucise. Prizonierii italieni au distrus depozitul de cherestea și au plecat. Fratele proprietarului, Nandor Urmanczy, deputat în Parlamentul Ungariei, a publicat un apel în ziarul budapestan „Pesti Hirlap”, constituind un detașament pus sub comanda căpitanului Antal Dietrich.

Priviti cam de cata “autonomie” s-au bucurat romanii sub stapanirea ungureasca!

Acest detașament „a fost organizat, înarmat și aprovizionat cu alimente și echipament în cazarma din strada Falk Miksa, cu știrea și consimțământul Ministerului de Război” din Ungaria. Detașamentul a sosit cu un tren special la Călățele, la 8 noiembrie 1918, apoi s-a deplasat cu căruțele și pe jos spre Beliș), un detaşament format din 60 de soldaţi şi ofiţeri maghiari condus de căpitanul Antal Dietrich s-a deplasat la Beliş. Înarmaţi cu 6 mitraliere, puşti, şi folosind cartuşe dum-dum ei au asasinat peste 45 de romani.

[one_half]

Habsburgii, ungurii si romanii – Ion Rusu Abrudeanu, Vasile Stoica

[/one_half]
După incendierea satului, au jefuit şi batjocorit cadavrele, 25 dintre acestea fiind aruncate în foc. Aceste fapte abominabile au fost constatate de o comisie mixtă trimisă la Beliş de Consiliul Naţional Român şi de Consiliul Naţional Maghiar.
In acea perioadă se purtau negocieri româno-maghiare la Arad între ministrul Oskar Jaszi și o delegație a Consiliului Național Român, condusă de Ștefan Cicio Pop pentru rămânerea Transilvaniei într-o federație cu Ungaria. Delegația română a hotărât întreruperea tratativelor de la Arad
În anii 80 Sergiu Nicolaescu a realizat un reuşit film, Capcana Mercenarilor, în care a readus în opinia publică memoria măcelului de la Beliş. ”

Măcelul de la Beliș din 1918 – dr. Aurel Gociman

Nota noastra: Ungurii au avut ocazia sa dovedeasca ce pot face daca administrarea Transilvaniei este lasata in mainile lor. Chiar si Ungaria moderna actuala este un contraexemplu pentru modul in care se comporta cu minoritatile etnice si chiar si cu “altfel” de minoritati.

Problema cea mai mare pentru multi romani naivi si creduli din cale afara in noua propaganda platita si indrumata de catre autoritatile de la Budapesta, este aceea ca nu-si cunosc istoria adevarata, nu stiu ca pamantul romanesc este imbibat de sangele romanilor ucisi de catre jugul unguresc! Este de ajuns o singura privire la fotografia din acest articol pentru a intelege “bunastarea si beneficiile” stapanirii austro-ungare din Transilvania.

In concluzie, Sabin Gherman, este apostolul raului, iar “predicile” sale sunt adevarate versete satanice cu care vrea sa-i indobitoceasca pe cei naivi care se incred in bazaconiile pe care el le latra zilnic in asa zisa sa emisiune TV. Cand expunea cu atata patos, cu atata patima, asa zisele beneficii aduse de catre austro-ungari romanilor, de ce a uitat sa pomeneasca si de acestea expuse in articolul nostru?

Surse:

[1] https://www.facebook.com/pages/Neamul-Romanesc/296245990399214

[2] https://www.facebook.com/mircea.honoretpatria

Articolul Priviți cam de câtă “autonomie” s-au bucurat românii sub stăpânirea ungurească! apare prima dată în Glasul.info.