O nouă “lecţie de istorie” adevărată va fi susţinută sâmbătă, 25 mai 2024, începând cu orele 12, de către singurul martor viu al luptelor date de unioniştii ieşeni pentru înfăptuirea Unirii Principatelor, CASTANUL UNIRII DE LA VIŞAN!

Veniţi cu toţi, şi marii şi mai micii, să-i ascultaţi depoziţia sa fulminantă despre acele vremi învolburate petrecute în urmă cu 168 de ani! Veniţi cu toţi să vedeţi LOCUL UNDE S-A NĂSCUT ROMÂNIA!

Veniţi să ne prindem cu simţire în HORA UNIRII din jurul CASTANULUI – dublu Monument!! Veniţi şi nu veţi regreta! Difuzaţi la prietenii cunoscuţi pe Facebook şi Whatsapp!

Mulţumim şi vă aşteptăm, aşa ca de fiecare dată, cu inima deschisă şi bucurie mare! Cu sănătate şi toate cele bune, Mihai Caba

Articolul 25 Mai 2024 – O nouă manifestare la Castanul Unirii de la Vişan! apare prima dată în Glasul.info.

Devenită, din 2008, manifestare tradiţională de cinstire a CASTANULUI UNIRII de la Vişan, locul unde s-a plămădit Unirea Principatelor şi s-a născut ROMÂNIA, s-a desfăşurat şi anul acesta, în ciuda unui timp ceţos, umed şi friguros.

Dar pentru cei care au îndrăgit acest unic monument viu al Unirii Principatelor, pentru cei care au dorit şi de această dată să se simtă pătrunşi sufleteşte de fiorul patriotic al acestei scumpe Sărbători a Neamului Românesc, n-a contat că afară erau O grade. Au venit cu bucuria nestăvilită a cinstirii CASTANULUI UNIRII de la Vişan, dublu Monument al Istoriei şi al Naturii, aflat în continuare într-o proprietate privată (!!!).

Manifestarea a păstrat neasemuitul ei caracter patriotic, fiind închinată cinstirii unioniştilor ieşeni, celor care, în ciuda prigoanei fanariote, n-au precupeţit râvna şi lupta lor dârză pentru împlinirea Unirii Principatelor Române, măreţul ţel al Revoluţiei de la 1848.Astfel, cei mici şi cei mai mari participanţi, nu prea numeroşi, au asistat la înălţătoarea Panahidă săvârşită de Părintele Bârboşel, cu tot ceremonialul ei pios în memoria Eroilor unionişti, au aplaudat depunerea unei coroane tricolore la obelisc.

Au ascultat povestea adevărată a Castanului Unirii, s-au entuziasmat la concertul folk ad-hoc susţinut de nişte oameni inimoşi, au ascultat recitări de poezii minunate, au servit un păhărel de “tărie” şi un pahar de vin autohton, au gustat din colacul şi colăceii pomenirii şi cuprinşi de emoţie şi bucurie, şi-au dat mâini cu mâini şi s-au prins în tradiţionala Horă a Unirii din jurul Castanului.

Dar relatarea cea mai reprezentativă şi mai credibilă a acestei noi manifestări la Castan o veţi avea de la “instantanele” foto prezentate mai jos.

Mihai Caba

https://www.facebook.com/100001264995706/videos/510797371167954/

https://www.facebook.com/100001264995706/videos/564450632232130/
https://www.facebook.com/100001264995706/videos/992376488813119/

https://www.facebook.com/100001264995706/videos/838683587211129/
https://www.facebook.com/100001264995706/videos/880975746285711/

https://www.facebook.com/mihai.fandel/posts/6249712115080893

https://www.facebook.com/mihai.fandel/posts/6249562815095823

https://www.facebook.com/cabinetdiana/videos/742848434132789/

Articolul 24 ianuarie 2023 la Castanul Unirii de la Vişan! apare prima dată în Glasul.info.

Despre Castanul Unirii de la Vişan – dublu monument al Istoriei şi al Naturii – am scris şi tot scriu de peste un deceniu şi jumătate despre situaţia nefericită în care se află acesta de la redescoperirea sa din 2002 şi declararea, din 2004, a dublei sale legitimităţi patrimonial monumentale.

Cu toate apelurile făcute de-a lungul acestor ani îndelungaţi la toate forurile îndrituite ale statului român, începând de la Primăria Bârnova, la Prefectura şi Consiliul Judeţean Iaşi şi culminând cu Ministerul Culturii, Castanul Unirii de la Vişan se află tot în aceeaşi proprietate privată, unde a şi fost redescoperit de către regretatul profesor, Mandache Leocov, fostul inimos director al Grădinii Botanice Iaşi.

Niciunul dintre cei patru primari, care s-au succedat la conducerea Primăriei Bârnova, n-au fost în stare şi nici n-au dorit măcar să aducă în domeniul public acest unic martor viu al Unirii Principatelor. Oare, câte primării din România nu şi-ar dori să-l aibe în patrimoniu, să-l îngrijească şi să-l preţuiască pe măsura însemnătăţii sale? Şi atunci, de ce?

Că România s-a născut la Iaşi, nu mai este demult o simplă mândrie ieşeană! Dar puţini ieşeni şi mai puţini români ştiu că România s-a născut…sub castanul de la Vişan, din marginea Iaşului.    

   Indubitabil, sub măreţia coroanei acestuia, duminică, 25 mai 1856, unioniştii ieşeni, constituiţi subversiv în Asociaţia de luptă pentru Unire, condusă de Mihail Kogălniceanu, au pus bazele solide şi concrete ale acţiunilor ulterioare, atât în planul intern al Moldovei, cât şi în planul extern al cancelariilor marilor puteri ale vremii, pentru înfăptuirea înaltului ţel al Revoluţiei de la 1848, Unirea Principatelor. Că este aşa şi nu altfel, poezia stihuită ad-hoc de Vasile Alecsandri, pe care a recitat-o cu patosul său unionist la sfârşitul memorabilei „întâlniri de taină”, este o dovadă certă, fără echivoc:

Sub acest măreţ castan           Să fie numai români,

              Noi jurăm toţi în frăţie          Într-un gând, într-o simţire

                 Ca de azi să nu mai fie            Şi să ne dăm mâni cu mâni,

                Nici valah, nici moldovan!      Pentru-a ţării fericire !

Aşadar, versul “sub acest măreţ castan” dă sama de “locul” sfatului unionist. La redescoperirea din 2002, “măreţul castan” era expertizat cu o vârstă de peste 250 de ani; asta însemnând că în 1856 măreţia lui era de peste 100 de ani! Într-adevăr, astăzi, la cei peste 270 de ani, cu impresionantele sale caracteristici naturale, această specie de “Aesculus hippocastanum” este unicat în România şi în sud-estul Europei!

Potrivit cercetărilor întreprinse, castanul se afla pe atunci în curtea proprietăţii de la Vişan a grecului Petre Mavrogheni, şi el înfocat susţinător al Unirii, ce s-a oferit să găzduiască “sfatul unionist”, ferindu-l de iscoadele vremii. Deci şi localitatea Vişan e de netăgăduit!

Iniţial, Vasile Alecsandri şi-a intitulat această poezie “25 mai 1856”, fapt ce atestă cu precizie şi data la care s-a ţinut acest important “sfat istoric”. Poezia a devenit “jurămâtul de credinţă” al unioniştilor ieşeni, din care îi menţionez întru cinstirea lor  şi pe: Costachi Negri, Dimitrie Ralet, Constantin Hurmuzachi, Pr.arhim. Neofit Scriban, Petre Mavrogheni, Anastasie Panu, Costachi Rolla, Dimitrie Cozadini, Manolache Costache Epureanu, Dimitrie Cracti, Constantin Rosetti, Dimitrie A. Sturdza, Nicolae Şuţu, Ioan Emilian Florescu, Nicolae Creţulescu. Iar versul Jurământului lui Alecsandri, “Să fie numai români” atestă cu prisosinţă dorinţa Unirii Principatelor sub o singură ţară: ROMÂNIA! După o luptă îndârjită, pe viaţă şi pe moarte, dusă cu vrere frăţească mai bine de doi ani şi jumătate, la 5 şi 24 ianuarie 1859, Unirea Principatelor s-a înfăptuit şi, astfel, România a fost pusă pentru prima dată pe harta Europei!

Dar despre toate acestea şi despre alte şi alte “episoade” crâncene ale strădaniilor unioniştilor ieşeni pentru Unire numai el, Castanul Unirii de la Vişan, îşi poate depăna adevărata poveste a Unirii, ca pe o mărturie vie în faţa oricărei instanţe în măsură. Din  frunzişul şi candelabrele sale de floare fiecare doritor poate afla şi povestea “surghiunului” său îndelungat petrecut până la redesoperirea sa. Se părea atunci că pentru Castanul Unirii de la Vişan, după cum fusese denumit ca monument, venise vremea adevăratei sale fericiri a existenţei sale de două veacuri şi jumătate. Dar, din nefericirea unei crase indolenţe manifestate până în prezent de către autorităţile statale, “carantina” singurătăţii sale continuă nefiresc şi condamnabil de …16 ani! 

Mai mult de atât, ca un “colac peste pupăză”, iată că şi acum, când se împlinesc 164 de ani de la “plămada Unirii” sub pavăza impresionantei sale coroane, carantina sa capătă nemeritatele dimensiuni “ordonanţate” ale unei “stări de alertă”, care-l văduveşte de manifestarea tradiţională a “Horei Unirii”, încinsă “mână cu mână”, cu simţire şi mândrie, deopotrivă, de către copiii, tinerii şi adulţii participanţi în jurul coroanei sale împodobită sărbătoreşte cu neasemuitele candelabre de floare, aşa cum s-a întâmplat an de an de când un grup inimos de veterani au luat benevol lăudabila iniţiativă.

Constituindu-se într-o veritabilă “lecţie de istorie a neamului” pentru elevii de la şcolile din Bârnova şi Iaşi, dar şi pentru localnicii şi participanţii din ce în ce mai numeroşi din Iaşi şi împrejurimi, niciunde “Hora Unirii” nu este jucată mai înălţătoare în spirit decât aici la Castanul Unirii de la Vişan!

Şi, totuşi, în “ermetismul coronat”, care anulează şansele oricărei manifestări, o rază de speranţă izbăvitoare pentru Castanul Unirii a venit …din Moldova de peste Prut!

Astfel, premergător, vineri, 22 mai, o echipă de gazetari de la “Glasul.Info”, formată din Mihai Fandel – redactor şef şi Larisa Popovici – reporter, cu îngăduinţa proprietarei locului, Margareta Crăescu, a poposit la Castanul Unirii de la Vişan şi au înregistrat video …povestea adevărată a plămădirii Unirii Principatelor pe care au şi difuzat-o în mass-media. Bravo, lor!

Mulţumim, cu plecăciune, dragilor noştri moldoveni adevăraţi! Nici că se putea un mai ales prinos de recunoştinţă adus unicului martor viu al Unirii Principatelor!

Statornic în speranţă, mă adresez şi de această dată notabilităţilor unui Iaşi – Cetate istorică şi culturală a României – să găsească soluţia salvatoare pentru preţiosul Castan.

Mihai Caba

Galerie Foto:

[envira-gallery id=”110345″]

Articolul În carantină, la Castanul Unirii apare prima dată în Glasul.info.

Ziua Unirii Basarabiei cu Romania, marcata la mormântul lui Ion Inculeț. Luni, 27 martie 2017, la Bârnova, membrii Partidului „Forța Moldova” au comemorat  ”Ziua Basarabiei”- 99 de ani de la Unirea Basarabiei cu Romania.

In biserica Sfântul Ioan Botezătorul de la Bârnova, judetul Iasi, ctitorie a familiei Inculeț, au avut loc depuneri de coroane de flori si s-au rostit cateva  alocutiuni, cu privire la importanta si rolul avut de Ion Inculeț dar si de alti artizani ai Unirii Basarabiei cu Romania, precum Ion Pelivan și Pantelimon Halipa, fauritorii Romaniei Mari, marii patrioti ai istoriei romanilor care au pregatit Marea Unire de la 1 Decembrie 1918.

Ziua Unirii Basarabiei cu Romania, marcata la mormântul lui Ion Inculeț

[alert-success]”Ziua Basarabiei, la mormântul lui Ion Inculeț
A devenit o traditie să mergem la Bârnova, pe 27 martie, la mormântul lui Ion Inculeț pentru a-i prezenta modestul nostru omagiu! Pentru al patrulea an consecutiv, luni 27 martie 2017, Partidul Forta Moldova a comemorat ”Ziua Basarabiei”- 99 de ani de la Unirea Basarabiei, cu patria mamă! Partidul „Forța Moldova”și-a exprimat recunoștința față de artizanii Unirii Basarabiei cu România, la 27 martie 1918, Ion Inculeț, Ion Pelivan și Pantelimon Halipa, mari patrioți români, care au pregătit Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, numărându-se printre făuritorii României Mari. Ne-am plecat împreună frunțile la mormântul marelui patriot român Ion Inculeț, președintele Sfatului Țării, care a votat acum 99 de ani Unirea cu România!

Aici, la Bârnova, în biserica Sfântul Ioan Botezătorul, ctitorie a familiei Inculeț, a avut loc un Te deum, urmat de depunere de coroane de flori și de scurte alocuțiuni, privind importanța zilei de 27 Martie și a lui Ion Inculeț, în istoria națională, rostite de distinşii istorici Mihai Dorin şi Flavius Solomon și de Traian Rânja președintele interimar al Partidului „Forța Moldova”. Mulţumim gazdei noastre, părintele paroh Ioan Albert precum şi colegilor noştri, din PNŢCD Iaşi, care ne-au sprijinit în reuşita acestei acţiuni! O notă deosebită au dat-o acestei acţiuni, minunaţii copii, de la Centrul “Ion Inculeţ”, care au participat la Te deum şi s-au dovedit extrem de interesaţi de această adevărată lecţie de istorie naţională!”, scrie pagina de facebook a Partidului Forta Moldova[/alert-success]

Glasul.info

Articolul Ziua Unirii Basarabiei cu Romania, marcata la mormântul lui Ion Inculeț apare prima dată în Glasul.info.