Bătălia de la Călugăreni – 13 August 1595 – Victoria voievodului Mihai Viteazul

În miez de vară, la 13 august 1595, pe apele umflate ale Neajlovului, pământul Țării Românești a răsunat de tropotul cailor, de vuietul tobelor de război și de strigătele neînfricate ale oștenilor lui Mihai Viteazul. În fața lor, se revărsa valul negru al oștii otomane, condusă de însuși marele vizir Sinan Pașa, trimis să supună voința unui popor care îndrăznise să sfideze puterea Semilunii.

Locul ales de Mihai pentru confruntare nu a fost întâmplător. La Călugăreni, mlaștinile, apele și pădurile se uneau într-un scut natural, iar podul îngust de peste Neajlov devenea o capcană mortală pentru armatele numeroase ale sultanului. Cu doar câteva mii de oameni, voievodul român s-a așezat în fața a zeci de mii de soldați otomani, cu credința că pământul se apără nu prin număr, ci prin hotărâre și jertfă.

Lupta a izbucnit năprasnic. Tunurile și săgețile au brăzdat aerul, iar sulițele s-au frânt sub greutatea armurilor. Mihai, în fruntea cavaleriei sale, a năvălit prin vadul râului, izbind în mijlocul inamicului cu o îndrăzneală care i-a înfiorat pe cei mai aprigi războinici ai Semilunii. Sub loviturile românilor, rândurile turcești s-au clătinat. Pajiștea umedă s-a înroșit de sânge, iar strigătul „Înainte, fraților, pentru țară și credință!” s-a ridicat ca o rugăciune și ca un tunet.

În acea zi, Mihai Viteazul a oprit înaintarea uriașei armate otomane și a înscris în istoria neamului una dintre cele mai glorioase pagini. Călugărenii nu au fost doar o bătălie câștigată, ci o dovadă că libertatea se cucerește cu îndrăzneală, iar pământul strămoșesc se apără cu sufletul și sângele celor care îl iubesc.

Astăzi, când privim spre câmpurile Neajlovului, putem auzi parcă ecoul pașilor voievodului și simțim că moștenirea lui Mihai Viteazul nu este doar o poveste din cronici, ci un legământ sfânt: că niciodată nu vom pleca fruntea în fața celor care vin să ne răpească libertatea. România, prin fii săi, a învins atunci, și va învinge ori de câte ori inima ne va bate românește.

Articolul 13 August 1595 – Bătălia de la Călugăreni – Victoria voievodului Mihai Viteazul apare prima dată în Glasul.info.

“Mihai bătuse pe Turci; mai multe steaguri și mai ales cel mare verde al lui Mohamed, pe care Sinan-pasa îl desfășurase la ultimul său atac, căzuseră în mânile lui, deși legea turcească spunea că acel steag nu poate fi nici odată pierdut”, scria istoricul A. D. Xenopol în Istoria Românilor, despre Bătălia de la Călugăreni

“Albert Kiraly căpitanul ungur ce însoțise pe Mihai în lupta de la Călugăreni, recunoaște într-o scrisoare către Sigismund Batori purtarea vitejească a domnului român. El spune că “întrucât privește pe Mihai voievod trebuie să-i dau toată lauda, căci este un minunat, bun și viteaz oștean, precum a dovedit-o cu mâna, și cu fapta, nu în aparență, ci cu toată râvna pentru cauza Creștinătății, așa că Luminarea Voastră îi datorește laudă și grație”, mai spune același A. D. Xenopol

Raportul de forțe din Bătălia de la Călugăreni era net favorabil otomanilor, potrivit lui Nicolae Bălcescu, care scria că:

„Într-adevăr, armata lui (n.r. Sinan) era, cum știm, de 180 mii ostași, mai mult decât de zece ori mai mare ca a lui Mihai Vodă, care, cu toate ajutoarele ce primi din Moldova și Ardeal, d-abia se urca la 16 mii oameni și 12 tunuri”

Articolul Azi în istorie: La 23 august 1595 avea loc Bătălia de la Călugăreni apare prima dată în Glasul.info.