A trecut și Ziua Culturii Naționale și totodată ziua de naștere a marelui poet național Mihai Eminescu. Au fost foarte multe manifestări în țară prin multe județe dedicate împlinirii a 175 de ani de la nașterea luceafărului poeziei românești, poetul Mihai Eminescu.

Nu poate decât să ne bucure faptul că în acest an am văzut o mobilizare imensă și voință patriotică de a-l cinsti așa cum se cuvine. Încă nu știm dacă e din cauza schimbării paradigmei la nivel mondial, a trendului suveranist, însă vrem să credem că toate manifestările au pornit din suflet și din aprecierea pentru opera și pentru ceea ce a reprezentat ca om, ca poet, jurnalist și scriitor, Mihai Eminescu.

Un singur lucru a umbrit puțin toate aceste manifestări care s-au desfășurat la nivel național, într-un număr vizibil mai mare ca oricând, manifestări dedicate Zilei Culturii Naționale în România și zilei de naștere a poetului Mihai Eminescu: situația statuii lui Eminescu din fața Teatrului Național din Cluj-Napoca. După niște așa zise “restaurări” heirupiste prin Cluj-Napoca, unele dictate de proiectele unui pierde vară numit arhitect, de origine maghiară, premiat de către Budapesta pentru servicii aduse Ungariei, mai multe statui și monumente românești au avut de suferit. Bustul lui Emil Racoviță ajunsese lângă WC-ul unui liceu fără să se știe dacă va mai fi amplasat vreodată pe vechiul lui plasament, statuile lui Iuliu Maniu, Lucian Blaga, Școala Ardeleană și Mihai Eminescu scoase de pe plasamentul lor și atunci când au fost repuse au fost amplasate în bătaie de joc, fără soclurile lor, fără postament, fără semnătura olografă la statuia lui Mihai Eminescu și fără plăcile pe care scria numele lor și anii între care au trăit.

În aceeași perioadă au fost ridicate în Cluj-Napoca niște statui pentru personalități maghiare, care însă au fost puse în valoare cu mult respect, cu socluri, plăci cu numele personalităților maghiare, totul ca la carte. Mai mult, statuile respective au beneficiat și de amplasarea în niște zone foarte bune ale orașului, cu vizibilitate și vad bun, numai bune de pus în valoare.

Partea unde avem de a face cu o adevărată bătaie de joc vine la statuia lui Mihai Eminescu, unde statuia a fost lăsată mai multe luni de zile fără vreo plăcuță cu numele său, iar când în cele din urmă autoritățile din primărie au pus o placă la protestele opiniei publice cu numele lui Eminescu, au pus în bătaie de joc o chinezărie din acelea ieftine folosite pentru birouri, deci o placă pentru interior. De fapt singurul protest a fost făcut în fața statuii de către două persoane: jurnalista Daniela Ciută de la Buletin de Carei și actorul Emanuel Petran, de la Teatrul Național din Cluj.

Normal, din cauza vremii placa s-a deteriorat foarte rapid, astfel că astăzi este atât de oxidată încât nu se mai vede numele pe placă, iar metalul plăcii arată de parcă ar fi fost adus de la un centru de reciclare.

Situația aceasta persistă așa cum v-am spus deja de prea multă vreme și nu există deloc semne că s-ar schimba lucrurile cu ceva. Asta nu a împiedicat cortegiul epigonilor de la PNL în frunte cu primarul Emil Boc să-și facă apariția la statuia lui Eminescu prefăcându-le că le pasă de Eminescu și de Ziua Culturii Naționale! Pe noi nu ne-au convins! Nu atâta vreme cât nu-i arată respectul cuvenit lui Eminescu, însă și-l arată pentru statuile personalităților maghiare!

Deci, cum pot dormi liniștiți noaptea cei de la Academia Română știind că Eminescu este batjocorit la Cluj?

Articolul Cum pot dormi liniștiți noaptea cei de la Academia Română știind că Eminescu este batjocorit la Cluj? apare prima dată în Glasul.info.