Prăbușirea unui regim și haosul adus de bolșevism în Ungaria

Ziua de 21 martie 1919 rămâne un moment de cotitură dramatic în istoria Europei Centrale, când statul maghiar, slăbit de înfrângerea din Primul Război Mondial, a fost aruncat într-o criză profundă de conducere și identitate. În centrul acestui colaps s-a aflat figura controversată a lui Mihály Károlyi, un lider care, în loc să ofere stabilitate și direcție, a demonstrat o lipsă evidentă de fermitate în fața provocărilor istorice.

După prezentarea Notei Vix de către Antantă la 20 martie 1919, o cerere drastică de retragere militară ce prefigura noi granițe nefavorabile, guvernul maghiar a intrat într-o stare de paralizie. Prim-ministrul Dénes Berinkey și Károlyi s-au dovedit incapabili să ia o decizie clară: nici nu au acceptat, dar nici nu au avut curajul să respingă ultimatumul. Această indecizie a fost fatală.

Demisia lui Berinkey a declanșat o reacție în lanț. Károlyi, în loc să apere statul, a ales să predea puterea, mizând naiv pe social-democrați. În realitate, aceștia conspirau deja cu comuniștii conduși de Béla Kun. Astfel, în doar câteva ore, Ungaria a fost transformată într-un experiment radical: Republica Sovietică Ungară.

Această tranziție nu a fost rezultatul unei voințe populare clare, ci mai degrabă consecința directă a slăbiciunii politice și a lipsei de caracter a lui Károlyi. În loc să reziste presiunilor externe și să negocieze cu demnitate, el a abandonat conducerea țării, lăsând-o pradă unui regim extremist care a instaurat teroarea și haosul.

Ironia istoriei face ca același Károlyi să devină rapid victimă a propriilor decizii: arestat de regimul comunist chiar în prima zi, el fuge ulterior în exil, părăsind definitiv Ungaria. Această fugă simbolizează nu doar un eșec personal, ci și o abandonare a responsabilității față de propriul popor.

În contrast, România a demonstrat claritate strategică și voință politică. La 10 aprilie 1919, armata română a intervenit pentru a preveni extinderea bolșevismului și pentru a apăra integritatea Transilvaniei. Această acțiune a contribuit decisiv la stabilizarea regiunii și la înfrângerea regimului lui Béla Kun.

Ulterior, forțe conservatoare și naționale, printre care Miklós Horthy și István Bethlen, au încercat să reconstruiască statul maghiar din ruinele lăsate de experimentul comunist și de conducerea defectuoasă a lui Károlyi.

Privind retrospectiv, evenimentele din martie 1919 reprezintă un exemplu clar al modului în care lipsa de fermitate și viziune a unui lider poate duce la prăbușirea unui stat. Károlyi nu doar că nu a apărat interesele Ungariei, dar a facilitat, prin indecizie și naivitate, instaurarea unui regim care a adus suferință propriului popor.

Pentru România, acest moment istoric subliniază importanța unei conduceri puternice și a unei politici externe ferme. Lecția este clară: în fața marilor provocări, națiunile supraviețuiesc nu prin compromisuri slabe, ci prin curaj, unitate și luciditate strategică.

Articolul 21 Martie 1919 – Prim-ministrul maghiar Mihály Károlyi precizează într-o alocuțiune adresată poporului că nu poate accepta pierderile teritoriale cerute de puterile Antantei, și predă puterea unui guvern de stânga radical, condus de comunistul Béla Kun apare prima dată în Glasul.info.

Miercuri, 7 august 2019, la Cluj-Napoca a fost inaugurată statuia generalului Gheorghe Mărdărescu, comandantul corpului de Armată Transilvania care intra pe 4 August 1919 în Budapesta, punând capăt regimului bolșevic al lui Béla Kun și amenințării bolșevice asupra Europei Centrale și de Sud Est.

Ceremonia de dezvelire a statuii a fost organizată pe 7 august 2019, de la ora 11:00, de către Camera de Comerț și Industrie a României, cu sprijinul Camerei de Comerț și Industrie Cluj și al Primăriei Municipiului Cluj-Napoca.

Pentru acțiunea militară contra regimului bolșevic al lui Béla Kun, generalul Gheorghe Mărdărescu a fost decorat de Regele Ferdinand și Regina Maria cu Ordinul militar Mihai Viteazul clasa a III-a.

În numărul 82 al ziarului Românul apărut la Arad pe data de 9 august 1919, erau dezvăluite condițiile impuse Ungariei de către comandatul armatelor române: destituirea noului ministru de război maghiar, precum și reducerea efectivelor de militari din armata Ungariei.

“Comandamentul armatelor române a impus următoarele condiţiuni de armistiţiu Ungariei:

1. Reducerea armatei ungurești la 15.000 oameni.

2. Oprirea funcţionării fabricilor de muniţii şi predarei lor cu toate depozitele aflătoare în ele. “

Articolul La Cluj-Napoca a fost inaugurată statuia generalului Gheorghe Mărdărescu, cel care a eliberat Budapesta de regimul bolșevic al lui Béla Kun apare prima dată în Glasul.info.

Observând cum se precipită lucrurile în Ungaria sub conducerea lui Béla Kun, Consiliul Dirigent al Transilvaniei de la Sibiu, conștient de pericolul bolșevismului maghiar, decretează mobilizare generală pe data de 20 martie 1919.

Peste doar o zi, pe 21 martie 1919, este proclamată în cadrul unei adunări publice Republica Sovietică Ungaria (maghiară Magyarországi Tanácsköztársaság), sau Republica Ungară a Sfaturilor, așa cum a mai fost cunoscut regimul de teroare bolșevic instituit de Béla Kun în Ungaria.

“Consiliul Dirigent din Sibiu, în fața pericolului bolșevist din Ungaria, a decretat mobilizarea generală. D. Iuliu Maniu, președintele Consiliului, odată cu mobilizarea, a publicat următorul manifest:

“Români! Evenimentele zilelor ultime petrecute în țara ungurească, unde s-a înstăpânit duhul răsvrătirii ne face să ne grijim de orînduiala bună în țara noastră proprie. Guvernul maghiar a ordonat mobilizare generală în scopul de a ține și mai departe sub jugul secular pe frații noștri încă neeliberați.

Nu numai atât, ci vrea să-și îndrepte cetele sale în contra Ardealului nostru, pentru a-l subjuga din nou și pentru a prăda satele noastre înfloritoare și a jefui casele cetățenilor noștri pașnici.

Ne este sfântă datoria să punem piedică puternică acestor stăruințe, care ne amenință cu pieirea. Nu avem dorul de a cuceri, nici a prăda țara altora, ci vrem numai să ne apărăm Patria și să ne mântuim Țara noastră proprie, ceea ce numai printr-o armată puternică putem ajunge, care va asculta și va urma cu însuflețire și cu vitejie strămoșească poruncile Maiestății Sale Regelui nostru Ferdinand I.

Nu frica de pedeapsă să vă ducă la împlinirea acestui ordin de chemare, ci mândria conștientă că îndepliniți o sfântă datorie față de pâmântul nostru eliberat, față de patria noastră română.

Este ceasul sfânt, când trebuie să punem stăpânirea noastră pe întreg pământul moștenit de la strămoși, când trebuie să punem temelia unui viitor demn și corespunzător jertfelor și suferințelor de veacuri ale părinților noștri!

Aveți să răspundeți chemării pentru a dovedi lumii întregi că ne iubim Țara și moșia și că știm să o stăpânim cu vrednicie, ducând cu noi liniște, libertate și stăpânire dreaptă în toate colțurile țării.”, spunea Iuliu Maniu în manifestul său adresat românilor ardeleni

Articolul 20 Martie 1919: Consiliul Dirigent de la Sibiu decretează mobilizare generală în fața bolșevismului maghiar apare prima dată în Glasul.info.

In luna martie a anului 1919 Ungaria cadea sub dominatia regimului autoritar a comunistilor condusi de catre Béla Kun. Comunistii lui Béla Kun au atacat noile tari vecine abia formate: Cehoslovacia si Romania. In speranta de a ocupa Transilvania si o buna parte din Slovacia, fortele ungare au incercat un atac in forta, sperand ca vor putea fi ajutati la nevoie de bolsevicii rusi.

La data de 4 august 1919, Armata Română intra triumfatoare in Budapesta sub comanda generalului Gheorghe Mărdărescu, alti generali ai armatei fiind Demetrescu, Holban, Traian Moșoiu si … pe atunci, locotenent-colonelul Ion Antonescu.

Capitala Ungariei, Budapesta, fusese cucerita de catre romani, iar Béla Kun a demisionat si regimul sau comunist a fost inlaturat. La cateva luni distanta, pe 14 noiembrie 1919, Armata Română parasea Budapesta, lasand-o in grija proaspetei armate nationale ungare. 

geanta crosetata handmade motiv popular Bucovina gura-leului

Pe 16 noiembrie 1919, viitorul criminal de razboi (n.r. ramas nepedepsit) Horthy intra in Budapesta si isi stabilea centrul comandamentului la hotelul Gellért.

In 1919 romanii au cucerit jumatate din Ungaria. Ungurii daca erau in situatia noastra nu s-ar fi retras nici daca le dadeai foc la mustati!

Priviti aceasta animatie care ne arata inaintarea armatei romane si pierderile teritoriale ale Ungariei. In anul 1919 Romania a ocupat peste jumatate din teritoriul actual al Ungariei.Ungurii daca erau in situatia noastra nu s-ar fi retras nici daca le dadeai foc la mustati!

[legend title=”Tradarea Frantei” style=”1″]Disperata ca ar fi putut pierde razboiul, Franta a insistat pe langa guvernul Bratianu ca Romania sa intre in Primul Razboi Mondial de partea Antantei, promitand romanilor ca vor putea sa-si revendice dreptul asupra teritoriilor locuite de catre romani, aflate pe atunci sub controlul austro-ungarilor. La sfarsitul razboiului insa, Franta a facut exact pe dos, devenind favorabila Ungariei, in ciuda faptului ca in timpul razboiului murisera peste jumatate de milion de romani pe campurile de batalie.[/legend]

Sursa: Glasul.info

Articolul În 1919 românii au cucerit jumătate din Ungaria. Ungurii daca erau în situația noastră nu s-ar fi retras nici dacă le dădeai foc la mustăți! apare prima dată în Glasul.info.