La 11 mai 1762 la Bistrița “Guvernul ordonă ca prevaricanţii (n.r. probabil se referă la termenul prevaricator, care se abate de la îndatoririle funcției sale, își încalcă îndatoririle legale, care trădează o cauză, etc) care duc pe furiş aur peste graniţe, să fie amendaţi cu 40 florini, din care două din trei părţi să le capete împiegaţii de la vamă iar restul să fie al magistratului. Cei lipsiţi de mijloace să fie bătuţi ori puşi la robotă. Tot atunci se ordonă să fie aspru pedepsiţi superstiţioşii cari desgroapă pe morţi şi străpung cadavrele cu pari ascuţiţi“.

Viața românilor la Bistrița sfârșitului de secol XVIII era un calvar de neînchipuit, plin de abuzuri și de samavolnicii groaznice îndreptate împotriva populației românești: valahii schismatici nu aveau voie să-și mai construiască gospodăriile și casele laolaltă cu reprezentanții Unio Trium Nationum, ci erau scoși în afara localităților, ducându-se o politică agresivă de segregare prin care românii erau scoși tocmai din vetrele lor strămoșești.

Se mai poate remarca un aspect inedit. Practic în acest document al magistratului din Bistrița de la 11 mai 1762 avem prima referire la vampirism atestată documentar în Țările Române.

Românilor li se interzicea să construiască edificii din piatră, li se interzicea accesul în orașele și piețele urbane, acesta fiind acordat numai în anumite cazuri și în condiții umilitoare și dezavantajoase din punct de vedere comercial pentru români. Ce mai, viața românilor era mai rea decât a animalelor în distopica lume a Unio Trium Nationum, unde doar unguri, sașii și secuii avea calitate politică în Transilvania. Singura scăpare a românilor din Bistrița de toată această viață de calvar era fuga în Moldova la frații lor români, însă nici asta nu era ușor de făcut pentru că granițele impuse samavolnic de stăpânirea străină, erau păzite cu strășnicie.

Adeseori taxele și impozitele, birurile împovărătoare impuse românilor erau redirecționate către clericul reformat sau romano-catolic unguresc. Adică o formă de parazitare pe față a muncii populației românești din Ardeal, și asta timp de secole întregi.

Articolul 11 Mai 1762 – Magistratul din Bistrița ordona ca să fie amendați cu 40 de florini “cei care duc pe furiș AUR peste graniță” apare prima dată în Glasul.info.

Încă de la începutul secolului XVIII, românii începeau să trăiască vremuri tot mai crude pe plăiurile Bistriței. Asuprirea sașilor împotriva românilor căpăta forme tot mai brutale și mai barbare, crima, torturile, abuzurile și umilințele la care era supusă populația românească fiind tot mai accentuate.

Aceste asupriri abominabile ale sașilor împotriva românilor la Bistrița aveau să culmineze pe la mijlocul secolului XVIII cu o însemnată și violentă revoltă a românilor împotriva sașilor.

Începând cu secolul al XVIII-lea, măsurile îndreptate împotriva românilor ardeleni le făceau viața absolut imposibilă. De exemplu, la 4 octombrie 1713 românii erau izgoniți din Bistrița de către magistrat pentru că „se înmulţesc printre saşi”.

La 12 aprilie 1750, conform ordonanţei guverniale, în comunele Leşu, Ilva, Rodna, Telciu apoi între Petriş şi Uifalău şi la Dumitriţa să se pună pe stâlpi table negre cu inscripţia în limba germană, maghiară şi valahă, că cei ce vin din Moldova şi Muntenia pe căi oprite vor fi spânzurati în imediata vecinătate a tablelor.

Mii de țărani transilvăneni preferau să-și abandoneze tot avutul, pământuri, case, și să pornească în bejenie pentru a se refugia în Moldova. Așa s-a ajuns ca după doar un secol, foarte multe nume specifice județului Bistrița-Năsăud să se regăsească și dincolo de munți, în Moldova. Timp de câteva decenii bune până spre începutul secolului XIX, acest fenomen s-a perpetuat fără oprire, mai cu seamă din cauza abuzurilor și crimelor pe care le făceau habsburgii, sașii și ungurii împotriva românilor.

Problema era că nici dacă voiau să scape cu fuga din Ardeal și să se refugieze în Moldova, acești zbiri veniți parcă din iad pe capul românilor nu-i lăsau să fugă, ci îi vânau și îi readuceau cu forța înapoi.

Articolul 12 Aprilie 1760 – Românii din Moldova și din Muntenia erau spânzurați dacă intrau “pe căi ocolite” în zona Bistriței apare prima dată în Glasul.info.

Lupta romanilor ardeleni impotriva maghiarizarii fortate: “Ungurii vor sa ne fure toate scolile si sa aduca pe capul nostru invatatori si profesori unguri”.

Vreo zece tarani romani din judetele Nasaud si Bistrita au plecat la Viena ca delegati ai comunelor graniteresti, sa vada pe imparatul lor si sa-i ceara dreptate.

Acestia zece, care erau alesi ca pe spranceana, toti sateni fruntasi, cu plete albe, cu pieptul plin de decoratii castigate prin diferite razboaie. Toti acestia, oameni cu dare de mana si cu mare trecere printre ai lor, au fost martorii oculari ai razboaielor purtate in veacul nostru, de catre imparatii Austriei. Insusi Frantz Iosef, actualul imparat, in doua randuri se afla in fruntea lor si tot de atatea ori le-a multumit cu lacrimi in ochi pentru vitejia cu care s-au luptat.

Lupta romanilor ardeleni impotriva maghiarizarii fortate: “Ungurii vor sa ne fure toate scolile si sa aduca pe capul nostru invatatori si profesori unguri”

Si ca sa dovedeasca parinteasca si imparateasca sa ingrijire pentru voinicii graniceri romani, a ridicat pe cei mai viteji dintre dansii la mari demnitati, avandu-i mereu la dreapta sa. Astfel, generalii baron Leonida Pop, Traian Doda si colonel baron Misu, toti fii de graniceri, au fost timp indelungat cei mai cuminti sfetnici ai imparatului.

Era dar indreptatita nadejdea acestor zece eroi, ca bunul lor imparat le va dovedi si de asta data dragostea sa pentru dansii.

[alert-announce]“Prea inaltate imparate! Venim astazi la Maria Ta sa ne plangem de stapanirea noastra ungureasca. Mosiile si fondurile pe care noi granicerii le-am castigat prin munca si sudoarea noastra, a mosilor si a stramosilor nostri, stapanirea ungureasca vrea sa ni le ia.
Pe multi dusmani am biruit cu Maria Ta si cu toti ceilalti prea mariti imparati, D-zeu sa-i odihneasca, si prisosul castigurilor noastre l-am pus cu totii la o parte pentru alte vremuri. Si acum dupa multe sute de ani, avem bogatii mari, de unde facem scoli si pe baietii nostri mai cu dragoste de carte ii purtam prin scolile cele mari de la Viena.
Si acum ungurii vor sa ne rapeasca bogatia noastra, vor sa ne fure toate scolile si sa aduca pe capul nostru invatatori si profesori unguri, care nu stiu sa graiasca stramoseasca noastra limba.
In genunchi te rugam prea inaltate imparate ca dreptate sa ne faci.”
[/alert-announce]

Si imparatul le-a fagaduit si bietii graniceri au crezut vorbele imparatesti. Dar ce dezamagire! Abia ajunsi acasa au vazut cu ochii ca vorbele imparatului nu platesc nici un ban rau si bogatia, scolile si muzeul, in care isi pastrau armele cu care s-au luptat, au fost rapite de catre stapanirea ungureasca.

Si de acum incolo, vitejii graniceri, vor trebui, din mila imparatului, sa se lepede de limba si credinta lor si sa se faca unguri. Dar ei mai bine vor muri, decat sa faca si acum pe voia imparatului.

Ziarul Lupta, 4 aprilie 1891

Articolul Lupta romanilor ardeleni impotriva maghiarizarii fortate: “Ungurii vor sa ne fure toate scolile si sa aduca pe capul nostru invatatori si profesori unguri” apare prima dată în Glasul.info.

Joi, 5 mai, în localitatea Nimigea de Sus, din județul Bistrița – Năsăud s-a desfășurat ceremonia militară și religioasă cu ocazia dezvelirii Monumentului Eroilor, monument închinat eroilor căzuți la datorie în Primul și cel de-Al Doilea Război Mondial.

Monument al Eroilor, dezvelit la Nimigea de Sus, din județul Bistrița

La manifestare au participat președintele Consiliului Județean, Radu Moldovan, comandantul Diviziei 4 Infanterie „Gemina”, general-maior Ioan Manci, comandantul Brigăzii 81 Mecanizată „General Grigore Bălan”, colonel Iulian Berdilă, protopopul Năsăudului, Ioan Dâmbu, reprezentanți ai autorităților publice locale. Dezvelirea și sfințirea monumentului a fost oficiată de Înalt Preasfințitul Mitropolit Andrei,
Evenimentul s-a încheiat cu defilarea detașamentului de onoare, format din militari ai Brigăzii 81 Mecanizată.

Sursa/Foto: Divizia 4 Infanterie “Gemina”

Articolul Monument al Eroilor, dezvelit la Nimigea de Sus, din județul Bistrița apare prima dată în Glasul.info.

Dorind sa aniverseze Ziua Drapelului Tricolor Romanesc, reprezentanți ai Cercului Militar Bistrita, Clubului Colectionarilor Militari si Garnizoanei Bistrita au organizat vernisajul expozitiei de numismatica, filatelie si cartofilie: “Tricolorul Romanesc”.

Expoziția a fost organizata in colaborare cu Asociatia Cadrelor Militare in Rezerva si Retragere, Filiala Bistrița a Asociatiei Cultul Eroilor ,,Regina Maria”, Bistrita si Clubul „Pentru Neam si Tara”, Bistrita.

Au expus Marius Chiuzan, coordonatorul Clubului Colectionarilor Militari, colonelul (rez) Martin Zsoldos si Ioan Stancu.

Expozitie de numismatica, filatelie si cartofilie “Tricolorul Romanesc” la Bistrița

Drapelul, ca simbol al existentei unui popor si ulterior al unei natiuni, vine, la romani, din stravechime, din existenta preantica. Il regasim in stindardul geto-dacilor reprezentand lupul zburator.
Steagul rosu, galben si albastru devine oficial simbolul Munteniei la 1834.

[alert-success]Sursa/Foto: Divizia 4 Infanterie “Gemina”[/alert-success]

Articolul Expozitie de numismatica, filatelie si cartofilie “Tricolorul Romanesc” la Bistrița apare prima dată în Glasul.info.