Sâmbătă, 21 octombrie, cu ocazia prăznuirii sărbătorii Sfinților Mărturisitori Ardeleni, Preasfințitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului, a binecuvântat bustul preotului mărturisitor Florea Mureșanu.

Născut la 19 Iulie 1907 în localitatea  Ciubanca, județul Cluj, preotul mărturisitor Florea Mureșanu a fost întemnițat timp de 4 ani, trecând prin închisorile de la Satu-Mare, Cluj, Gherla, Canal, Aiud. Calvarul a pornit pentru preotul Florea Mureșanu în anul 1952, în perioada cea mai neagră când s-a dezlănțuit teroarea comunistă împotriva elitelor culturale, politice, militare și spirituale românești. A fost arestat în 1952 împreună cu soţia Eugenia.

Nici preoții nu au scăpat de această teroare, autoritățile trimițându-l pe preotul Florea Mureșanu în perioada 1952 – 1953 în detenţie administrativă la Canal. Când a fost eliberat în anul 1953, Florea Mureșanu a refuzat reîncadrarea în Cluj și astfel a primit o parohie la Suciu de Sus, în județul Maramureş.

Ridicând un schit în numele Sfintei Treimi,  în locul numit „Breaza”, preotului mărturisitor Florea Mureșanu ajunge din nou în conflict cu autoritățile comuniste, fiind arestat pentru a doua oară în anul 1958. La 26 iunie 1958 a fost condamnat de Tribunalul Militar Cluj la 20 ani muncă silnică. A fost condamnat și închis la Aiud, unde a trecut în lumea celor drepți la 4 ianuarie 1963, potrivit fericiticeiprigoniti.net.

Articolul Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului, a binecuvântat bustul preotului mărturisitor Florea Mureșanu apare prima dată în Glasul.info.

Prima publicație din județul Satu Mare care a informat despre acest odios act antiromânesc a fost portalul Buletin de Carei, a cărei redacție este coordonată de către doamna Ciută Daniela. În vreme ce la Carei era comemorat Avram Iancu, la Satu Mare se întâmpla ceva taman pe dos: bustul eroului național era vandalizat cu vopsea de către niște minți înfierbântate, care dau un semnal cum nu se poate mai mizerabil în acest colț de țară din nord vestul României, amintind de scenele și momentele cutremurătoare de după 30 August 1940, atunci când monumentele românești erau distruse sistematic.

“Astăzi, 5 septembrie 2021, în timp ce la Carei îl comemoram pe Eroul Național Avram Iancu, bustul acestuia de la Satu Mare era vandalizat.Acesta este respectul reciproc de care se face atâta caz de către persoanele cu atitudini antiromânești.Primăria Satu Mare nu a dat curs solicitării pentru iluminatul nocturn al bustului  lui Avram Iancu dar busturi ale minorităților sunt mereu luminate și bine întreținute fapt ce denotă că există discriminare și la Satu Mare.”, notează Buletin de Carei după incidentul antiromânesc

Ca o notă suplimentară asupra acestui incident, trebuie menționat faptul că în timp ce monumentele maghiare din Satu Mare sunt puse în valoare prin iluminat nocturn cu ajutorul unor reflectoare moderne, acest bust al Eroului Național Avram Iancu era lăsat până de curând de izbeliște, până la acest incident, neiluminat și destul de neîngrijit mai mereu, cu gunoaie pe lângă el, deși se află lângă o instituție importantă a statului din Satu Mare.

Așadar, nu e destulă discriminarea bustului lui Avram Iancu în comparație cu monumentele maghiare din Satu Mare, acum se trece chiar și la vandalizarea bustului? Cât mai tolerăm antiromânismul la Satu Mare? Cât mai tolerăm trădarea și abuzurile din fiefurile UMDR-ului?

Articolul Cu cinci zile înainte de comemorarea morții lui Avram Iancu, bustul eroului național de la Satu Mare a fost vandalizat cu vopsea apare prima dată în Glasul.info.

La 140 de ani de la nașterea lui Octavian Goga (n.r. născut la 1 aprilie 1881) pe 1 aprilie 2021 a fost amplasat la Iași un bust la intersecția dintre bulevardul Carol I și str. Gheorghe Asachi, fără prea mult fast, dar în prezența discretă a primarului Municipiului Iași, Mihai Chirica.

Deși Octavian Goga a fost o personalitate marcantă a vieții culturale și politice românești, după știrea cu amplasarea bustului său deja s-au trezit niște “deștepți” care să denunțe amplasarea bustului lui Octavian Goga de pe bulevardul Carol I, pe pretexte de antisemitism.

Potrivit unui comunicat postat pe pagina oficială de facebook a Primăriei Municipiului Iași, “din cauza restricțiilor privind manifestările publice, ceremonia a avut un caracter restrâns, doar în prezența primarului Municipiului Iași, Mihai Chirica, a managerului Ateneului Național din Iași, Andrei Apreotesei, și a altor oameni de cultură.”

“Joi, 1 aprilie 2021, se împlinesc 140 de ani de la nașterea marelui român Octavian Goga. Cu această ocazie a fost inaugurat un bust al poetului, amplasat în Copou, la intersecția dintre bulevardul Carol I și str. Gheorghe Asachi. Este primul monument de for public din municipiul Iași dedicat acestei personalități a istoriei noastre.

Bustul lui Octavian Goga, realizat în anul 1991 de sculptorul transilvănean Victor Cristea la Sighișoara, a fost achiziționat de Ateneul Național din Iași anul acesta și recondiționat de artistul plastic Ciprian Stratulat.

Totodată, a fost dezvelită și o placă informativă la casa în care a locuit Octavian Goga în perioada Primului Război Mondial, care se află în str. Gheorghe Asachi, nr. 9.

Din cauza restricțiilor privind manifestările publice, ceremonia a avut un caracter restrâns, doar în prezența primarului Municipiului Iași, Mihai Chirica, a managerului Ateneului Național din Iași, Andrei Apreotesei, și a altor oameni de cultură.

Octavian Goga s-a născut la 1 aprilie 1881, în satul Rășinari, Sibiu și a fost poet, politician, ministrul internelor, ministrul culturii, prim-ministru al României și vicepreședinte al Academiei Române. Statui sau busturi ale omului de stat se mai găsesc în Cluj-Napoca, Alba Iulia, Sibiu, Sighet, Rășinari și Ciucea, iar unități de învățământ ce îi poartă numele se află în București, Cluj Napoca, Oradea, Sibiu, Satu Mare, Baia Mare, Sighișoara și Miercurea Ciuc.”, se arată în comunicatul postat pe pagina oficială de facebook a Primăriei Municipiului Iași

Ei bine, toată această “escapadă” a “preamarelui” Chirica, n-a fost pe placul unor țuțeri cu limbarniță progresistă, căci imediat l-au luat cu citate julite de pe wikipedia și cu acuzații de antisemitism pe cel al cărui bust tocmai fusese proaspăt dezvelit de către primarul Municipiului Iași, la o postare de pe pagina de facebook a consilierului local PNL Ciprian Bostan.

“

„Sub pretextul că între anii 1918 și 1924 în România s-ar fi infiltrat evrei din fostele imperii Austro-Ungaria și Rusia, guvernul prezidat de Octavian Goga, încălcând prevederile Constituției și obligațiile internaționale asumate de România, a publicat la 21 ianuarie 1938 Decretul nr. 169 privind revizuirea cetățeniei, în virtutea căruia evreii cetățeni români erau constrânși să-și dovedească cu acte dreptul la cetățenie””Octavian Goga propunea deportarea în Madagascar (concept cunoscut sub denumirea „Planul Madagascar”)”. Sursa: Wikipedia”, așa sună primul comentariu postat de către Tudor Leahu

“Reiau si aici: Octavian Goga nu a fost acel politician antisemit care avea pe sigla partidului o zvastica?”, așa sună un al doilea comentariu, postat de către Iosif Prodan

Deci, ce-ai făcut Bobiță? Primarul Iașului, Mihai Chirica, acuzat indirect că a dezvelit bustul unui “antisemit”?

PS: A se vedea și constata cum mai mereu și mereu atacurile asupra valorilor și reperelor noastre identitare vin din partea celor cu niște mesaje antagonice față de a celor care-și iubesc patria, neamul, credința, rădăcinile cu cerul și cu pământul…

Articolul Primarul Iașului, Mihai Chirica, acuzat că a dezvelit bustul unui “antisemit”? apare prima dată în Glasul.info.

Bustul lui Pantelimon Halippa, unul dintre fondatorii mișcării unioniste din Basarabia, a fost inaugurat la Bucov, fiind amplasat pe Aleea Unirii

Unul dintre marii români fondatori ai mișcării unioniste din Basarabia, președintele Sfatului Țării care a votat unirea provinciei cu România în 1918, Pantelimon Halippa, are de acum un bust pe Aleea Unirii din Parcul “Constantin Stere” (n.r. Bucov, județul Prahova), o operă de artă a sculptorului George Dumitru.

Bustul lui Pantelimon Halippa reprezintă concretizarea unui proiect amplu, ce constă în două alei în Parcul “Constantin Stere”: Aleea Scriitorilor și Aleea Unirii.  Aleea Unirii a debutat în luna aprilie a anului 2018, cu inaugurarea bustului unionistului Ion Inculeț, la care i se adaugă acum bustul proaspăt inaugurat al lui Pantelimon Halippa, o inițiativă a Societatii Cultural-Istorice “Mihai Viteazul” din Ploiești, finanțată de către  Consiliul Județean Prahova, in  parteneriat cu Ministerul Culturii.

[alert-success]

[/alert-success]

Articolul Bustul lui Pantelimon Halippa, unul dintre fondatorii mișcării unioniste din Basarabia, a fost inaugurat la Bucov, fiind amplasat pe Aleea Unirii apare prima dată în Glasul.info.

LA OPRIŞENI A FOST DEZVELIT BUSTUL LUI ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT

IN INIMI CU SAMANTA CEA SFANTA A IUBIRII DE TARA SI NEAM
Astazi, in saptamana luminata dupa Pasti, in frumoasa si pitoreasca comuna Opriseni, raionul Hliboca, gratie initiativei gospodarului Ilie Bezusco si familiei sale, care a amenajat teritoriul, in spatele caruia strajuieste un stejar secular, ajutat de localnici, de primarul Nicolae Popovici, de directorul SM Nicolae Bodnariuc, de profesori si elevi, a fost dezvelit bustul Domnitorului Stefan cel Mare si Sfant. Aproape sase secole s-au perindat de la prima atestare documentara a satului, dupa cum a mentionat la inaugurare moderatorul Nicole Bodnariuc, directorul Scolii Medii, stramosii lasand urme frumoase pe acest pamant strabun, generatiile actuale pastrand de la ei tot ce au avut si au mai de pret si mai sfant – Limba, cultura, traditiile.

LA OPRIŞENI A FOST DEZVELIT BUSTUL LUI ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT

Ziua de 18 aprilie va ramane nu doar in istoria satului  Opriseni, ci si in cea a nordului Bucovinei, fiindca bustul Voievodului Stefan cel Mare si Sfant va ramane urmasilor peste veacuri, fiind sfintit de catre un cobor de alese fete bisericesti din localitate – preacucernicul  Vasile Covalciuc, protopopul raionului Storojinet, protoiereul Gheorghe Covalciuc, Vasile Pauliuc, parohul Bisericii locale, parintele Gheorghe Covalciuc.

Floarea intelepciunii, pe care a avut-o Stefan cel Mare si Sfant gratie mamei sale, se datoreaza si faptului ca a fost fiul bisericii noastre, aparand cu demnitate credinta, Tara, pamantul stramosesc.

Cititi intreg articolul pe ZorileBucovinei.com

Articolul LA OPRIŞENI A FOST DEZVELIT BUSTUL LUI ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT apare prima dată în Glasul.info.

Luni, 14 septembrie, pe acest soclu se va afla bustul Craisorului Muntilor, Avram Iancu.În 10 septembrie 1872, intra în veșnicie Crăișorul Munților, Avram Iancu. De atunci, îl purtăm în suflet. Începând de săptămâna viitoare, covăsnenii vor avea onoarea de a-l avea alături, în chip de monument, în curtea școlii al cărei patron spiritual este.
Festivitatea de deschidere a noului an școlar la Școala Gimnazială Avram Iancu din Voinești, Covasna, se va continua cu momentul festiv al dezvelirii monumentului revoluționarului Avram Iancu.

Luni, 14 septembrie 2015, orele 10,oo, sunteți invitați să luați parte la acest eveniment important pentru comunitatea covăsneană. Bustul din piatră este opera sculptorului covăsnean Nicolae Mihail Bohatel și este donat de către artist. La ceremonie sunt așteptați reprezentanți ai autorităților locale și județene și ai societății civile. Interpreți de muzică populară din Voinești și din țară au pregătit un moment artistic.
Proiectul a fost realizat cu sprijinul Consiliului Local Covasna și al Asociației Cultural Creștine Justinian Teculescu.

Mereu avem nevoie de repere de identitate. Noi toţi şi cu atât mai mult copiii noştri. Este nu numai benefic, dar şi obligatoriu ca aceştia să crească având în vedere fapte, pilde, chipuri ale strămoşilor noştri – cei care ne-au dat ţara în care locuim. O astfel de personalitate jalon este Avram Iancu.

În istoria popoarelor apar uneori momente de cumpănă, de primejdie. Atunci norocul sau voinţa divină aduc în fruntea popoarelor una sau mai multe personalitaţi pentru a le călăuzi – un astfel de ales a fost Avram Iancu.
Avram Iancu (n. 1824, Vidra de Sus – d. 10 septembrie 1872, Ţebea) a fost un patriot ardelean de primă mână, avocat de meserie, care a jucat un rol important în Revoluţia de la 1848 – 1849, din Transilvania. La numai 24 de ani, el conducea pe cei ce cu mult curaj s-au ridicat împotriva unor vechi şi strâmbe rânduieli.

Cum spuneam, este imperios necesară prezenţa simbolurilor determinante pentru cultura şi istoria noastră în spaţiul public al comunităţii. Un bust al eroului naţional Avram Iancu în curtea Şcolii Gimnaziale “Avram Iancu” denotă respect pentru valorile neamului, recursul la modelele identitare româneşti. De asemenea, un astfel de monument sacralizează spaţiul. Îl şi înfrumuseţează.

Mai mult, într-un oraş turistic, cum este staţiunea Covasna, un asemenea edificiu reprezintă pe lângă o necesitate şi o atracţie turistică, un “loc de văzut” pentru vizitatorii urbei.

Conştientizarea de cǎtre elevi a importanţei istoriei românilor, a sentimentului de apartenenţǎ la valorile naţionale adevărate este unul dintre scopurile educaţiei şcolare. Activitatea patriotică a unuia ca Avram Iancu – tânăr, intelectual, transilvănean – poate fi pentru elevi un imbold, un exemplu, o mândrie.

Această şcoală covăsneană a noastră are o istorie lungă – la 10 ani după începerea revoluţiei paşoptiste i s-a pus piatra de temelie, iar din anul 1924 a primit numele tribunului. Desigur, istoria este sinuoasă şi la 1940 numele a fost abandonat, revenindu-se la el după Revoluţia din 1989.

Considerăm acum că amplasarea bustului “patronului spiritual” al gimnaziului la această unitate de învăţământ este un act de normalitate, de întregire a imaginii şcolii noastre. Vom avea un loc unde să recităm poezii, unde să cântăm cântece patriotice, unde să depunem coroane. Unde să fim bucuroşi că suntem români.

Elevii, cadrele didactice, comunitatea, toți covăsnenii vom fi mândri cu acest monument al lui Iancu. Aveam nevoie de el!

Autor: Florentina Covasna

[tp_product id=”194109612″ feed=”396″]

Articolul Luni, 14 septembrie, pe acest soclu se va afla bustul Craisorului Muntilor, Avram Iancu apare prima dată în Glasul.info.