La 17 aprilie 1906 în Birchiș, Caraș Severin, sătenii nu vor să voteze candidatul ungur. Jandarmii maghiari deschid focul asupra mulţimii. Rezultatul: 1 mort, 1 grav rănit.

Iată cum redă presa vremii evenimentul acesta halucinant:

“În Birchiş (comitatul Caraş–Severin) jandarmii împuşcă asupra oamenilor, fiindcă aceştia nu se lăsau capacitaţi să voteze la alegeri pentru candidatul ungur: un mort, un grav rănit.”

Aceste fapte abominabile îndreptate împotriva românilor din plasa Birchiș, comitatul Caraș Severin s-au petrecut în preajma alegerilor parlamentare din Ungaria din anul 1906 care au avut loc între 29 aprilie și 8 mai 1906.

Cu toate aceste crime macabre și acte de teroare înfăptuite de către odioasa administrație ungară, Partidul Național Român din Ungaria și Transilvania a reușit totuși să obțină 14 mandate reprezentând un procent de 3,39% din totalul voturilor exprimate de pe întreg teritoriul Transleithaniei. Transleithania reprezenta de fapt numele oficial al vechiului Regat al Ungariei în cadrul dublei monarhii Austro-Ungaria înființate în 1867. Transleithania (în latină: „Țara de dincolo de Leitha”). Aceste țări constituiau partea sud-estică a Austro-Ungariei și aveau drept capitală regală Budapesta.

Fără aceste crime și metode de teroare îndreptate împotriva nemaghiarilor, reprezentativitatea nemaghiarilor în Parlamentul de la Budapesta ar fi copleșit interesele maghiare. Realitatea era una cruntă, o adevărată utopie: o minoritate agresivă, ungurii, avea pretenția de a stăpâni peste popoare și populații care adunate toate la un loc depășeau cu mult numărul ungurilor.

Incidente de acest fel precum cel înfiorător de la Birchiș nu erau excepția de regulă, ci aceasta era regula pe întreg cuprinsul Transilvaniei și Banatului. Astfel de acte de teroare îndreptate împotriva românilor erau la ordinea zilei începând de după 1867 și ele s-au tot repetat până aproape de anul 1918, când în sfârșit a venit marea eliberare pentru români din acest crunt lagăr al popoarelor, intitulat Imperiul Austro-Ungar.

Articolul 17 Aprilie 1906, Birchiș – Sătenii nu vor să voteze candidatul ungur. Jandarmii maghiari deschid focul asupra mulţimii apare prima dată în Glasul.info.

Alegerile din Transilvania de la început de secol XX deveneau tot mai agitate din pricina abuzurilor și grozăviilor pe care le făceau ungurii împotriva tuturor nemaghiarilor. Obsedați de maghiarizarea sistematică a tuturor naționalităților captive într-o Ungarie tot mai dementă în ceea ce privește politicile de asimilare a nemaghiarilor, ungurii transformau tot timpul perioadele din preajma alegrilor în niște vremuri tot mai tensionate.

Așa s-a întâmplat și în localitatea Câmp de lângă Vașcău, județul Bihor, unde Petru Mihuțiu este judecat la Oradea si condamnat la 7 zile temniță si 20 coroane amenda. Motivul? A îndemnat sătenii sa nu-l primească în casă pe candidatul ungur.

Abuzurile și atrocitățile la care se dădeau ungurii erau relatate în același an, 1908, în numărul 123 al ziarului românesc Gazeta Transilvaniei, care apărea la Brașov:

“Năvala maghiarizării – Au mare grabă Ungurii de la putere ca să facă să se voteze toate proiectele de lege, cu cari vor să-și proptească și întărească politica lor de maghiarizare. Acum sunt încă stăpâni desăvârșiți în dietă și peste destinele țării. Ce va fi însă mâne Dumnezeu mai știe, căci astăzi toate merg și se schimbă c-o iuțeală care de multe-ori te pune în uimire. Așa dară să stăm înainte până putem. Apponyi merge însă prea departe când zice că politica sa este numai o urmare a politicei școlare, urmate de bărbați ca Eotvos. Să ne ierte, dar în privința aceasta să deosebește ca cerul de pământ liberalismul lui Eotvos de iezuitismul lui Apponyi. Adevărat că Apponyi a intrat în urmele premergătorilor săi, dar nu în ale lui Eotvos, ci în ale miniștrilor de pe vremea lui Tisza, | a lui Banffy etc. cari dacă ar fi putut | ne-ar fi sorbit pe noi Românii într-o lingură de apă, ca să nu mai fie nici pomană de graiul nostru în țara asta. De astădată Apponyi a fost cel puțin sincer, arătând în dietă, pe când s-a desbătut proiectul de lege pentru gratuitatea învățământului poporal, că guvernul trebuie să-și ajute încă cu confesiunile și lăsând ca aceste să-și susțină școalele mai departe, căci statul n-are bani să înființeze pretutindeni școale de stat, pentru care i-ar trebui multe milioane, și așa sute de mii de copii, ar rămânea fără școală.”, scria Gazeta Transilvaniei în numărul 123 din 1908

Articolul 11 Ianuarie 1908 – Român condamnat la alegeri pentru că a îndemnat sătenii sa nu-l primească în casă pe candidatul ungur apare prima dată în Glasul.info.