CIA a desecretizat de curand aproximativ 13 milioane de documente secrete care aduc acum la lumina fapte nestiute din istoria recenta. Printre documentele desecretizate se numara si un raport CIA din 6 noiembrie 1950 cu privire la o posibila mutare a capitalei Romaniei de la Bucuresti la Iasi, iar cartierul general al armatei urmand a fi mutat la Brasov.

Autoritatile sovietice aflate “neoficial” la conducere in Romania in anul 1950 intentionau potrivit CIA sa mute capitala politica a Romaniei de la Bucuresti la Iasi. Din motive care pot doar fi banuite, orasul IASI era considerat de o mare importanta strategica, jucand un rol foarte important in relatia dintre URSS si Republica Populara Romana (n.r. asa cum era denumit statul roman la acea vreme).

1. Toate fabricile care produc bunuri electrice sunt mutate in afara orasului Bucuresti
2. In timpul lunilor Iunie si Iulie 1950 trupele sovietice au instalat linii telefonice subterane sub aproape toate strazile din Bucuresti si de-a lungul drumurilor principale din apropierea Bucurestiului. La inceputul lui septembrie, lucrarile asupra acestor linii continua.
3. Exista informatii potrivit carora ministerele Romaniei se pot muta la IASI iar cartierul general al armatei la Brasov
4. In august 1950 erau cinci baterii anti-aeriene in afara Bucurestiului, in zona Catelu

Articolul Un raport al CIA din 1950 arata cat de aproape a fost ca orasul IASI sa devina capitala Romaniei! apare prima dată în Glasul.info.

După ce în toamna lui 1916 două treimi din teritoriul țării a fost ocupat de Puterile Centrale a urmat o perioadă extrem de grea pentru români. Regele, acţionând de comun acord cu Ion I. C. Brătianu şi cu Barbu Știrbey, a căutat să dea o notă de normalitate unei societăţi complet debusolate şi intrate în panică. În acest spirit s-a pregătit deschiderea sesiunii parlamentare la Iaşi.

Prima zi in care Iasi-ul a fost capitala Romaniei

Regele a trimis o scrisoare lui Brătianu expimându-și hotărârea de a participa la inaugurarea lucrărilor parlamentare. ”Ieșind și ca fond și ca formă din formulele convenționale, doesc ca discursul tronului să fie mai ales în acest an un apel la patriotismul poporului căruia mă adresez, arătând reprezentanților săi gândurile și simțămintele ce mă călăuzesc. Doresc ca fiecare să pătrundă adânc identitatea aspirațiunilor și jertfelor ce leagă pe suveran și dinastie de națiune. Doresc să dau celor îndreptătiți asigurarea că vor găsi în mine sprijinitorul lor și apărătorul dreptății și al cinstei. În aceste momente de grea cumpănă, când o parte din teritoriul național este invadat, când se cer națiunii cele mai mari jertfe, este nevoie ca poporul să știe că o înțelegere completă domnește între el, suveran și Parlament, precum este o înțelegere deplină între el și Aliați. Doresc ca masele populare și îndeosebi țărănimea să fie profund convinse de solidaritatea aceasta. Țăranul trebuie făcut conștient că luptând pentru unitatea națională și primind să facă jertfe, în proporții poate mai mari decât clasele diriguitoare, el luptă și pentru propia dezrobire politică și economică”. Așadar regele Ferdinand- spre deosebire de Carol I- nu numai că nu avea rezerve în fața reformelor, ci din contră, se dovedea un susținător convins al acestora. Pe baza ideilor formulate de rege, I.G. Duca a scris textul Mesajului pe care monarhul l-a aprobat.

Parlamentul s-a deschis pe 9 decembrie 1916 în sala Teatrului Național din Iași, cu protocolul obișnuit: regele a sosit cu trăsura, lacheii(servitorii) erau galonați(împodobiți cu galoane) cu livreaua(uniforma) Hohenzollernilor iar escorta purta coifuri prusace. ”Lumea văzând cortegiul trecând pe străzile Iașiului precum cel din București s-a simțit înviorată, întărită în nădejdile ei, îmbărbătată în faptele ei. Prin urmare nu suntem cu totul distruși. Vasăzică sunt totuși lucruri care au rămas neatinse de vijelie, Coroana nu se socotește umilită că a ajuns la iași. Poartă capul sus fiindcă desigur și credința ei în ziua de mâine e vie. Astfel de vorbe se auzeau. Astfel de gânduri treceau prin mințile oamenilor și îndeosebi ale sărmanilor refugiați”.

Regele a citit mesajul tronului într-o atmosferă solemnă, subliniind problemele esențiale cu care se confrunta România și căile pentru rezolvarea lor. A justificat intrarea în război. ”Pentru a apăra interesele neamului nostru și a-i asigura unitatea și viitorul, România este datoare să intervie. De aceea, unind soarta ei cu aceea a puterilor prin a căror victorie se va așeza viața europeană pe baza principiilor naționalităților, ea a declarat război Austro-Ungariei”. A subliniat necesitatea reformelor: ”Vitejia lui (țăranului) îi dă drepturi și mai mari asupra pământului pe care-l apără și ne impune mai mult ca oricând datoria ca la sfârșitul războiului să se înfăptuiască reformele agrare și electorale pe temeiul cărora această Adunare a fost aleasă”.

Pe 1 decembrie 1918, triumfal, regele și regina aveau să se întorcă în Bucureștiul eliberat de sub Puterile Centrale.

Sursa:

[1] http://www.istorie-pe-scurt.ro/prima-zi-in-care-iasiul-a-fost-capitala-romaniei/

Articolul Prima zi in care Iasi-ul a fost capitala Romaniei apare prima dată în Glasul.info.