<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Caransebeş Arhive - Glasul.info</title>
	<atom:link href="https://glasul.info/tag/caransebes/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://glasul.info/tag/caransebes/</link>
	<description>Români și punctum!</description>
	<lastBuildDate>Thu, 05 Mar 2026 15:28:06 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	

<image>
	<url>https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/09/cropped-glasul-logo1-e14395903748491-1-32x32.jpg</url>
	<title>Caransebeş Arhive - Glasul.info</title>
	<link>https://glasul.info/tag/caransebes/</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>5 Martie 1907 &#8211; Protopopul  Andrei Ghidiu și mai mulți români osândiți la închisoare și amenzi fiindcă au spus „Românul cu românul trebuie să ştie” și pentru că au avut câte o panglică tricoloră</title>
		<link>https://glasul.info/2026/03/05/5-martie-1907-protopopul-andrei-ghidiu-si-mai-multi-romani-osanditi-la-inchisoare-si-amenzi-fiindca-au-spus-romanul-cu-romanul-trebuie-sa-stie-si-pentru-ca-au-avut-cate-o-pan/</link>
					<comments>https://glasul.info/2026/03/05/5-martie-1907-protopopul-andrei-ghidiu-si-mai-multi-romani-osanditi-la-inchisoare-si-amenzi-fiindca-au-spus-romanul-cu-romanul-trebuie-sa-stie-si-pentru-ca-au-avut-cate-o-pan/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 05 Mar 2026 15:27:38 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Antiromanism]]></category>
		<category><![CDATA[1907]]></category>
		<category><![CDATA[5 martie]]></category>
		<category><![CDATA[Andrei Ghidiu]]></category>
		<category><![CDATA[Caransebeş]]></category>
		<category><![CDATA[panglică tricoloră]]></category>
		<category><![CDATA[Petru Barbu]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=130213</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>La începutul secolului al XX-lea, românii din Transilvania și Banat trăiau încă sub presiunea politicilor de maghiarizare ale Imperiului Austro-Ungar. În acest context tensionat, orice manifestare a identității românești era privită cu suspiciune și adesea pedepsită. Un astfel de moment s-a petrecut la 5 martie 1907, la Caransebeș, când mai mulți fruntași ai comunității românești...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2026/03/05/5-martie-1907-protopopul-andrei-ghidiu-si-mai-multi-romani-osanditi-la-inchisoare-si-amenzi-fiindca-au-spus-romanul-cu-romanul-trebuie-sa-stie-si-pentru-ca-au-avut-cate-o-pan/">5 Martie 1907 &#8211; Protopopul  Andrei Ghidiu și mai mulți români osândiți la închisoare și amenzi fiindcă au spus „Românul cu românul trebuie să ştie” și pentru că au avut câte o panglică tricoloră</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>

<p>La începutul secolului al XX-lea, românii din Transilvania și Banat trăiau încă sub presiunea politicilor de maghiarizare ale Imperiului Austro-Ungar. În acest context tensionat, orice manifestare a identității românești era privită cu suspiciune și adesea pedepsită. Un astfel de moment s-a petrecut la 5 martie 1907, la Caransebeș, când mai mulți fruntași ai comunității românești au fost condamnați pentru un gest care astăzi pare firesc: afirmarea solidarității naționale.</p>



<p>În acea zi, protopopul Andrei Ghidiu a fost osândit la 15 zile de închisoare și o amendă de 200 de coroane. Alături de el au fost condamnați Dr. Petru Barbu, profesor (10 zile și 200 de coroane), Dr. M. Brediceanu, avocat (8 zile și 200 de coroane), Emilia Brodatschi (8 zile și 200 de coroane), A. Sârbu (8 zile și 200 de coroane) și M. Săbăila (1 zi și 25 de coroane). „Vinovăția” lor era simplă și profund simbolică: au rostit cuvintele<strong><em> „Românul cu românul trebuie să știe”</em></strong> și au purtat o panglică tricoloră. Autoritățile maghiare au interpretat acest gest ca pe o „agitație împotriva statului”.</p>



<p>Privită astăzi, condamnarea acestor români nu a fost doar o sancțiune juridică, ci un episod din lupta pentru demnitate națională. Într-o epocă în care identitatea românească era adesea marginalizată, gesturile simple, o panglică tricoloră sau un îndemn la solidaritate, deveneau acte de curaj.</p>


<div class="wp-block-image">
<figure class="aligncenter size-full"><img fetchpriority="high" decoding="async" width="745" height="455" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2026/03/Andrei-Ghidiu.jpg" alt="5 Martie 1907 - Protopopul  Andrei Ghidiu și mai mulți români osândiți la închisoare și amenzi fiindcă au spus „Românul cu românul trebuie să ştie” și că au avut câte o panglică tricoloră" class="wp-image-130214" srcset="https://glasul.info/wp-content/uploads/2026/03/Andrei-Ghidiu.jpg 745w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2026/03/Andrei-Ghidiu-300x183.jpg 300w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2026/03/Andrei-Ghidiu-640x391.jpg 640w" sizes="100vw" /><figcaption class="wp-element-caption">5 Martie 1907 &#8211; Protopopul  Andrei Ghidiu și mai mulți români osândiți la închisoare și amenzi fiindcă au spus „Românul cu românul trebuie să ştie” și că au avut câte o panglică tricoloră</figcaption></figure>
</div>


<p>Figura centrală a acestui episod este Andrei Ghidiu, un om de o vastă cultură și o puternică vocație publică. Născut la 15 ianuarie 1849 în Deda, el a parcurs un drum intelectual impresionant. După studiile de la Reghin și Blaj, a urmat Institutul teologico-pedagogic din Sibiu, iar apoi, sprijinit de marele mitropolit Andrei Șaguna, și-a continuat pregătirea universitară la Viena și Leipzig. Această formație europeană l-a transformat într-un intelectual complet: profesor, teolog, istoric și militant al drepturilor românilor.</p>



<p>La Caransebeș, Ghidiu a devenit una dintre cele mai respectate personalități ale vieții românești. A predat teologia în limba română, a condus viața bisericească în calitate de protopop și a fost un activ promotor al culturii române prin <strong>ASTRA</strong>, al cărei despărțământ din Caransebeș l-a condus. Prin activitatea sa, el a contribuit la consolidarea conștiinței naționale într-o perioadă în care aceasta era constant pusă la încercare.</p>



<p>Condamnarea din 1907 nu l-a intimidat. Dimpotrivă, a devenit o dovadă a verticalității sale. Pentru Ghidiu și pentru contemporanii săi, ideea că „românul cu românul trebuie să știe” nu era doar un slogan, ci un principiu fundamental: solidaritatea și conștiința națională erau cheia supraviețuirii unui popor aflat sub dominație străină.</p>



<p>Anii aveau să confirme rolul istoric al acestor oameni. În 1918, Andrei Ghidiu a fost delegat de drept la marea adunare a românilor de la Alba Iulia, participând la momentul în care s-a decis unirea Transilvaniei cu România, în cadrul istoricei <strong>Marea Adunare Națională de la Alba Iulia</strong>. Pentru el și pentru generația sa, acel moment a reprezentat împlinirea unei lupte duse timp de decenii.</p>



<p>Viața sa s-a încheiat la 2 noiembrie 1937, la venerabila vârstă de 89 de ani, fiind respectat și regretat de întreaga lume bisericească și culturală. Până la final, a rămas un simbol al dăruirii pentru neam și biserică, apreciat inclusiv de patriarhul Miron Cristea, care fusese cândva episcop al Caransebeșului.</p>



<p>Episodul din 5 martie 1907 rămâne o pagină sugestivă din istoria românilor din Banat. El ne amintește că libertatea și unitatea națională nu s-au câștigat prin gesturi spectaculoase, ci adesea prin curajul discret al unor oameni care au refuzat să renunțe la identitatea lor. Iar printre acești oameni se numără, cu cinste, protopopul Andrei Ghidiu, un slujitor al credinței, al culturii și al idealului românesc.</p>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='5 Martie 1907 - Protopopul  Andrei Ghidiu și mai mulți români osândiți la închisoare și amenzi fiindcă au spus „Românul cu românul trebuie să ştie” și pentru că au avut câte o panglică tricoloră' data-link='https://glasul.info/2026/03/05/5-martie-1907-protopopul-andrei-ghidiu-si-mai-multi-romani-osanditi-la-inchisoare-si-amenzi-fiindca-au-spus-romanul-cu-romanul-trebuie-sa-stie-si-pentru-ca-au-avut-cate-o-pan/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2026/03/05/5-martie-1907-protopopul-andrei-ghidiu-si-mai-multi-romani-osanditi-la-inchisoare-si-amenzi-fiindca-au-spus-romanul-cu-romanul-trebuie-sa-stie-si-pentru-ca-au-avut-cate-o-pan/">5 Martie 1907 &#8211; Protopopul  Andrei Ghidiu și mai mulți români osândiți la închisoare și amenzi fiindcă au spus „Românul cu românul trebuie să ştie” și pentru că au avut câte o panglică tricoloră</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2026/03/05/5-martie-1907-protopopul-andrei-ghidiu-si-mai-multi-romani-osanditi-la-inchisoare-si-amenzi-fiindca-au-spus-romanul-cu-romanul-trebuie-sa-stie-si-pentru-ca-au-avut-cate-o-pan/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Caransebeş: Programul de Ziua Culturii Naţionale</title>
		<link>https://glasul.info/2021/01/12/caransebes-programul-de-ziua-culturii-nationale/</link>
					<comments>https://glasul.info/2021/01/12/caransebes-programul-de-ziua-culturii-nationale/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Constantinescu-Motru Ioan]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 12 Jan 2021 13:32:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Evenimente]]></category>
		<category><![CDATA[Religie]]></category>
		<category><![CDATA[Caransebeş]]></category>
		<category><![CDATA[Ziua Culturii Naţionale]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=113004</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>De Ziua Culturii Naționale și în ziua când se împlinesc 171 de ani de la nașterea poetului național Mihai Eminescu, 15 ianuarie 2021, la Caransebeş va avea loc un eveniment omagial dedicat poetului, informează&#160;Basilica. În sala de expoziție a Colecției muzeale „Episcop Elie Miron Cristea” a Episcopiei Caransebeșului se va desfăşura manifestarea&#160;„Cultura și limba română...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2021/01/12/caransebes-programul-de-ziua-culturii-nationale/">Caransebeş: Programul de Ziua Culturii Naţionale</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>

<p class="has-drop-cap"><strong>De Ziua Culturii Naționale și în ziua când se împlinesc 171 de ani de la nașterea poetului național Mihai Eminescu, 15 ianuarie 2021, la Caransebeş va avea loc un eveniment omagial dedicat poetului, informează&nbsp;<a href="https://basilica.ro/caransebes-programul-de-ziua-culturii-nationale/">Basilica</a>.</strong></p>



<p>În sala de expoziție a Colecției muzeale „Episcop Elie Miron Cristea” a Episcopiei Caransebeșului se va desfăşura manifestarea&nbsp;<em>„Cultura și limba română în patrimoniul cultural din Caransebeș”</em>.</p>



<p>Evenimentul va fi deschis cu prezentarea expoziției&nbsp;<em>„Limba română în patrimoniul cultural bisericesc”</em>,&nbsp; care va fi succedată de o dublă lansare de carte.</p>



<p>Unul dintre volumele lansate &nbsp;va fi albumul Colecției muzeale „Episcop Elie Miron Cristea” a Episcopiei Caransebeșului, semnat de Arhim. Casian Rușeț, consilier cultural al Episcopiei Caransebeşului.</p>



<p><em>„Cultura și limba română în patrimoniul cultural din Caransebeș” urmărește să stârnească setea de cultură a privitorului și cititorului, purtându-l, de Ziua Națională a Culturii,&nbsp; într-o călătorie de cunoaștere a patrimoniului cultural din Caransebeș, loc în care cultura a fost la loc de cinste pentru toate păturile sociale ale orașului dinaintea Marii Uniri și sub cupola căreia oamenii de cultură ai locului s-au unit în vederea realizării marelui deziderat al poporului român”</em>, se precizează pe&nbsp;<a href="https://www.episcopiacaransebesului.ro/anunturi-2/2021/01/cultura-si-limba-romana-in-patrimoniul-cultural-din-caransebes/">site-ul eparhial</a>.</p>



<p>Evenimentul cultural va culmina cu un recital muzical pe versurile poetului național Mihai Eminescu.</p>



<p>Evenimentul va fi transmis în direct pe pagina de Facebook a Colecției muzeale „Episcop Elie Miron Cristea” și a Episcopiei Caransebeșului.</p>



<p>Intrarea este liberă în limita numărului de locuri care permite distanţarea fizică şi celelalte măsuri împotriva infectării cu Covid-19, transmite&nbsp;<a href="https://basilica.ro/caransebes-programul-de-ziua-culturii-nationale/">Basilica</a>.</p>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='Caransebeş: Programul de Ziua Culturii Naţionale' data-link='https://glasul.info/2021/01/12/caransebes-programul-de-ziua-culturii-nationale/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2021/01/12/caransebes-programul-de-ziua-culturii-nationale/">Caransebeş: Programul de Ziua Culturii Naţionale</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2021/01/12/caransebes-programul-de-ziua-culturii-nationale/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Constantin Codreanu: &#8220;Cer curmarea practicilor de reînviere și reabilitare simbolică a imperialismului austriac în ritualuri publice din România&#8221;</title>
		<link>https://glasul.info/2018/11/21/constantin-codreanu-cer-curmarea-practicilor-metodice-si-sistematice-de-reinviere-ceremoniala-publica-a-spiritului-militar-habsburgic-in-municipiile-alba-iulia-timisoara-deva-caransebes-si-a-pra/</link>
					<comments>https://glasul.info/2018/11/21/constantin-codreanu-cer-curmarea-practicilor-metodice-si-sistematice-de-reinviere-ceremoniala-publica-a-spiritului-militar-habsburgic-in-municipiile-alba-iulia-timisoara-deva-caransebes-si-a-pra/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 21 Nov 2018 12:44:17 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Antiromanism]]></category>
		<category><![CDATA[Alba Iulia]]></category>
		<category><![CDATA[Caransebeş]]></category>
		<category><![CDATA[Constantin Codreanu]]></category>
		<category><![CDATA[curmarea practicilor metodice]]></category>
		<category><![CDATA[DEVA]]></category>
		<category><![CDATA[imperialismul austriac]]></category>
		<category><![CDATA[reabilitare simbolică]]></category>
		<category><![CDATA[reînviere ceremonială publică]]></category>
		<category><![CDATA[sistematice]]></category>
		<category><![CDATA[spiritul militar habsburgic]]></category>
		<category><![CDATA[Timisoara]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=95563</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Constantin Codreanu: &#8220;Cer curmarea practicilor metodice şi sistematice de reînviere ceremonială publică a spiritului militar habsburgic în municipiile Alba Iulia, Timişoara, Deva, Caransebeş şi a practicilor de reabilitare simbolică a imperialismului austriac în ritualuri publice din România&#8221; &#8220;Miercuri, 21 noiembrie 2018, deputatul PMP Constantin Codreanu, preşedinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2018/11/21/constantin-codreanu-cer-curmarea-practicilor-metodice-si-sistematice-de-reinviere-ceremoniala-publica-a-spiritului-militar-habsburgic-in-municipiile-alba-iulia-timisoara-deva-caransebes-si-a-pra/">Constantin Codreanu: &#8220;Cer curmarea practicilor de reînviere și reabilitare simbolică a imperialismului austriac în ritualuri publice din România&#8221;</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Constantin Codreanu: &#8220;Cer curmarea practicilor metodice şi sistematice de reînviere ceremonială publică a spiritului militar habsburgic în municipiile <span style="color: #ff0000;"><strong>Alba Iulia</strong></span>, <span style="color: #ff0000;"><strong>Timişoara</strong></span>, <span style="color: #ff0000;"><strong>Deva</strong></span>, <span style="color: #ff0000;"><strong>Caransebeş</strong></span> şi a practicilor de reabilitare simbolică a imperialismului austriac în ritualuri publice din România&#8221;</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">&#8220;Miercuri, 21 noiembrie 2018, deputatul PMP Constantin Codreanu, preşedinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, a prezentat în Camera Deputaţilor o amplă declaraţie politică privind <em><strong>necesitatea curmării practicilor metodice şi sistematice de reînviere ceremonială publică a spiritului militar habsburgic</strong></em> în municipiile Alba Iulia, Timişoara, Deva, Caransebeş şi a practicilor de reabilitare simbolică a imperialismului austriac în ritualuri publice din România.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">În declaraţia sa politică, deputatul Constantin Codreanu a ţinut să puncteze:</span></h4>
<h4></h4>
<div class="gk-textblock" data-style="style1">
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;"> ”Domnule preşedinte, distinşi colegi,<em><strong> „Cine controlează trecutul controlează viitorul. Cine controlează prezentul controlează trecutul”</strong></em>. Am adus în atenţie aceste cuvinte ale reputatului scriitor englez George Orwell, romanul „1984”, pentru a semnala un caz ieşit din comun, revoltător şi de neimaginat în vreo altă ţară decât România.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Săptămâna trecută, am interpelat în legătură cu acest caz Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Prefectura judeţului Alba şi Prefectura judeţului Timiş. Să vedem despre ce este vorba. În anul 2006 s-a instituit în Alba Iulia o practică nepotrivită, sfidătoare, cu valenţe propagandistice şi politice provocatoare, dar şi cu un imens potenţial de jignire la adresa demnităţii poporului român şi de instigare făţişă contra Marii Uniri realizate de poporul nostru în anul 1918. Aşa-zise „gărzi austriece” armate, îmbrăcate în uniforme imperiale austriece, defilează cu pompă şi zgomot, cu ocazii obişnuite sau festive, în cetatea Alba Carolina, într-un „marş triumfal al corpurilor de artilerie, infanterie şi cavalerie” ale defunctului imperiu habsburgic.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Această practică, inexistentă între 1918 şi 2005, a fost până anul acesta unică în România şi are menirea să „reînvie spiritul militar al perioadei habsburgice pentru Alba Iulia”, prin activitate metodică şi sistematică în cadrul public, activitate percepută de către mulţi dintre români drept una de sfidare făţişă a suveranităţii României. O asemenea practică nu mai există în niciun alt stat care a scuturat jugul austro-ungar acum 100 de ani.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Ritualurile repetitive ale gărzilor imperiale austriece transmit un mesaj militar-identitar cu trimitere la eroismul unei armate care s-a remarcat de-a lungul secolelor ca luptătoare împotriva românilor şi a identităţii lor. În fiecare sfârşit de săptămână (toate sâmbetele şi duminicile din perioada 1 mai – 15 octombrie a fiecărui an) are loc ceremonialul schimbului gărzii austriece de onoare a cetăţii cu salve din tun. Aşa-numitele gărzi austriece armate din municipiul Alba Iulia utilizează însemne heraldice, simboluri şi drapele din perioada defunctului imperiu habsburgic. De asemenea, cele între 20 şi 30 de persoane implicate în ceremonialul schimbului de gărzi imperiale austriece din Alba Iulia utilizează un anumit număr de animale (cai, între 3 şi 6 exemplare), arme (săbii, puşti cu baionetă), instrumente muzicale de percuţie (tobe mari şi mici) sau de suflat (goarne sau trompete).</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Chiar dacă primăria municipiului Alba Iulia face formal trimitere la controlul cetăţii de către Armata Română după anul 1918, când oraşul a fost eliberat de sub ocupaţia străină şi a devenit Capitala Unirii, administraţia locală şi centrală doresc să menţină viu spiritul militar imperial habsburgic, permiţând reabilitarea simbolică a ocupaţiei militare străine şi a atrocităţilor la care armata austriacă s-a dedat contra românilor transilvăneni majoritari şi a Bisericii lor. Existenţa actualelor gărzi imperiale austriece armate la Alba Iulia sfidează miile de victime româneşti făcute de imperiul austriac şi armata sa. Multe dintre aceste victime au fost martirizate chiar în cetatea Alba Carolina. Distrugerea de către armata austriacă, sub conducerea generalului criminal Bukow, a circa 200 de mănăstiri româneşti din Transilvania este un fapt de notorietate, întipărit adânc în memoria poporului român. Salvele de tunuri trase zilnic la Alba Iulia de către gărzile imperiale austriece armate amintesc de distrugerea cu tunul a mănăstirilor româneşti, instituţii sacre prin care identitatea românească încerca să supravieţuiască opresiunii străine.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">În opinia noastră, existenţa gărzilor imperiale austriece armate în România şi mărşăluirea lor ritualică la Alba Iulia, în oraşul Marii Uniri, reprezintă un sacrilegiu, o formă de necinstire a tuturor victimelor opresiunii austriece din pământurile româneşti ocupate altădată de imperiu. Totodată, aceste ritualuri militare străine desfăşurate în spaţiul public reprezintă o încălcare a fidelităţii faţă de ţară.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Amintesc că în 1785 armata austriacă i-a executat prin tragere pe roată pe eroii români Horea şi Cloşca, chiar la porţile cetăţii din Alba Iulia, acolo unde se află un monument în amintirea martiriului lor, monument lăsat în paragină de către autorităţile locale şi centrale române. Este o ironie a sorţii şi o bătaie de joc faptul că astăzi gărzile imperiale austriece defilează frecvent chiar în faţa porţii cetăţii, acolo unde se află acest monument ridicat în amintirea martirilor români Horea, Cloşca şi Crişan, conducătorii răscoalei ţăranilor români din Transilvania din 1784.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Precizăm de asemenea că cetatea Alba Carolina nu a fost construită de către austrieci, ci de ţăranii români din Transilvania, puşi la muncă forţată de către armata imperială austriacă între anii 1715-1738. Se ştie că foarte mulţi dintre ţăranii români puşi la muncă silnică au murit în timpul lucrărilor de construcţie, sub baionetele austriece.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Sub pretextul reconstituirilor istorice, organizatorii ritualurilor militare austriece din Alba Iulia recurg la manipulare prin faptul că toate comenzile sunt date în limba română, insinuând astfel că armata austriacă, ca element al autorităţii şi suveranităţii imperiale asupra Transilvaniei, ar fi tolerat şi utilizat limba română. Prezentarea ritualică în public a unei false imagini edulcorate a unui pilon de bază al imperialismului austriac constituie o jignire adusă bunului simţ elementar şi nu poate fi acceptată.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Presa locală albaiuliană a scris în legătură cu subiectul costurilor pentru ceremonialul public al gărzilor imperiale austriece: ”Pentru desfăşurarea spectacolelor din acest an, Primăria Alba Iulia plăteşte firmei Corint Hotel Medieval SRL 336.000 lei, adică peste 72.000 de euro. Serviciul a fost contractat prin achiziţie directă. În 2016, firmei respective i-a fost transferat, prin cesionare, cu aprobarea Consiliului Local, un contract de asociere prin care a fost concesionată aproape o treime din suprafaţa Cetăţii Alba Carolina, pe o perioadă de 49 de ani, pentru care se plăteşte suma de 800 euro/lună. Firma are doi acţionari, pe soţia şi fiica lui Daniel Sabău, Doina Amalia Sabău respectiv Ada Patricia Mihuţ”.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">După Unirea Transilvaniei cu Țara mamă România, autorităţile statului nostru au întreprins un şir de măsuri cu caracter simbolic menite să demanteleze semiotica imperialismului habsburgic şi austro-ungar. Printre acestea au fost construirea la Alba Iulia a Catedralei Episcopale Ortodoxe sau a fost edificat monumentul Domnitorului Mihai Viteazul, care îşi alesese Alba Iulia drept capitală a celor trei principate române unite sub sceptrul său acum mai bine de patru secole.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">În amintirea scuturării jugului austro-ungar şi Unirii de la 1 decembrie 1918, fosta casina militară a cetăţii de la Alba Iulia, actuala Sală a Unirii, a fost consistent înfrumuseţată, cu prilejul încoronării Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria, din 15 octombrie 1922. Atunci, Sălii Unirii i s-au adăugat bolta, un portal monumental în dreptul intrării, în forma unui arc de triumf, decorat cu frunze de lauri şi încununat de două ori cu stema României Mari.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Cazul gărzilor imperiale austriece armate de la Alba Iulia poate fi utilizat ca precedent şi pretext justificator de către grupări nostalgice, revizioniste sau extremiste, cu tentă izolaţionistă sau separatistă din alte judeţe ale ţării pentru introducerea unor gărzi armate străine pentru reînvierea spiritului altor regimuri revolute şi pentru sfidarea Unirii din 1918. De altfel, precedentul de la Alba Iulia a fost utilizat deja anul acesta (sâmbătă, 12 mai şi ulterior) în procesiuni ritualice în spaţiul public al municipiului Timişoara, de către Asociaţia Eugenio de Savoya, cu sprijinul fabricii de bere Timişoreana, fapt reflectat în presă.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Presa naţională a mai scris că gărzile imperiale austriece de la Alba Iulia au defilat şi în alte localităţi ale României, cum ar fi municipiul Deva din judeţul Hunedoara. Astfel, în anul 2014, cu ocazia ”Serbărilor Devei”, gărzile imperiale austriece de la Alba Iulia nu doar că au defilat în municipiul Deva, ci au tras şi salve de tun.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">De asemenea, presa naţională a relatat că gărzile imperiale austriece din Timişoara, organizate de Asociaţia Eugenio de Savoya, au extins în municipiul Caransebeş, judeţul Caraş-Severin, practica de reînviere a spiritului militar imperial austriac.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Ritualurile militare austriece organizate în România nu prezintă istoria naţiunii şi statului nostru, ci istoria unui imperiu opresor împotriva căruia am luptat. Aceste ritualuri militare străine din ţara noastră, cu ţinte ideologice şi propagandistice evidente, amintesc comportamente publice specifice sindromului Helsinki.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Reţinem faptul că tot mai mulţi români, din întreaga ţară şi din jurul graniţelor, îşi ridică vocea răspicat împotriva practicilor de reînviere a spiritului militar imperial austriac la Alba Iulia, Timişoara, Deva şi Caransebeş.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Observăm de asemenea că un şir de organizaţii neguvernamentale, printre care şi Asociaţia Neamunit, le-au adresat, încă din 10 septembrie 2018, autorităţilor publice române locale şi centrale scrisori şi petiţii prin care şi-au exprimat protestul faţă de practicile de sfidare a victimelor româneşti ale imperialismului şi militarismului austriac şi austro-ungar şi de glorificare în România a armatei imperiale austriece chiar în anul Centenarului Marii Uniri. Aceste proteste publice ale componentelor societăţii civile, având mai multe ecouri în presa locală şi naţională, au fost, spre nedumerirea şi regretul nostru, neglijate complet de către autorităţile române petiţionate şi lăsate fără răspuns în termenul prescris de lege.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Întrucât suntem în anul Centenarului Marii Uniri, când marcăm inclusiv scuturarea jugului austro-ungar îndurat timp de secole de românii din Transilvania, precum şi date fiind pregătirile avansate pentru marcarea Centenarului, sesizez oficial şi pe această cale Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Prefectura judeţului Alba şi Prefectura judeţului Timiş şi le cer respectuos să intervină în regim de urgenţă, împreună cu administraţia publică locală şi alte instituţii implicate, abilitate sau competente, în vederea analizării complexe, sub toate aspectele, a cazurilor aduse în atenţie şi curmării practicii metodice şi sistematice de reînviere ceremonială publică a spiritului militar habsburgic în municipiile Alba Iulia, Timişoara, Deva, Caransebeş şi a practicilor de reabilitare simbolică a imperialismului austriac în România”.&#8221;, a transmis deputatul Constantin Codreanu</span></h4>
</div>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='Constantin Codreanu: &quot;Cer curmarea practicilor de reînviere și reabilitare simbolică a imperialismului austriac în ritualuri publice din România&quot;' data-link='https://glasul.info/2018/11/21/constantin-codreanu-cer-curmarea-practicilor-metodice-si-sistematice-de-reinviere-ceremoniala-publica-a-spiritului-militar-habsburgic-in-municipiile-alba-iulia-timisoara-deva-caransebes-si-a-pra/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2018/11/21/constantin-codreanu-cer-curmarea-practicilor-metodice-si-sistematice-de-reinviere-ceremoniala-publica-a-spiritului-militar-habsburgic-in-municipiile-alba-iulia-timisoara-deva-caransebes-si-a-pra/">Constantin Codreanu: &#8220;Cer curmarea practicilor de reînviere și reabilitare simbolică a imperialismului austriac în ritualuri publice din România&#8221;</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2018/11/21/constantin-codreanu-cer-curmarea-practicilor-metodice-si-sistematice-de-reinviere-ceremoniala-publica-a-spiritului-militar-habsburgic-in-municipiile-alba-iulia-timisoara-deva-caransebes-si-a-pra/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
