Dragilor iubitori ai Castanului Unirii de la Vişan – Iaşi.Tradiţional, la 24 ianuarie, de Ziua Naţională a Unirii Principatelor, la Castanul Unirii de la Vişan – locul unde s-a plămădit Unirea şi s-a născut România – are loc o nouă manifestare dedicată unioniştilor ieşeni a căror IZBÂNDĂ a UNIRII, din 5 şi 24 ianuarie 1859, a pus noul stat România pe harta Europei, la care vă aşteptăm cu mare drag.

Numai la Măreţul Castan de la Vişan, Hora Unirii, întinsă “mână cu mână” în jurul lui, capătă în sufletele participanţilor, de la cei mai mici până la cei vârstnici, adevărata expresie simţitoare a mândriei de a fi român şi nicidecum în altă parte!

 Ne vom bucura să vă putem saluta prezenţa dumneavoastră la noua şi vibranta manifestare de la Castanul Unirii – dublu Monument -, ce se va desfăşura vineri, 24 ianuarie 2025, orele 12.Totodată, vă rugăm să vă faceţi mesagerul acestei invitaţii de suflet unionist între prietenii şi apropiaţii D-voastră.

Cu sănătate şi dragă aşteptare,

Mihai Caba, statornic iubitor al Castanului Unirii 

Articolul Invitație pentru a sărbători 24 Ianuarie la Castanul Unirii din Iași apare prima dată în Glasul.info.

Doamnei Raluca Turcan, Ministrul Culturii,

Avem la Vișan, în comuna Bârnova din Iași, ceva cu care puține popoare ale lumii se pot mândri, și anume simbolul declanșării luptei pentru obținerea unității poporului român. De sub Castanul Unirii de la Vișan s-a început “facerea” României. Acolo i-a fost maternitatea, acolo a încolțit ideea de Unire, prin poezia lui Vasile Alecsandri, “25 Mai 1856”, în mirosul îmbătător al florilor de castan încă înflorit!

La umbra acestui măreț castan, „Asociaţia de luptă pentru unire”, prin Vasile Alecsandri, redactează Jurământul membrilor Asociaţiei:

“Sub acest măreț castan
Noi jurăm toți în frăție
Ca de azi să nu mai fie
Nici valah, nici moldovan

Ci, să fim numai români
Într-un gând, într-o unire
Și să ne dăm mâni cu mâni
Pentru-a țării fericire!”

Vasile Alecsandri, 25 Mai 1856

Sub acest măreț castan, revoluționarii pașoptiști moldoveni, unii dintre ei proaspăt reveniți din refugiu din Transilvania, acolo unde se adăpostiseră pe la frații noștri români ardeleni din calea prigoanei poterelor fanariote, în secret, în “ilegalitate”, au depus jurământul de credință al unioniștilor ieșeni și au întemeiat „Asociaţia de Luptă pentru Unire”. Făceau parte din acea întâlnire de taină următoarele personalități  Costachi Negri, Dimitrie Ralet, Constantin Hurmuzachi, Pr.arhim. Neofit Scriban, Petre Mavrogheni, Anastasie Panu, Costachi Rolla, Dimitrie Cozadini, Manolache Costache Epureanu, Dimitrie Cracti, Constantin Rosetti, Dimitrie A. Sturdza, Nicolae Şuţu, Ioan Emilian Florescu, Nicolae Creţulescu.

De la descoperirea sa de către domnul Mandache Leocov, directorul Grădinii Botanice din Iași, și obținerea clasificării de monument istoric și al naturii de o valoare inestimabilă pentru poporul român și pentru istoria statului român modern, administrația locală și centrală a statului român nu s-a implicat mai deloc în punerea acestui monument în valoare, ba mai mult l-a lăsat într-o stare de paragină, Castanul Unirii ajungând acum bolnav și în pericol de dispariție!

După ridicarea la cer a domnului Mandache Leocov, domnul Mihai Caba a preluat steagul luptei pentru punerea în valoare a Castanului Unirii. A donat bani pentru construirea unui monument lângă castan, a scris o carte prin care să popularizeze în societatea importanța istorică și identitară a Castanului Unirii, a organizat anual evenimente pe 24 Ianuarie și pe 25 Mai la castan, prin care să conștientizeze opinia publică cu privire la însemnătatea deosebită a Castanului Unirii.

A smuls de la Ministerul Culturii în urmă cu mulți ani promisiunea că monumentul atât de drag lui, Castanul Unirii, va fi pus în valoare în mod corespunzător. Povestea Castanului Unirii are și ea o istorie specială: redescoperit la ani buni de la revoluția din 1989 de către domnul Mandache Leocov, mărețul arbore se află pe o proprietate privată, cu un proprietar care s-a trezit cu acest arbore impunător pe proprietatea sa după un schimb de terenuri între Focșani și Iași. Proprietarul este dispus să cedeze suprafața de teren pe care se află Castanul Unirii dacă i se oferă prețul pieții și nimic mai mult. Însă nimeni din administrația locală sau centrală nu a făcut nimic concret pentru a rezolva situația și a pune în valoarea acest deosebit de important monument.

Cum arborele este bolnav, având serioase probleme vizibile cu ochiul liber pe tulpina sa și cum “părintele moral” al monumentului domnul Mihai Caba nu mai este nici el în putere, se impune de urgență o intervenție a statului român pentru punerea în valoare în mod corespunzător a acestui monument. Nu am vrea ca domnul Mihai Caba să se stingă dintre noi fără să apuce să vadă atât timp cât mai trăiește punerea în valoare a monumentului și rezolvarea acestei situații rușinoase pentru autoritățile statului român, care prin indiferența lor practic își reneagă “părinții morali” care au înfăptuit Unirea Principatelor și au pus apoi bazele statului român modern, pentru că pe mulți dintre ei Alexandru Ioan Cuza i-a luat cu el de la Iași la București și unii chiar ocupat unele dintre cele mai importante funcții și demnități în fruntea statului român, chiar în clipele cele mai grele ale existenței tânărului stat.

Din aceste motive solicităm intervenția de la nivel central, de la nivelul Ministerului Culturii, de la nivelul Guvernului României să Salvați Castanul Unirii de la Vișan!

PS: toți cei care sunteți de acord să vă puneți semnătura pe această scrisoare deschisă vă rog să ne scrieți pe email la adresa redactie@glasul.info, numele, prenumele și ocupația (n.r. de exemplu profesor, avocat, jurnalist, etc).

Semnează:

Fandel Mihai, jurnalist

Ion Andrei, pensionar

Ciută Daniela, jurnalist (Buletin de Carei)

Don Diethard  Catalin, asistent personal

Dan Dumitrescu

Mariana Bălăceanu, pensionară

Șerban Ana

Mirela Fandel

Larisa Scorohodoco, medic

Articolul Scrisoare deschisă către Ministerul Culturii: Salvați Castanul Unirii de la Vișan! apare prima dată în Glasul.info.

O nouă “lecţie de istorie” adevărată va fi susţinută sâmbătă, 25 mai 2024, începând cu orele 12, de către singurul martor viu al luptelor date de unioniştii ieşeni pentru înfăptuirea Unirii Principatelor, CASTANUL UNIRII DE LA VIŞAN!

Veniţi cu toţi, şi marii şi mai micii, să-i ascultaţi depoziţia sa fulminantă despre acele vremi învolburate petrecute în urmă cu 168 de ani! Veniţi cu toţi să vedeţi LOCUL UNDE S-A NĂSCUT ROMÂNIA!

Veniţi să ne prindem cu simţire în HORA UNIRII din jurul CASTANULUI – dublu Monument!! Veniţi şi nu veţi regreta! Difuzaţi la prietenii cunoscuţi pe Facebook şi Whatsapp!

Mulţumim şi vă aşteptăm, aşa ca de fiecare dată, cu inima deschisă şi bucurie mare! Cu sănătate şi toate cele bune, Mihai Caba

Articolul 25 Mai 2024 – O nouă manifestare la Castanul Unirii de la Vişan! apare prima dată în Glasul.info.

A fost 24 ianuarie 2023.

România a sărbătorit Ziua Unirii.

Au fost manifestări la București și Iași.

Nu știu de ce la Iași nu s-a sărbătorit ziua de 5 ianuarie, zi în care a fost ales Cuza domn al Moldovei.

Pe 24 ianuarie a fost ales Cuza domn al Munteniei.

Iată cum descrie un ziarist de la TIMPUL aceste manifestări din cele două foste capitale.

Incisiv şi frustrant articolul ziaristului Mihai Ogrinji. Pune “degetul pe rană”!

Ar fi meritat un sincer BRAVO, numai că el, dar încă şi alţi numeroşi confraţi de breaslă şi mai mulţi “istorici” continuă să folosescă parşiv sintagma nelegiuită de … Mica Unire…!

Nu, Domnule Ogrinji, Unirea Principatelor reprezintă de departe URIAŞA victorie a înfăptuirii ţelului de Unire exprimat răspicat la Revoluţia din 1848! Să ţineţi asta bine minte!

Cât priveşte “bălăcărelile” sărbătorii Unirii de la Iaşi şi Bucureşti aveţi mare dreptate în a le înfiera. E o blasfemie faţă de făuritorii Unirii, care au pus mai presus de interesele personale pe cel al naţiunii române.

Adevărata sărbătorire a Zilei Naţionale a Unirii Principatelor are loc la Iaşi, la Castanul Unirii de la Vişan, singurul martor viu al acelor zile fierbinţi de sub măreţia Castanului când s-a plămădit subversiv aluatul Unirii. Din păcate, în vârstă de 276 de ani, Castanul Unirii de la Vişan-Iaşi, dublu Monument, se află tot în proprietatea privată în care a fost re-descoperit în 2002, fără a fi fost repus de atunci încoace în drepturile sale monumentale, deşi s-au făcut intervenţii la toate instituţiile îndrituite ale României (Primărie, CJ, Prefectură, Ministerul Culturii, Guvern)!

Ei, bine, numai la Castanul Unirii de la Vişan Hora Unirii întinsă în jurul acestuia este simţită sufleteşte, cu mândrie patriotică, aşa cum a fost şi anul acesta! Are habar D-nul Ciucă de Castanul Unirii de la Vişan? Şi ceilalţi “demnitari” ?

Cu simţire, Mihai Caba

Articolul Are habar D-nul Ciucă de Castanul Unirii de la Vişan? Şi ceilalţi “demnitari”? apare prima dată în Glasul.info.

Devenită, din 2008, manifestare tradiţională de cinstire a CASTANULUI UNIRII de la Vişan, locul unde s-a plămădit Unirea Principatelor şi s-a născut ROMÂNIA, s-a desfăşurat şi anul acesta, în ciuda unui timp ceţos, umed şi friguros.

Dar pentru cei care au îndrăgit acest unic monument viu al Unirii Principatelor, pentru cei care au dorit şi de această dată să se simtă pătrunşi sufleteşte de fiorul patriotic al acestei scumpe Sărbători a Neamului Românesc, n-a contat că afară erau O grade. Au venit cu bucuria nestăvilită a cinstirii CASTANULUI UNIRII de la Vişan, dublu Monument al Istoriei şi al Naturii, aflat în continuare într-o proprietate privată (!!!).

Manifestarea a păstrat neasemuitul ei caracter patriotic, fiind închinată cinstirii unioniştilor ieşeni, celor care, în ciuda prigoanei fanariote, n-au precupeţit râvna şi lupta lor dârză pentru împlinirea Unirii Principatelor Române, măreţul ţel al Revoluţiei de la 1848.Astfel, cei mici şi cei mai mari participanţi, nu prea numeroşi, au asistat la înălţătoarea Panahidă săvârşită de Părintele Bârboşel, cu tot ceremonialul ei pios în memoria Eroilor unionişti, au aplaudat depunerea unei coroane tricolore la obelisc.

Au ascultat povestea adevărată a Castanului Unirii, s-au entuziasmat la concertul folk ad-hoc susţinut de nişte oameni inimoşi, au ascultat recitări de poezii minunate, au servit un păhărel de “tărie” şi un pahar de vin autohton, au gustat din colacul şi colăceii pomenirii şi cuprinşi de emoţie şi bucurie, şi-au dat mâini cu mâini şi s-au prins în tradiţionala Horă a Unirii din jurul Castanului.

Dar relatarea cea mai reprezentativă şi mai credibilă a acestei noi manifestări la Castan o veţi avea de la “instantanele” foto prezentate mai jos.

Mihai Caba

https://www.facebook.com/100001264995706/videos/510797371167954/

https://www.facebook.com/100001264995706/videos/564450632232130/
https://www.facebook.com/100001264995706/videos/992376488813119/

https://www.facebook.com/100001264995706/videos/838683587211129/
https://www.facebook.com/100001264995706/videos/880975746285711/

https://www.facebook.com/mihai.fandel/posts/6249712115080893

https://www.facebook.com/mihai.fandel/posts/6249562815095823

https://www.facebook.com/cabinetdiana/videos/742848434132789/

Articolul 24 ianuarie 2023 la Castanul Unirii de la Vişan! apare prima dată în Glasul.info.

“Şi anul acesta, la Ziua Naţională a Unirii Principatelor Române, Castanul Unirii de la Vişan, singurul martor în viaţă al actului istoric înfăptuit de către unioniştii ieşeni sub măreţia coroanei sale, vă aşteaptă să-şi spună povestea sa adevărată, nerăstălmăcită, a acelor zile fierbinţi şi memorabile.Vă rugăm să transmiteţi această invitaţie de suflet şi altor prieteni şi cunoscuţi, iubitori ai Castanului Unirii de la Vişan.Vă aşteptăm cu acelaşi drag dintotdeauna.”

Cu sănătate şi bucurie, M. Caba – veteran

“Hai să dăm mână cu mână,

                              Să-ntindem Hora cu iubire,

                              Castanul viu să ne rămână

                              Un Monument sfânt de Unire!

Cum am făcut-o mereu, aşa să facem şi mâine, marţi, 24 ianuarie 2023 – Ziua Naţională a Unirii Principatelor – şi la orele 11 să înălţăm cu pioşenie slava unioniştilor ieşeni, care n-au precupeţit fapta lor trudnică a Unirii şi apoi să-ntindem frăţeşte Hora Unirii în jurul Castanului de la Vişan – singurul martor viu al acelor vremi frământate !

Niciunde în altă parte Hora Unirii nu este mai bine simţită în cuget şi suflet decât aici, la Castanul din Vişan!“

Cu bucuria aşteptării, M.Caba – veteran la Castan

Articolul 24 Ianuarie 2023 – Invitaţie la Castanul Unirii! apare prima dată în Glasul.info.

“Sărbătoarea Castanului Unirii – 2022 are loc la Vişan, miercuri, 25 mai 2022, începând cu orele 11, exact când se împlinesc 166 de ani de la “sfatul de taină” al unioniştilor ieşeni, prin care, sub măreţia castanului în floare, s-a plămădit şi a crescut aluatul  Unirii Principatelor Române – ideal al Revoluţiei de la 1848!

Vă aşteptăm să ne dăm “mână cu mână” şi să încingem Hora Unirii sub măreţul Castan de la Vişan, singurul martor viu al acelor vremi istorice învolburate de lupta eroică pentru Unirea Principatelor! Vă rugăm să anunţaţi din “om” în “om” cât mai departe!

Cu sănătate Mihai Caba“

Articolul 25 Mai 2022 – Sărbătoarea Castanului Unirii de la Vișan apare prima dată în Glasul.info.

Despre Castanul Unirii de la Vişan – dublu monument al Istoriei şi al Naturii – am scris şi tot scriu de peste un deceniu şi jumătate despre situaţia nefericită în care se află acesta de la redescoperirea sa din 2002 şi declararea, din 2004, a dublei sale legitimităţi patrimonial monumentale.

Cu toate apelurile făcute de-a lungul acestor ani îndelungaţi la toate forurile îndrituite ale statului român, începând de la Primăria Bârnova, la Prefectura şi Consiliul Judeţean Iaşi şi culminând cu Ministerul Culturii, Castanul Unirii de la Vişan se află tot în aceeaşi proprietate privată, unde a şi fost redescoperit de către regretatul profesor, Mandache Leocov, fostul inimos director al Grădinii Botanice Iaşi.

Niciunul dintre cei patru primari, care s-au succedat la conducerea Primăriei Bârnova, n-au fost în stare şi nici n-au dorit măcar să aducă în domeniul public acest unic martor viu al Unirii Principatelor. Oare, câte primării din România nu şi-ar dori să-l aibe în patrimoniu, să-l îngrijească şi să-l preţuiască pe măsura însemnătăţii sale? Şi atunci, de ce?

Că România s-a născut la Iaşi, nu mai este demult o simplă mândrie ieşeană! Dar puţini ieşeni şi mai puţini români ştiu că România s-a născut…sub castanul de la Vişan, din marginea Iaşului.    

   Indubitabil, sub măreţia coroanei acestuia, duminică, 25 mai 1856, unioniştii ieşeni, constituiţi subversiv în Asociaţia de luptă pentru Unire, condusă de Mihail Kogălniceanu, au pus bazele solide şi concrete ale acţiunilor ulterioare, atât în planul intern al Moldovei, cât şi în planul extern al cancelariilor marilor puteri ale vremii, pentru înfăptuirea înaltului ţel al Revoluţiei de la 1848, Unirea Principatelor. Că este aşa şi nu altfel, poezia stihuită ad-hoc de Vasile Alecsandri, pe care a recitat-o cu patosul său unionist la sfârşitul memorabilei „întâlniri de taină”, este o dovadă certă, fără echivoc:

Sub acest măreţ castan           Să fie numai români,

              Noi jurăm toţi în frăţie          Într-un gând, într-o simţire

                 Ca de azi să nu mai fie            Şi să ne dăm mâni cu mâni,

                Nici valah, nici moldovan!      Pentru-a ţării fericire !

Aşadar, versul “sub acest măreţ castan” dă sama de “locul” sfatului unionist. La redescoperirea din 2002, “măreţul castan” era expertizat cu o vârstă de peste 250 de ani; asta însemnând că în 1856 măreţia lui era de peste 100 de ani! Într-adevăr, astăzi, la cei peste 270 de ani, cu impresionantele sale caracteristici naturale, această specie de “Aesculus hippocastanum” este unicat în România şi în sud-estul Europei!

Potrivit cercetărilor întreprinse, castanul se afla pe atunci în curtea proprietăţii de la Vişan a grecului Petre Mavrogheni, şi el înfocat susţinător al Unirii, ce s-a oferit să găzduiască “sfatul unionist”, ferindu-l de iscoadele vremii. Deci şi localitatea Vişan e de netăgăduit!

Iniţial, Vasile Alecsandri şi-a intitulat această poezie “25 mai 1856”, fapt ce atestă cu precizie şi data la care s-a ţinut acest important “sfat istoric”. Poezia a devenit “jurămâtul de credinţă” al unioniştilor ieşeni, din care îi menţionez întru cinstirea lor  şi pe: Costachi Negri, Dimitrie Ralet, Constantin Hurmuzachi, Pr.arhim. Neofit Scriban, Petre Mavrogheni, Anastasie Panu, Costachi Rolla, Dimitrie Cozadini, Manolache Costache Epureanu, Dimitrie Cracti, Constantin Rosetti, Dimitrie A. Sturdza, Nicolae Şuţu, Ioan Emilian Florescu, Nicolae Creţulescu. Iar versul Jurământului lui Alecsandri, “Să fie numai români” atestă cu prisosinţă dorinţa Unirii Principatelor sub o singură ţară: ROMÂNIA! După o luptă îndârjită, pe viaţă şi pe moarte, dusă cu vrere frăţească mai bine de doi ani şi jumătate, la 5 şi 24 ianuarie 1859, Unirea Principatelor s-a înfăptuit şi, astfel, România a fost pusă pentru prima dată pe harta Europei!

Dar despre toate acestea şi despre alte şi alte “episoade” crâncene ale strădaniilor unioniştilor ieşeni pentru Unire numai el, Castanul Unirii de la Vişan, îşi poate depăna adevărata poveste a Unirii, ca pe o mărturie vie în faţa oricărei instanţe în măsură. Din  frunzişul şi candelabrele sale de floare fiecare doritor poate afla şi povestea “surghiunului” său îndelungat petrecut până la redesoperirea sa. Se părea atunci că pentru Castanul Unirii de la Vişan, după cum fusese denumit ca monument, venise vremea adevăratei sale fericiri a existenţei sale de două veacuri şi jumătate. Dar, din nefericirea unei crase indolenţe manifestate până în prezent de către autorităţile statale, “carantina” singurătăţii sale continuă nefiresc şi condamnabil de …16 ani! 

Mai mult de atât, ca un “colac peste pupăză”, iată că şi acum, când se împlinesc 164 de ani de la “plămada Unirii” sub pavăza impresionantei sale coroane, carantina sa capătă nemeritatele dimensiuni “ordonanţate” ale unei “stări de alertă”, care-l văduveşte de manifestarea tradiţională a “Horei Unirii”, încinsă “mână cu mână”, cu simţire şi mândrie, deopotrivă, de către copiii, tinerii şi adulţii participanţi în jurul coroanei sale împodobită sărbătoreşte cu neasemuitele candelabre de floare, aşa cum s-a întâmplat an de an de când un grup inimos de veterani au luat benevol lăudabila iniţiativă.

Constituindu-se într-o veritabilă “lecţie de istorie a neamului” pentru elevii de la şcolile din Bârnova şi Iaşi, dar şi pentru localnicii şi participanţii din ce în ce mai numeroşi din Iaşi şi împrejurimi, niciunde “Hora Unirii” nu este jucată mai înălţătoare în spirit decât aici la Castanul Unirii de la Vişan!

Şi, totuşi, în “ermetismul coronat”, care anulează şansele oricărei manifestări, o rază de speranţă izbăvitoare pentru Castanul Unirii a venit …din Moldova de peste Prut!

Astfel, premergător, vineri, 22 mai, o echipă de gazetari de la “Glasul.Info”, formată din Mihai Fandel – redactor şef şi Larisa Popovici – reporter, cu îngăduinţa proprietarei locului, Margareta Crăescu, a poposit la Castanul Unirii de la Vişan şi au înregistrat video …povestea adevărată a plămădirii Unirii Principatelor pe care au şi difuzat-o în mass-media. Bravo, lor!

Mulţumim, cu plecăciune, dragilor noştri moldoveni adevăraţi! Nici că se putea un mai ales prinos de recunoştinţă adus unicului martor viu al Unirii Principatelor!

Statornic în speranţă, mă adresez şi de această dată notabilităţilor unui Iaşi – Cetate istorică şi culturală a României – să găsească soluţia salvatoare pentru preţiosul Castan.

Mihai Caba

Galerie Foto:

[envira-gallery id=”110345″]

Articolul În carantină, la Castanul Unirii apare prima dată în Glasul.info.

La distanță mică de Iași, în satul Vișan din comuna Bârnova, ieșenii au o adevărată comoară vie: un dublu monument, un monument istoric și totodată un monument al naturii. Este vorba despre “Castanul Unirii”, castanul sub care la 25 mai 1856 s-a rostit un jurământ sacru și s-a întemeiat „Asociaţia de Luptă pentru Unire”.

O pagină de istorie mai puțin știută din lupta și efortul depus de elita intelectuală a Moldovei pentru Unirea Principatelor Române, așteaptă azi să fie redescoperită pe o mică proprietate privată, aflată astăzi în posesia doamnei Margareta Crăescu.

La 25 mai 1856 Vasile Alecsandri, Costache Negri, Mihail Kogălniceanu, Costache Hurmuzachi, Dimitrie Ralet, Petre Mavrogheni, părintele arhimandrit Neofit Scriban, Costachi Rolla şi Emilian Florescu au întemeiat „Asociaţia de Luptă pentru Unire”.

La umbra acestui măreț castan, „Asociaţia de luptă pentru unire”, prin Vasile Alecsandri, redactează Jurământul membrilor Asociaţiei:

“Sub acest măreț castan
Noi jurăm toți în frăție
Ca de azi să nu mai fie
Nici valah, nici moldovan

Ci, să fim numai români
Într-un gând, într-o unire
Și să ne dăm mâni cu mâni
Pentru-a țării fericire!”

La 25 Mai 1856, fruntașii din mediul cultural, politic și economic din Moldova, se reuneau în taină la umbra unui castan de pe moșia lui Petre Mavrogheni, punând bazele unei asociații de luptă pentru Unire.

“Locul acesta a fost special ales pentru ca iscoadele stăpânirii să nu-i descopere pe unioniştii ce stabileau principiile după care vor lupta pentru realizarea unirii. La respectiva întrunire participau: Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Costachi Negri, Dimitrie Ralet, Constantin Hurmuzachi, Petre Mavrogheni, părintele arhimandrit Neofit Scriban, Costachi Rolla şi Emilian Florescu.”, spunea prof. univ. dr. Mandache Leocov

Deși a fost declarat “Monument al Istoriei şi al Naturii“, din păcate “mărețul castan” pomenit în versurile lui Vasile Alecsandri în jurământul membrilor „Asociaţiei de Luptă pentru Unire” a fost de-a lungul timpului victima unor acte de vandalism, prin care niște inconștienți au încercat să-l usuce turnând pe el diverse substanțe toxice.

Un asemenea monument istoric și al naturii ar merita mai multă considerație și grijă din partea celor însărcinați să protejeze patrimoniul nostru cultural și istoric, fie numai și prin prisma a ceea ce reprezintă un astfel de monument, redescoperit prin eforturile și cercetările efectuate de către profesorul Mandache Leocov.

Galerie Foto:

[envira-gallery id=”110345″]

Articolul Castanul Unirii și jurământul sacru de la 25 Mai 1856 de sub arborele declarat monument istoric apare prima dată în Glasul.info.