Curtea Constituțională e decis, cu puțin timp în urmă, ANULAREA PRIMULUI TUR AL PREZIDENTIALELOR. 

Curtea Constituțională a României a anulat primul tur al alegerilor prezidențiale. Judecătorii s-au întrunit astăzi în ședință și au decis că votul trebuie reluat complet, conform Știripesurse.

Marian Enache, a convocat aseară târziu o ședință informală la ora 10.00/ Deși se stabilise de ieri că solicitările primite pentru Anularea Turului I sunt inadmisibile și că în acest stadiu se pot discuta doar solicitări ale candidaților care au intrat în Turul II al alegerilor prezidențiale,  judecătorii au decis totuși să dea curs solicitărilor primite. (www.activenews.ro)

Articolul CCR A DECIS ANULAREA TURULUI 1 AL PREZIDENȚIALELOR – DOCUMENT apare prima dată în Glasul.info.

Senatorul (AUR) Sorin Lavric a comentat decizia CCR de a considera constituționale legile justiției adoptate de Parlament, după cum R3media a relatat anterior. Astfel, conform acestor acte normative, judecătorii vor putea încălca Constituția României, fără să fie sancționați în niciun fel.  Senatorul Sorin Lavric consideră că judecătorii CCR au anulat suveranitatea României.

„Prin votul de azi din Curtea Constituțională (cu privire la Legile Justiției), cei nouă judecători au anulat suveranitatea României. De azi încolo Constituția României reprezintă un catastif de articole inutile.
De acum încolo dictatul birocrației de la Bruxelles asupra legilor noastre se va exercita nestînjenit.
Curtea Constituțională și-a anulat, cu de la sine putere, rostul pentru care a fost înființată”, a reacționat Sorin Lavric.

Cei nouă judecători care au luat această decizie istorică sunt:

Marian Enache – Președinte al Curții Constituționale din anul 2022. Numit judecător de Senatul României (2016), pentru un mandat de 9 ani.

Livia-Doina Stanciu – Numită judecător de Preşedintele României (2016), pentru un mandat de 9 ani.

Varga Attila – Numit judecător de Camera Deputaţilor (2016), pentru un mandat de 9 ani.

Elena-Simina Tănăsescu – Numită judecător de Preşedintele României (2019), pentru un mandat de 9 ani.

Cristian Deliorga – Numit judecător de Senatul României (2019), pentru un mandat de 9 ani.

Gheorghe Stan – Numit judecător de Camera Deputaților (2019), pentru un mandat de 9 ani.

Mihaela Ciochină – Numită judecător de Preşedintele României (2022), pentru un mandat de 9 ani.

Laura-Iuliana Scântei – Numit judecător de Senatul României (2022), pentru un mandat de 9 ani.

Dimitrie-Bogdan Licu – Numit judecător de Camera Deputaților (2022), pentru un mandat de 9 ani.

Preluare: R3Media

Articolul Cei nouă judecători au anulat suveranitatea României! De-acum, dictatul birocrației de la Bruxelles asupra legilor noastre se va exercita nestînjenit, a declarat Sorin Lavric. apare prima dată în Glasul.info.

  Comisia Europeană a trimis Guvernului României o scrisoare în care cere clarificări privind decizia CCR 390 din 2021, care neagă dreptul UE, au declarat pentru G4Media.ro surse guvernamentale. Acesta este primul pas procedural spre declanșarea procedurii de infringement (sancționarea unui stat membru care nu respectă dreptul UE).

Curtea Constituțională (CCR) a decis în iunie 2021, cu majoritate de 7 la 2, că Secția Specială de anchetare a magistraților este constituțională, iar desființarea ei nu poate fi decisă decât de Parlament, potrivit unui comunicat al CCR.

CCR a atras atenția judecătorilor de la instanțele ordinare de judecată că nu pot aplica decizia Curții de Justiție a UE (CJUE) în detrimentul deciziilor CCR. Practic, Curtea Constituțională a decis că dreptul intern are prioritate în fața dreptului UE, transmite R3Media.

O decizie similară a luat și Tribunalul Constituțional din Polonia la începutul lunii octombrie.

• Textul integral al scrisorii

Domnule Ministru,

Vă scriu în legătură cu Decizia nr. 390/2021 din 8 iunie 2021 a Curții Constituționale a României, privind o excepție de neconstituționalitate a unor dispoziții din Legea nr. 304/2004 privind organizarea sistemului judiciar și din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2018 privind unele măsuri pentru operaționalizarea Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ). Decizia Curții Constituționale generează preocupări serioase, întrucât afectează nucleul ordinii juridice a Uniunii Europene. Prin decizia respectivă, Curtea Constituțională pune sub semnul întrebării constatările Curții de Justiție a Uniunii Europene în hotărârea sa din 18 mai 2021 în cauzele conexate C-83/19, C-127/19, C-195/19, C-291/19, C-355/19 și C-379/191, Asociația ‘Forumul Judecătorilor Din România’ și alții. De altfel, decizia a împiedicat instanțele române să pună în aplicare pe deplin legislația UE, astfel cum a fost interpretată de Curtea de Justiție, să evalueze compatibilitatea cu legislația UE a dispozițiilor naționale declarate de Curtea Constituțională în conformitate cu Constituția României și să lase neaplicate astfel de dispoziții în cazul în care se constată că acestea sunt contrare dreptului UE.

Decizia Curții Constituționale contravine principiilor fundamentale ale dreptului UE, în special principiului conform căruia dreptul Uniunii prevalează asupra dreptului național și că hotărârile Curții de Justiție sunt obligatorii pentru toate instanțele naționale și pentru toate celelalte autorități ale statelor membre. În acest mod, decizia menționată anterior contestă, de asemenea, autoritatea Curții de Justiție atunci când interpretează tratatele UE, inclusiv în ceea ce privește cerințele de independență a justiției consacrate la articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf din TUE și la articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

Curtea de Justiție, Hotărârea din 18 mai 2021, Asociatia ‘Forumul Judecătorilor Din România’ și alții, cauzele conexate C-83/19, C-127/19, C-195/19, C-291/19, C-355/19 și C-379/19, EU:C:2021:393. Ref. Ares(2021)6369875 – 18/10/2021 Pentru funcționarea procedurii preliminare prevăzută la articolul 267 TFUE, este indispensabil ca o hotărâre în care Curtea interpretează dispozițiile dreptului Uniunii să fie obligatorie pentru toate instanțele naționale și respectată de acestea.

În temeiul articolului 4 alineatul (3) TUE, care consacră principiul cooperării loiale, Uniunea și statele membre sunt obligate, în deplin respect reciproc, să se ajute în îndeplinirea misiunilor prevăzute de tratate. Aceeași dispoziție obligă statele membre să faciliteze îndeplinirea sarcinilor Uniunii și să se abțină de la orice măsură care ar putea pune în pericol realizarea obiectivelor Uniunii. Obligația prevăzută la articolul 4 alineatul (3) TUE este obligatorie pentru toate autoritățile statelor membre, inclusiv pentru toate tribunalele și curțile constituționale.

Comisia are cunoștință de faptul că, în România, nerespectarea de către judecători a deciziilor Curții Constituționale constituie o abatere disciplinară în temeiul legislației naționale și constată cu îngrijorare că au fost deschise proceduri disciplinare împotriva unui judecător care a acționat în aplicarea hotărârii Curții de Justiție din 18 mai 2021. Comisia subliniază că simpla perspectivă de a face obiectul unei proceduri disciplinare pentru conținutul unei hotărâri judecătorești este un element grav de intimidare pentru toate instanțele naționale care urmăresc să respecte cerințele dreptului Uniunii și contravine principiului independenței judiciare consacrat la articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE coroborat cu articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

În acest sens, Comisia a luat act, de asemenea, de o decizie recent publicată a Înaltei Curți de Casație și Justiție din 8 septembrie 2021, în care Înalta Curte de Casație și Justiție a urmat decizia Curții Constituționale și nu a respectat hotărârea Curții de Justiție din 18 mai 2021, fără a recurge la procedura preliminară prevăzută la articolul 267 din TFUE. Comisia constată că, în practică, decizia Curții Constituționale a golit de conținut marja de apreciere lăsată instanțelor naționale prin hotărârea Curții de Justiție din 18 mai 2021 pentru a evalua conformitatea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) cu criteriile stabilite de Curtea de Justiție.

Este important să se reamintească faptul că, în mai multe rapoarte privind progresele înregistrate în cadrul Mecanismului de cooperare și de verificare (MCV)2, Comisia a constatat că SIIJ a fost utilizată ca instrument de presiune asupra judecătorilor și procurorilor și că funcționarea sa continuă nu este în conformitate cu recomandările MCV. Prin urmare, Comisia consideră că această decizie a Curții Constituționale riscă să constituie un obstacol în calea îndeplinirii obiectivelor de referință ale MCV3.

Decizia Comisiei din 13 decembrie 2006 de stabilire a unui mecanism de cooperare și de verificare a progresului realizat de România în vederea atingerii anumitor obiective de referință specifice în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției, JO L 354, 14.12.2006, p. 56.

Hotărârea Curții de Justiție din 18 mai 2021 reamintește că decizia MCV este obligatorie în toate elementele sale pentru România și că România este obligată să ia măsurile corespunzătoare în vederea îndeplinirii obiectivelor de referință ale MCV, ținând seama în mod corespunzător, în temeiul principiului cooperării loiale prevăzut la articolul 4 alineatul (3) din TUE, de rapoartele întocmite de Comisie pe baza deciziei respective și, în special, de recomandările formulate în rapoartele respective. Înainte de a lua orice decizie de a face uz de competențele sale în calitate de gardian al tratatelor în această privință, Comisia solicită autorităților române să își clarifice poziția cu privire la evoluțiile prezentate mai sus. V-aș fi recunoscător dacă ne-ați transmite răspunsul dumneavoastră în termen de patru săptămâni de la primirea prezentei scrisori.

(semnătură electronică)

Didier REYNDERS

Articolul Comisia Europeană cere lămuriri privind decizia CCR care stipulează că legea românească are prioritate în fața celei a UE apare prima dată în Glasul.info.

Am înmărmurit în urmă cu câțiva ani când am văzut declaraţia ministrului Justiţiei de la acea vreme, doamna Raluca Prună, care ne spunea cu nonșalanță că “discuţia despre drepturi e un lux teoretic”. Declarația, venind nu de la un neica nimeni, nu de la o femeie căreia i-ar fi căzut sapa când își deschidea portofelul, ci de la înălțimea funcției de ministru al Justiției, era una stupefiantă.

Dacă mi-ar fi spus cineva în decembrie ’89 că vom ajunge la trei decenii distanță într-o dictatură cu mult mai parșivă decât cea care speram că tocmai se încheiase odată cu debutul anilor ’90, probabil l-aș fi crezut cel mai pesimist om de pe pământ.

Deși am sperat că ne vom desprinde cu totul de zona totalitarismului și a abuzurilor prezentate sub înfățișarea unor așa zise “legi”, la trei decenii de la momentele când s-a strigat cu disperare în stradă “Libertate”, trăim în mod paradoxal niște forme de dictatură chiar mai perverse decât cele “omologate” în timpul comunismului.

Când în România abuzul devine literă de lege, o lege șchioapă ce-i drept, ba chiar neconstituțională, ce așteptări să mai ai de la legiuitori? Când aceștia în discursul lor public spun cu privire la problemele legate de legea carantinării și izolării că în România „s-a exagerat puțin cu drepturile și libertățile…”!?

„Cred că sănătatea tuturor e mai importantă decât un moft de ora 23.00. Da, e un moft la ora 23.00 să stai la o terasă”, a afirmat deputata PNL Cristina Trăilă

Dacă tot ne spun unii și alții (n.r. unii mai neomarxiști decât alții) în ultimii 30 de ani că drepturile și libertățile nu sunt pentru oameni, îmi vine în minte cu această ocazie o vorbă larg răspândită în mediul rural: atunci să le mănânce câinii! Dar dacă încă mai tânjiți după drepturi și libertăți, după drepturile și libertățile fundamentale ale omului, atunci nu le lăsați pradă câinilor, ridicați-vă în picioare și luptați pentru ele, pentru că în istorie s-a murit pentru ele, s-a vărsat sânge, s-a murit pe roată, atârnând prin spânzurători, s-a murit prin tranșee și pe câmpurile de luptă pentru ca noi astăzi să fim liberi și nu sclavi…

Articolul O țară în care pedofilii și violatorii sunt mai protejați decât copiii și bătrânii apare prima dată în Glasul.info.

Deși Ziua Tratatului de la Trianon reprezintă momentul istoric când României i-au fost recunoscute granițele actuale la nivel internațional, președintele antiromân al României, Klaus Iohannis, a fost totuși în stare de una dintre cele mai mari nemernicii din aceste două mandate ale sale: să facă o sesizare la CCR, respectiv o obiecție de neconstituționalitate privind declararea datei de 4 iunie în România, drept Ziua Tratatului de la Trianon.

Normal ar fi fost din partea unui președinte să salute o asemenea inițiativă, nicidecum să-i pună bețe în roate. Dar tot e bine că poate măcar în al 24-lea ceas se trezesc și unii dintre cei așa ziși 66,6% “români ai mei”, să vădă adevăratul caracter al lui Klaus Iohannis, unul care îmbracă pe alocuri niște forme profund antiromânești, antinaționale.

Noroc că pe la CCR încă mai există și români, deci n-au fost chiar toate instituțiile din România infestate de către alogeni antiromâni, de trădători de țară și de propagandiști ai destrămării teritoriale ai României, așa cum există din păcate prin multe dintre instituțiile statului român.

Iată cum îi dă CCR-ul peste nas insului de la Cotroceni:

“Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon, obiecție formulată de Președintele României;

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate și a constatat că Legea pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon este constituțională în raport cu criticile formulate.

Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică Preşedintelui României.”, se arată în comunicatul de presă din 15 iulie 2020 de pe site-ul oficial al CCR

CCR a decis deci că interesele românilor, sunt mai presus de mofturile antiromânești ale lui Iohannis: Legea pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon este constituțională!

Nota noastră: În afara republicii Peru, condusă din păcate din anul 1990 până în noiembrie 2000 de către un alogen trădător și foarte corupt, Alberto Fujimori, nu cred că mai există undeva în lume astfel de cazuri asemănătoare cum au experimentat România și Peru. Și stai să te întrebi atunci: oare își urăsc românii atât de mult țara de au putut desemna o asemenea catastrofă de om să-i conducă?

Articolul CCR a decis că interesele românilor, sunt mai presus de mofturile antiromânești ale lui Iohannis: Ziua Tratatului de la Trianon, constituțională apare prima dată în Glasul.info.

CCR a pus capăt unor practici care până de curând se împământeniseră în rândul procurorilor: unii dintre aceștia se lăsau aproape exclusiv în baza interceptărilor realizate de SRI pe mandate de siguranță națională, construindu-și cazurile aproape integral pe baza acestor interceptări.

Curtea Constituțională a României vine acuma și le spune că aceste interceptări realizate de către SRI pe mandate de siguranță națională nu vor mai putea fi folosite ca probe în dosare penale.

„CCR pune de acord textul 139, alin. 3 cu deciziile mai vechi. Nu este nimic spectaculos în decizia de astăzi. Era normal să se întâmple acest lucru. Trebuie să aveți în vedere faptul că, la Curte, nu se pot pronunța decât cu privire la textele cu care au fost sesizate”, a spus fostul președinte al CCR Augustin Zegrean, la postul de televiziune B1 TV

“Cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.139 alin.(3) teza finală din Codul de procedură penală sunt constituționale în măsura în care nu privesc înregistrările rezultate ca urmare a efectuării activităților specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale ale omului desfășurate cu respectarea prevederilor legale, autorizate potrivit Legii nr.51/1991”, se arată în comunicatul de presă al CCR de pe 4 februarie 2020

Pentru procurorii care își realizau dosare întregi exclusiv pe baza acestor interceptări SRI, vestea vine probabil ca un trăznet pentru ei, căci vor trebui să apeleze de acum la alte metode de anchetă și să nu se mai bazeze atât de mult pe dovezile indirecte, care nu se confirmau în realitate în totalitate: oamenii tind să spună vrute și nevrute la telefon, să mintă, sau chiar să abereze din varii motive, interceptările nefiind așadar chiar întotdeauna concludente.

Articolul Tragedie pentru procurorii învățați cu interceptări SRI. CCR le consideră neconstituționale și nu vor mai putea fi folosite ca probe în dosare penale apare prima dată în Glasul.info.

Unul dintre judecătorii de la Curtea Constituțională a României, Daniel Morar, renunță la premiul similar oferit de GDS și procurorului general Augustin Lazăr: “Augustin Lazăr nu a fost un torționar, însă nu este nici un inocent.(…) Ar fi trebuit să-și prezinte demisia”, a transmis judecătorul constituțional Daniel Morar într-o scrisoare adresată celor de la GDS.

Din anumite medii din rândul opoziției, era vehiculată din când în când în ultima vreme ideea că Iohannis îl va răsplăti pe Augustin Lazăr pentru funcționarea ireproșabilă a spălătoriei de dosare de la Alba, cu o numire la Curtea Constituțională a României, profitând de eliberarea unui loc la CCR. Deci, prin urmare, Augustin Lazăr se anunța un virtual coleg “constituțional” pentru judecătorul Daniel Morar.

“Lazăr nu a fost un torționar, însă nu este nici un inocent. Profesia de procuror în regimul comunist a ales-o în cunoștință de cauză și trebuia să înțeleagă care sunt consecințele unei asemenea activități într-un regim represiv.(…)Fostul procuror-șef al D.N.A. consideră că, “în condițiile în care dl. Augustin Lazăr a păstrat tăcerea cu privire la aceste aspecte ale carierei sale, măcar în momentul în care ele au apărut în spațiul public ar fi trebuit să-și prezinte demisia“, se arată în scrisoarea trimisă de către Daniel Morar membrilor GDS, potrivit hotnews.ro

În condițiile exacerbării scandalului legat de Aiud, este puțin probabil ca Augustin Lazăr să mai rămână în cărți pentru reocuparea a încă unui mandat de procuror general al României. Așadar, există o posibilitate ca Daniel Morar să-și fi luat măsuri de precauție de teamă ca Augustin Lazăr ar putea fi băgat pe gâtul CCR-ului?

Articolul Daniel Morar nu vrea în aceeași căruță cu Augustin Lazăr. Se teme că va fi băgat pe gâtul CCR-ului? apare prima dată în Glasul.info.

Chris Terhes: “Daca Iohannis o numeste pe Kovesi la CCR se sinucide”

După apariția în spațiul public a unei ipoteze controversate, potrivit căreia s-ar dori “rezervarea” unei imunități prin numirea actualei șefe a DNA, Laura Codruța Kovesi, pe una din funcțiile de judecător de la Curtea Constituțională a României, o ipoteză lansată inițial de jurnalistul Dan Andronic, diferite scenarii au început să fie luate în calcul, printre care și cel prin care președintele Klaus Iohannis să fie forțat s-o numească pe Kovesi la CCR.

Președintele Coaliției Romanilor pentru Combaterea Corupției din SUA, Chris Terhes, consideră că dacă președintele României Klaus Iohannis va lua decizia de a o numi pe Laura Codruța Kovesi ca judecător la CCR, prin această măsură se va … “sinucide“.

Articolul Chris Terhes: “Daca Iohannis o numeste pe Kovesi la CCR se sinucide” apare prima dată în Glasul.info.

CCR a constatat ca legea infiintarii Liceului catolic din Târgu Mureș este neconstituționala!

Curtea Constituțională a României a admis obiectia de neconstitutionalitate formulata cu privire la legea pentru infiintarea Liceului Teologic Romano-Catolic II. Rákóczi Ferenc, de catre 66 de deputati apartinand grupurilor parlamentare al Partidului Național Liberal (n.r. 50 de parlamentari) si repectiv al Partidului Miscarea Populara(n.r. 16 parlamentari).

In urma deliberarilor, cu o majoritate de voturi, Curtea Constitutionala a constatat ca Legea pentru infiintarea Liceului Teologic Romano-Catolic II. Rákóczi Ferenc este neconstitutionala.

CCR a constatat ca legea infiintarii Liceului catolic din Târgu Mureș este neconstituționala!

Articolul CCR a constatat ca legea infiintarii Liceului catolic din Târgu Mureș este neconstituționala! apare prima dată în Glasul.info.

Capat de linie! Fostul presedinte al CCR Ioan Vida pune bomboana pe coliva: “Presedintele are obligatia de a o revoca pe Kovesi, asa cum a propus ministrul Justitiei!” 

Fostul presedinte al CCR Ioan Vida inlatura orice urma de indoiala cu privire la ceea ce ar trebui sa faca presedintele Romaniei cu privire la revocarea sefei DNA. 

“Presedintele are obligatia de a o revoca pe Kovesi, asa cum a propus ministrul Justitiei… Cand s-a facut Constitutia, din care eu am scris o parte buna, s-au stabilit competentele legate. Presedintele nu are ce sa faca. La noi s-a inteles ca presedintele este un fel de Ceausescu, ori nu e asa. Presedintele trebuie sa tina seama de ce spune Guvernul. Este penibil faptul ca presedintele se pronunta inainte de a citi Raportul”, a declarat fostul presedinte al CCR Ioan Vida pentru luju.ro.

Cu toate ca in spatiul public propagandistii sistemului au rostogolit in ultima vreme tot felul de scenarii posibile cu privire la ce ar putea alege presedintele Klaus Iohannis sa faca cu privire la revocarea Codrutei Kovesi, fostul presedinte al CCR Ioan Vida lamureste problema privind competentele pe care le are presedintele in asemenea cazuri:

Foto original: mae.ro

Articolul Capat de linie! Fostul presedinte al CCR Ioan Vida pune bomboana pe coliva: “Presedintele are obligatia de a o revoca pe Kovesi, asa cum a propus ministrul Justitiei!” apare prima dată în Glasul.info.