Deputatul Constantin Codreanu, la Cetatea Albă: „La mulți ani, români basarabeni! La mulți ani, limba română!”

Preşedintele Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, deputatul PMP Constantin Codreanu, a participat duminică, 27 august, la manifestațiile dedicate Zilei Limbii Române organizate în premieră absolută la Cetatea Albă, pe litoralul basarabean al Mării Negre, de către Institutul Cultural Român, prin Direcția Românii din Afara Granițelor, în colaborare cu Consulatul General al României la Odesa.

Cu această ocazie, deputatul Constantin Codreanu a adresat numerosului public vorbitor de limbă română prezent la manifestație un cuvânt de salut și încurajare:

Deputatul Constantin Codreanu, la Cetatea Albă: „La mulți ani, români basarabeni! La mulți ani, limba română!”

Programul manifestațiilor de la Cetatea Albă, care au vizat promovarea identității culturale pe care comunitatea istorică românească din sudul Basarabiei o împărtășește cu România și Republica Moldova, a cuprins reprezentații folclorice autentice susținute de formații populare românești din sudul Basarabiei: ansamblul ,,Mărţişor” din Satul Nou, raionul Sărata, ansamblul vocal ,,Țărăncuța” din orașul Reni, ansamblul vocal bărbătesc ,,Haiducii”, din Anadol, raionul Reni, ansamblul de dansuri populare „Tinerețea” din comuna Babele (Alexandru Averescu), duetul fraților Gerghișan și Dan Cepoi, ansamblul folcloric „Dor Basarabean” din Erdek-Burnu, raionul Ismail și formația „Zdob și Zdub” din Chișinău.

În cadrul manifestațiilor culturale de la Cetatea Albă Președintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării a purtat discuții cu mai mulți fruntași și reprezentanți ai comunității românești din sudul Basarabiei, arătându-și întreaga disponibilitate pentru susținerea acestora în demersurile de păstrare și dezvoltare a identității românilor din regiune.Anul acesta Ziua Limbii Române a fost marcată pentru a patra oară în sudul Basarabiei și pentru prima dată în interiorul Cetății Albe.

Comunicat de presa primit de la președintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, domnul deputat Constantin Codreanu (Grup PMP)

Articolul Deputatul Constantin Codreanu, la Cetatea Albă: „La mulți ani, români basarabeni! La mulți ani, limba română!” apare prima dată în Glasul.info.

Nu incape indoiala, rusii cu ceva scoala au studiat in detalii trasatura specifica a sovinismului velicorus – expansionismul. Avem temei sa presupunem, asadar, si buna cunoastere a realitatilor din regiunea Europei de sud-est, deoarece, de cum a prins la pene, matusca-Rusi abordeaza vesnic, printre altele, directia balcanica.

Obiectivele scontate nu ne intereseaza, prezinta interes calea ce urma sa o parcurga. Nici n-a facut mare secret din drumul proscris al intinsurilor valahe. Frumoasa intentie si-o reclama, alintand pe unul din mostenitorii Curtii Imperiale cu esarfa “Principe al Daciei”; bineinteles, sub coroana vulturului bicefal al samoderjetului.

Diaspora mea, Romania

Altadata, sub presiunea ambiantei nefavorabile, isi rectifica planurile, urzind simplista divizare a Principatelor romane in patru guvernaminte – ruse, clar lucru. Ca pana la urma s-a multumit doar cu smulgerea interfluviului Nistru-Prut, asa, se vede, a harazit Dumnezeu pentru cei pacatosi: sacrificand o parte, salvezi viitorul. Cu ce s-au ales neputinciosii?

Cu o hartuiala permanenta, in care uriasul colos castiga dupa principiul: cand el deasupra, cand noi dedesubt. Interpretarea adesea inversandu-se: cand el ne bate pe noi, cand noi suntem batuti de el. Acuma, c-am ajuns in mileniu al 3-lea, ne trezim cu “savantele” bazaconii ex-sovietice reimprospatate, usor retusate, desi tot pline cu venin antiromanesc. In discernamant, redam cateva din ele:

1. “Maldova” incepe si se termina pe Valea Bacului. Respectiv, povestea descalecatului, incalcita indeajuns de batranii cronicari,se redacteaza conform partinicei platforme.

2. Raul Prut, zice cotropitorul, nu mai curge prin mijlocul Moldovei, ci constituie granita dintre “nasa Moldavia” si Romania.

3. Romania, bine merci, arata si ea la est hotar… cu Moldova (!?).

4. Capitala celei mai moldovene “Maldove” – s-o stie toti! – nu este orisicare localitate prapadita – total gresit, tovarasi. Anume slavitul oras Chisinau este capitala… Moldovei. Tocmai asa scrie prin manualele din mezozoic.

5. “Basarabia” – cine e nesigur – se afla sub coasta oraselului Bucovat, din Straseni. Numai astfel ajutamKremlinul sa justifice ciopartirea teritoriilor ocupate, la o luna dupa invadare (2 august 1940).

6. Omenirea condamna Pactul Ribbentrop-Molotov si-l declara nul ab initio; dar asta nu aduce, la Chisinau, lichidarea consecintelor agresiunii: Basarabia nu-i reintregita, frontierele incalcate flagrant nu sunt reabilitate.

7. Redobandirea cetateniei furate e apreciata la bani grei pentru smecherii cei “multi”, vorba boierului Motoc.

8. Fiind rupti cu tancurile din trupul Patriei, am devenit, recent, diaspora a Romaniei, parte constitutiva a cereia este MOLDOVA (slava Domnului).

9. Articularea limbii ruse la Congresele diasporei moldovenesti, in Chisinau, constituie o axioma – sa fie pe intelesul tuturor moldovenilor. (…)

In loc de rezumat. Invicibila pozitiune a “om-ologilor” chisinauieni asemana izbitor cu cea a lui Sisif, anticul rege al Corintului, care fusese pedepsit sa ridice un bloc de piatra pana in varful unei coline; o data ajuns acolo, blocul se pravalea si cazna trebuia reluata. La dansul, pedeapsa era din Infern; a noastra, de unde se trage?

Coborandu-ne in gloata plebei, observam roadele semanate de excentricii “alesi ai boborului”. Un singur exemplu: uite, ca din intreg – scuzati – habitatul istoric moldovenesc, la Chisinau talent are doar “Maldova” de buzunar, adica “maldavenii cistae” (adecvati), locuitori din mahalaua Poarta Tarnii, sat Vanatori, Nisporeni, sub Ungheni. Altcineva, cum ar fi bacauanii Antarctidei, macar nu sunt moldo-ivani, ci “rumuni”; deci, nici talent n-au. Pare sa fi depistat, ce-i drept, pe unul, amorezat, prin partile Ipotestilor, Botosani, dar si acela a luat-o razna, cu a lui “Suntem romani si punctum”.

Cat priveste, Herta, Cernauti, Balta, Tiraspol, Cetatea Alba, Ismail… s-o fi ancorat pe planeta Mercuriu, caci nu apartin Moldovei… Stop, eroare grava; de jure, tinuturile apartin anume Moldovei. Corect trebuie spus: “New-Maldova” le abandoneaza, demnitarii careia se dezic de origini, in plina concordanta cu ideologia “moldovenista”. Sa fie mintea lor prea scurta? Nu cred. Mai degraba  triumfa interesul personal sau de grup. Apoi, nici suzeranul din umbra nu-i deranjat.

Ne oprim aici, cu sirul nazdravanelor nostimade, dar, fiind acestea protocolare, ma gandesc: de ce nu ar fi Romania diaspora mea?

Mihai Dascălu / 30 ianuarie 2015

Sursa:

Articolul Diaspora mea, Romania apare prima dată în Glasul.info.

Se zice ca ar fi cea mai veche cetate de frontiera a Moldovei, situata la limanul Nistrului. In secolul VI i.e.n. in locurile descoperite de greci se afla colonia Tiras, mai bine zis o cetate-polis greceasca si greco-romana, suprapusa dupa unii cercetatori pe cetatea medievala succesiv bizantina, genoveza,romaneasca, turceasca, avind in aceste perioade numele respective de origine.

Grecii o numeau Levcopilis, dacii – Vidava, romanii – AlbaIulia, genovezii – Moncastro sau Maurocastro, turcii – Akkerman, rusii Belgorod. Noi i-am zis Cetatea Alba, nume si simbol al apararii libertatii si demnitatii neamului. Albul era sugerat de culoarea pietrei din care a fost cioplita din indaratnicia si truda unor mesteri anonimi dar si de numele “Riului alb “.

Istoria Moldovei: Cetatea Alba

Caci asa s-ar fi numit altadata riul Nistru pe malul caruia a fost ctitorita cetatea, in acest caz albul denotind probabil limpezimea si curatenia apelor fluviului.Marturiile de epoca, resturile de ziduri de piatra din diferite perioade ale anticitatii, inscriptiile grecesti si latine,resturile de arhitectura antica (coloane, placi de teracotapictate inspirat,ceramica greceasca, romana, bizantina, mici obiectede bronz, os si teracota), gasite in timpul sapaturilor arheologice din anul 1919 si intre anii 1927-1930 ,atesta pelerinajul savirsit prin aceste locuri de popoarele care purcedeau la drum de cele mai multe ori cu razboaie si ginduri de cucerire a noi si noi pamanturi. Unele semintii au ratacit pe aici in scurtul lor popas, fiind in curind izgonite si puse pe fuga de adversarii mult mai puternici si mai bine inarmati. Astfel romanii i-au invins  pe getii de pe aceste meleaguri, intemeind Alba Iulia, unul din cele mai importante si mai frumoase orase din Dacia Taiana.

Cei care au inaltat in secolul XIII pe locul vechii colonii grecesti cetatea au fost genovezii si se numea, dupa cum am spus, Maurocastro sau Moncastro. Acest edificiu cu un zid de doi kilometri lungime, cu 26 de turnuri si trei porti, era inconjurat de un sant de aparare foarte lat, cu o adincime de 25 de metri.

Dupa intemeierea statului independent al Moldovei, este  reconstruita in secolul al XIV-lea, a fost fortificata si largita Alexandru cel Bun in 1421, iar apoi Stefan II si Alexandru II intaresc si mai mult Cetatea Alba, care intre timp devenise si resedinta domneasca.

Stefan cel Mare, vrednicul si inimosul domn al Moldovei, o reconstruieste cu o deosebita osirdie, amplificind si perfectionind indeosebi sistemul de fortificatii. In 1476 e construita “poarta mare”, deasupra careia se inalta falnica stema a Moldovei si inscriptia ce glasuieste: “In anii de la intruparea domnului 6984 (1476) s-au sfirsit marea poarta in zilele binecinstitorului Io Stefan Voievod si in zilele panului Luca si a panului Herman”. Peste trei ani a fost inaltat si al treilea zid circular de aparare.

In anul 1484 Cetatea Alba cade sub stapinire turceasca, urmind sa ramina in tot cursul evului mediu raia cu denumirea Akkerman. Apoi a fost recucerita de ostenii moldoveni, ca mai tirziu sa treaca rind perind in miinile cazacilor, rusilor, din nou ale moldovenilor, turcilor etc., fiind martora a unor cumplite vremi, care au macinat sub picioarele veneticilor de tot soiul acest pamint si aceasta multpatimita, dar neingenuncheata Tara a Moldovei.

Sursa:

[1] cersipamantromanesc.wordpress.com

 

 

Articolul Istoria Moldovei: Cetatea Alba apare prima dată în Glasul.info.