Românii din Italia se confruntă cu tot felul de prejudecăți din partea italienilor, uneori ajungându-se chiar până la cazuri grave de discriminare pe criterii etnice împotriva românilor.

“Românii din Italia, sfătuiți să își „uite” cetățenia dacă vor să se angajeze. Președintele Centrului de Cultură Italo-Românească APS din Torino, Elisabeta Burduja Cioată, spune că există rasism în Italia, chiar dacă „nu ți-l arată”.”, scrie evz.ro

Problema este relatată și de către alte asociații ale românilor din Italia, care se plâng că statul român face din păcate mult prea puțin pentru românii din peninsulă.

La începutul lunii decembrie 2019, o publicație a românilor din diaspora relata că “o româncă rezidentă de peste 10 ani în Italia, care are un contract de muncă, nu a putut să închirieze un apartament în zona Pozzo Strada, din Torino, pentru că este străină”.

Situațiile de acest gen încep au început nu doar să se înmulțească, ci și să capete aspecte din ce în ce mai îngrijorătoare:

„Fetița mea cea mare a terminat facultatea la Torino și mi-a spus că nu vrea să își scrie cetățenia pe C.V. M-au anunțat să nu o mai scriu pentru că dacă se uită că ești româncă ți-l anulează”, a declarat, pentru RFI România, președintele Centrului de Cultură Italo-Românească APS din Torino, Elisabeta Burduja Cioată, citat de evz.ro

Articolul Discriminare pe criterii etnice împotriva românilor din Italia: românii forțați să renunțe la cetățenia română dacă vor locuri de muncă apare prima dată în Glasul.info.

Pe Alexandru Rotaru îl știam încă de pe vremea când era la televiziunea 10 TV( n.r. 10tv.md), o televiziune unionistă, chiar un soi de experiment social am putea spune. Apoi l-am mai zărit sporadic pe la o televiziune locală din București pe post de moderator al unor emisiuni.

În zilele de 7 și 8 septembrie 2019, Alexandru Rotaru a fost unul dintre cei prezenți la Conferința anuală a CMR desfășurată la Palatul Parlamentului. Pe sesiunea conferinței legată de Unire, Alexandru Rotaru a luat cuvântul și l-am simțit atunci nu doar foarte conectat la dezbateri, ci totodată și foarte înfierbântat cu privire la anumite teme și probleme legate de Basarabia.

După cea mai recentă postare a sa de pe contul de socializare, începem să realizăm puțin mai bine poate de ce avea această stare în cadrul conferinței de acum câteva zile:

“Românul pe care România nu-l vrea!
El este Radu, din fericire, fratele meu. Radu este plătitor de impozit în România de 9 ani, exact de cand a venit la liceu. Între timp a terminat și etapele facultății, tot aici. Acum ocupa o poziție absolut onorabila într-o companie mare. Poziție pe care o va pierde în exact doua săptămâni.

Exact atunci îi expiră ultimul permis de ședere, implicit va fi obligat să părăsească teritoriul țării, excortat, precum ultimul terorist. UMILINȚĂ MAI MARE, MAI RAR.

Radu a depus, după mult chin, dosarul pentru redobândirea cetățeniei la care bunica noastră nu a renunțat niciodată. A trecut mai bine de un an din acel moment, dar statul român nu are bani pentru nimicuri din astea, stadiul dosarele soluționate fiind încă înaintea jumătății anului 2017.

Cererea de urgentare e la stadiul comisiilor, care raspund când da Domnul și din păcate El nu prea a fost generos cu basarabenii. O a doua facultate, nu poate face la taxă, pentru ca “nu e suficient de român”. Apare întrebarea, trebuie să se înscrie în ceva organizație terorista pentru a obține dreptul de ședere aici?
Românie, nu-ți mai umili românii!“, a scris pe facebook Alexandru Rotaru

Articolul Alexandru Rotaru: Românie, nu-ți mai umili românii! apare prima dată în Glasul.info.

1.075 de basarabeni care se află în proces de redobândire a cetăţeniei române au beneficiat de asistenţă oferită în cadrul Centrului pentru Cetăţenie Română din momentul lan-sării acestuia, la Chişinău, de către deputatul Constantin Codreanu, preşedinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării.

Deputatul a înfiinţat Centrul pentru Cetăţenie Română, la sfârşitul anului 2017, în cadrul Biroului Parlamentar de la Chişinău, acolo unde echipa sa oferă consultaţii privind întreg procesul de redobândire a cetăţeniei române. În cadrul Centrului, basarabenii obţin su-port absolut gratuit cu privire la paşii pe care trebuie să-i urmeze în a-şi redobândi cetăţenia română, precum şi consultaţii referitor la actele de stare civilă, de identitate şi călătorie româ-neşti. Numărul basarabenilor care solicită redobândirea cetăţeniei române creşte de la an la an, iar instituţiile responsabile ale statului român nu reuşesc să facă faţă numeroaselor solicitări.

Activitatea Centrului pentru Cetăţenie Română vine ca răspuns pentru această realitate, făcând parte din seria demersurilor deputatului Constantin Codreanu de facilitare a procesului de re-dobândire a cetăţeniei române.Ideea de a crea acest Centru a apărut în cadrul Atelierului legislativ cu genericul „Legea cetăţeniei române, necesităţi de ajustare”, organizat la Chişinău, în 2017, în urma dis-cuţiilor cu cetăţenii şi reprezentanţii mediului asociativ românesc din Republica Moldova.

„Încetăţenirea etnicilor români din Republica Moldova este o soluţie pe care ne-o putem oferi nouă ca stat pentru soluţionarea problemei demografice pe care o are România. Totodată, creşterea numărului basarabenilor care-şi redobândesc cetăţenia română reprezintă un pas important în procesul de unificare a celor două state româneşti. Sunt convins că Centrul va continua să impulsioneze substanţial procesul de repunere a basarabenilor în drepturile fireşti de cetăţeni români, la care aceştia nu au renunţat niciodată şi de care au fost privaţi în mod abuziv.

După soluţionarea problemei cunoscute ca «dosarul minorilor non-cetăţeni», care afecta circa 40 de mii de persoane, următorul obiectiv declarat şi asumat, des-pre care am vorbit în repetate rânduri, a fost cel de dublare a membrilor Comisiei pentru Cetă-ţenie din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie în conformitate cu Ordonanţa de Ur-genţă a Guvernului nr. 65/2017.

Ca şi în cazul minorilor non-cetăţeni, am ajuns la concluzia că demersurile politice nu sunt suficiente. Tocmai de aceea, astăzi, dau start unei petiţii pe care vă invit să o semnaţi pe www.constantincodreanu.ro şi pe care urmează să o prezint la finalul aceste sesiuni parlamentare viitorului Ministru al Justiţiei în subordinea căruia se află ANC, precum şi Ministrului Finanţelor Publice de la care vom solicita fondurile necesare pentru a transpune în realitate această solicitare”, a transmis deputatul Constantin Codreanu.

Articolul Constantin Codreanu: Peste 1.000 de basarabeni mai aproape de cetăţenia română datorită Centrului pe care l-am lansat la Chişinău apare prima dată în Glasul.info.

Potrivit agenției Rador, autoritățile ucrainene l-au demis din funcție pe funcționarul public român care activa în cadrul Administraţiei Raionale de Stat Storojineţ din regiunea Cernăuți, după ce au descoperit că acesta deținea și cetățenia română.

Funcționarul public român, şef al unui departament raional în domeniul protecţiei copilului, a fost descoperit că deține pașaport românesc la un punct de trecere a frontierei ucrainene.

Astfel, autoritățile ucrainene au aflat că deține și cetățenia română, iar în urma unei solicitări a departamentului regional Cernăuţi al Serviciului de Securitate al Ucrainei au decis demiterea sa din funcție, prevalându-se de legislația din Ucraina care face referire la statutul funcționarilor publici, acolo unde este prevăzut faptul că persoanele care au calitatea de funcționari publici nu pot deține și cetățenia altui stat.

Articolul Un funcționar public român din regiunea Cernăuți a fost demis pentru că deținea și cetățenia română apare prima dată în Glasul.info.

Britanicii stabiliti pe teritoriul Romaniei sunt dezamagiti de rezultatul referendumului din Marea Britanie si in momentul de fata iau foarte in serios in considerare obtinerea cetateniei romane pentru a putea beneficia in continuare de privilegiile de pana acum ale cetatenilor din statele membre ale Uniunii Europene.

Britanicii stabiliti de mai multa vreme in Romania sau cei care abia au ajuns sa lucreze aici, mai spera totusi ca Parlamentul din tara lor de origine sa nu valideze votul de la referendum, aceasta fiind practic de altfel singura portita de scapare la momentul actual.

Cetatenii britanici stabiliti in Romania vor cetatenia Romaniei!

O parte din cetatenii britanici stabiliti in Romania de o perioada mai lunga de timp sustin ca oricum intentionau sa obtina cetatenia romana la un moment dat, insa situatia de dupa BREXIT ii determina sa faca acest pas mult mai devreme, mai ales in cazul celor care au afaceri deschise in Romania.

Articolul Cetatenii britanici stabiliti in Romania vor cetatenia Romaniei! apare prima dată în Glasul.info.

Numarul celor care au cerut cetatenia romana in anul 2015 a fost de peste 81.000, aproape de patru ori mai mult decat cererile pentru obtinerea cetateniei romane inregistrate in anul 2014, cele mai numeroase dosare pentru obtinerea cetateniei romane fiind depuse de cetateni ai Republicii Moldova (redobandire) si de catre cetateni din tarile arabe (naturalizare), potrivit Autoritatii Nationale pentru Cetatenie (ANC).

Cetatenia romana devine de la an la an tot mai ravnita

Daca in anul 2014 fusesera inregistrate de catre Autoritatea Nationala pentru Cetatenie (ANC) din Romania aproximativ 21.000 de cereri pentru obtinerea cetateniei romane, in anul 2015 acestea au crescut pana la numarul de 81.500. De asemenea, tendinta este in continuare in crestere si pentru anul 2016, fiind inregistrate 52.000 de dosare numai in prima jumatate a anului.

Cele mai numeroase solicitari pentru redobandirea cetateniei romane vin din partea cetatenilor moldoveni, urmati de cetateni israelieni, iar pentru naturalizare cele mai multe cereri vin din partea cetatenilor din tarile arabe.

Articolul Cetatenia romana devine de la an la an tot mai ravnita apare prima dată în Glasul.info.

Virusul gripal A H1N1 afecteaza indirect si persoanele care au cerut cetatenia romana. Conducerea Autoritatii pentru Cetatenie de la Bucuresti a decis sa amane toate sedintele de juramant din luna februarie. Motivul? Numarul mare de imbolnaviri din Ucraina si Republica Moldova. Sedintele vor fi reluate abia la sfarsitul lunii martie. In acest moment, aproximativ 600 de persoane asteapta certificatele de cetatenie. Toate provin din statele vecine Romaniei.

Gripa amana cetatenia! Autoritatile din Romania au suspendat sedintele de juramant, din cauza virusului A H1N1.

Sursa: TVR Moldova

Articolul Gripa amana cetatenia! Autoritatile din Romania au suspendat sedintele de juramant, din cauza virusului A H1N1. apare prima dată în Glasul.info.

I. Interesul poartă fesul

Nu demult guvernatorul Odessei, binecunoscutul georgian Mihail Saakaşvili, şi-a prezentat noul adjunct pentru politica socială, pe Maşa Gaidar din Federaţia Rusă, strănepoata lui Arkadii Gaidar, scriitorul care ne-a captivat în copilărie cu povestiri despre faptele pionerilor „echipei lui Timur” şi altele din seria propagandei sovietice. Din cele văzute la televizor, despre Maşa Gaidar putem spune doar că e o tânără gingaşă, simpatică, de-i mai mare dragul s-o priveşti. Dar degrabă, prima impresie a fost stricată de declaraţia tinerei că nu renunţă la paşaportul rusesc, adică şi la cetăţenia FR, fapt pentru care unii patrioţi ucraineni au început să se uite rău la ea. De fapt, nu ştim cum au procedat şi câte paşapoarte au ceilalţi străini, angajaţi în structurile de stat, inclusiv în guvernul lui Arseni Iaţenik, care au primit, în regim de urgenţă, cetăţenia ucraineană.

Oricum, exemplul Maşei Gaidar şi altora deveniţi peste noapte „ucraineni” ne arată că în Ucraina există standarde duble, marcate de o mare ipocrizie, în privinţa cetăţeniei. Parcă nici la noi, în ultimul timp, nu se mai face atâta vâlvă că România „acordă” (corect restabileşte) cetăţenie locuitorilor ţinutului.

Dacă mai demult se trâmbiţa că Bucureştiul dă paşapoarte româneşti în dreapta şi în stânga, acum, dimpotrivă, citesc cu stupoare într-un ziar de limbă ucraineană cum cernăuţenii noştri se revoltă că au fost respinşi la ultima etapă, când depuneau jurământul şi se visau deja plimbându-se prin Europa cu paşaportul sau buletinul românesc. Nu mă voi pronunţa în privinţa acestor oameni, căci legea României cu privire la redobândirea cetăţeniei este unică pentru toţi, indiferent de naţionalitate.

Deşi, din punct de vedere moral, nu miroase frumos acest fapt – de a jura credinţă unei ţări numai din interese materiale. Or, cunosc nu din auzite cum unii denigrează tot ce e românesc, şi li se face rău când aud limba română, dar se zbat să obţină paşaport cu stema României.

Şi dacă mai înainte Patria noastră istorică era criticată pentru facilităţile privind restabilirea cetăţeniei, acum este rău privită pentru rigorile impuse, care, de fapt, se reduc la cunoaşterea elementară a limbii române. Bunăoară, în publicaţia la care m-am referit mai sus, citesc că din 46 de cernăuţeni care s-au prezentat în luna iulie la Bucureşti să depună jurământul pentru cetăţenie, numai 7 cunoşteau limba română şi numai ei au „susţinut” acest „examen”. Acelaşi corespondent face introducerea în subiect în stilul comunist de odinioară: „Pe parcursul câtorva decenii regiunea Cernăuţi, precum şi alte teritorii ucrainene care până la 1940 au aparţinut României, au suferit o românizare totală. Nu există date oficiale privind numărul locuitorilor regiunii care au primit cetăţenia ţării vecine. Însă, neoficial, se vorbeşte de cifra de aproape 50 mii de persoane”. Acestea sunt doar vorbe goale, căci din faptele expuse în continuare, iese la iveală că n-a fost atât de „totală” acea „românizare”, dacă mulţi bucovineni, urmaşii celor care au trăit în componenţa Statului Român şi au învăţat la şcoală limba română, astăzi nu sunt în stare să răspundă la întrebări de tipul: „Cum te numeşti?”, „Ce anotimp este acum?”…

Alertaţi de cele păţite la Bucureşti de mulţi pretendenţi la cetăţenie, ucrainenii noştri care-şi aşteaptă rândul la jurământ s-au avântat să înveţe româna. Presupunem că nu din mare dragoste, ci pentru a nu li se spulbera visul european, nemaivorbind de faptul că această modalitate de a trece vămile spre Occident este destul de costisitoare. De-acum, după cum vedem, confraţii noştri ucraineni se „românizează” benevol, din proprie dorinţă. Dar ce facem noi, cei care ar trebui nu doar din interes material, dar şi din datoria ce o avem prin naştere, şi din dragoste să vorbim româneşte? E imposibil în două-trei rânduri să răspundem la această întrebare. Voi reveni la subiect în numerele următoare.

Maria TOACĂ

Sursa: zorilebucovinei.com

[tp_product id=”201976584″ feed=”396″]

Articolul CUI DESCHIDE LIMBA ROMÂNĂ DRUMUL SPRE EUROPA? apare prima dată în Glasul.info.

Etnicii romani fara cetatenie romana, dar si cetateni straini care au contribuit semnificativ la promovarea imaginii Romaniei sau la promovarea valorilor culturale sau spirituale romanesti, vor putea dobandi cetatenia romana de acum in conditii mult mai usoare decat cele existente in prezent. Este un prim pas pentru facilitarea dobandirii cetateniei romane, in special pentru etnicii romani din tarile vecine Romaniei, din Serbia, Bulgaria, Ungaria, Ucraina, Republica Moldova, etc Este reglementat de asemenea, printr-un regim derogatoriu, facilitarea obtinerii cetateniei romane pentru sportivii de performanta, care doresc sa reprezinte interesele Romaniei in diverse competitii sportive la loturile nationale.

In sfarsit! A fost schimbata legea cetateniei!

Aceste modificari, intre altele, fac obiectul unei Ordonanțe de Urgenta pentru modificarea Legii cetateniei romane nr. 21/1991 (rep. M. Of. nr. 576 din 13 august 2010; cu modif. ult.), republicatai. Astfel, in cazul persoanelor care ar putea contribui in mod semnificativ la promovarea imaginii Romaniei prin performanțe deosebite in domeniul sportului, cetatenia romana se acorda prin Hotarare de Guvern initiata de Ministerul Tineretului si Sportului, pe baza avizului Autoritatii Nationale pentru Cetatenie, care verifica indeplinirea de catre solicitanti a urmatoarelor conditii stipulate in legislatia in vigoare:

• Dovedesc, prin comportament, acțiuni și atitudine, loialitate față de statul român, nu întreprind sau sprijină acțiuni împotriva ordinii de drept sau a securității naționale și declară că nici în trecut nu au întreprins asemenea acțiuni;
• Au împlinit vârsta de 18 ani;
• Sunt cunoscute cu o bună comportare și nu au fost condamnate în țară sau în străinătate pentru o infracțiune care să le facă nedemne de a fi cetățeni români.

Persoanele care au vocatia de a dobandi cetatenia romana in baza acestei proceduri speciale sun cele care ar putea contribui la promovarea imaginii Romaniei prin performante deosebite in domeniul sportului si care vor reprezenta Romania in loturile nationale, conform reglementarilor statutare ale federatiei sportive internationale la care Romania este afiliata.

Glasul.info

[tp_product id=”194111613″ feed=”396″]

Articolul In sfarsit! A fost schimbata legea cetateniei! apare prima dată în Glasul.info.

Mai multi deputati socialisti din Republica Moldova si-ar putea pierde cetatenia romana

„Exista politicieni la Chișinau care cred ca pot avea intr-un buzunar pașaportul statului roman, stat membru al Uniunii Europene și NATO și, in același timp, la televizor, pot denigra Romania. Ii anunț pe acei politicieni ca vor avea un adversar total in mine. Sunt cațiva deputați la partidul lui Dodon, care sunt și cetațeni romani. Au și anunțat ca vor renunța la cetațenia romana. N-au facut acest lucru pana la aceasta ora și, daca nu vor face ei, o voi face eu”, a declarat Tomac, citat de infoprut.ro

[tp_product id=”194119048″ feed=”396″]

Articolul Mai multi deputati socialisti din Republica Moldova si-ar putea pierde cetatenia romana apare prima dată în Glasul.info.