“Monumentul domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt din centrul Chișinălui a fost inaugurat pe data de 29 aprilie 1928, acum 93 de ani, cu ocazia împlinirii a 10 ani de la Unirea Basarabiei cu România.

Acesta reprezintă una din cele mai importante opere ale reputatului sculptor basarabean din perioada interbelică, Alexandru Plămădială.

Sculptorul A. Plămădială a fost desemnat să realizeze macheta, iar statuia pe care o avem astăzi este a treia variantă propusă de artist.

Creația sculptorului A.Plămădială, arhitect – E. Bernardazzi, este o operă sobră, care se evidențiază prin unitate compozițională, prin tratarea monolită a formelor, chipul domnului Moldovei ce-l caracterizează ca apărător al țării și al creștinătății.

Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt nu a stat prea mult timp în centrul Chișinăului, deoarece în iunie 1940, odată cu anexarea Basarabiei la fosta URSS, acesta a fost evacuat cu armata română la Vaslui, după care, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial a fost readus la Chișinău. La 25 august 1942 a fost postat în fața Porților Sfinte, iar peste doi ani a fost evacuat la Craiova, înainte ca armata sovietică să intre din nou în Chișinău.

Însă, o comisie formată din reprezentanți ai Moldovei Sovietice, care se ocupa de recuperarea valorilor culturale a readus, în 1945 monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt la Chișinău. Acest lucru a fost posibil datorită intervenției sculptoriței Claudia Cobizev, discipolă a lui Alexandru Plămădeală. De data aceasta, a fost instalat în adâncul grădinii publice din Chșinău, pe atunci Parcul „Pușkin”. Iar în anul 1964 a existat o tentativă de a evacua statuia marelui domnitor în orășelul Vadul lui Vodă. Însă datorită unor studenți curajoși în frunte cu Mihai Moroșanu, care au colectat 3000 de semnături împotriva intenției de strămutare a monumentului. Până la urmă autoritățile au refuzat la idee.

Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt a revenit pe locul unde a fost amplasat inițial, pe un postament reconstruit conform variantei originale, datorită primarului N. Costin și ministrului Culturii și Cultelor, I. Ungurianu. După o muncă enormă de restaurare, monumentul a fost dezvelit la 31 august 1990, atunci când s-a marcat un an de la proclamarea Limbii Române ca limbă de stat.

Astăzi monumentul marelui domnitor este locul unde la cele mai importante evenimente depun flori și se închină atât oficialii, inclusiv străini, cât și cetățenii de rând. Lângă monumentul domnitorului s-au adunat și se mai adună mulțimile la marile adunări naționale. Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt este un simbol al neamului nostru, care rămâne pe veci.”, sursa: Muzeul de Istorie a Orașului Chișinău

Articolul La 29 Aprilie 1928 Monumentul lui Ștefan cel Mare a fost inaugurat la Chișinău, cu ocazia împlinirii a 10 ani de la Unirea Basarabiei cu România apare prima dată în Glasul.info.

Împăratul Alexandru al II-lea al Rusiei, acceptă propunerea Consiliului de Stat de a interzice predarea limbii române în cadrul Liceului de băieţi din Chişinău, în Basarabia ţaristă

Potrivit documentelor oficiale din gubernia țaristă Basarabia (în rusă Бессарабская губерния, din 1818 până în 1873 a purtat denumirea de regiune/„oblast”, în rusă Бессарабская область), începând cu 1828-1830 s-a început intensificarea rusificării pe teritoriul Basarabiei.

“Conform autorităților imperiale, din 1828 actele oficiale au început să fie publicate numai în limba rusă, iar pe la 1835, s-a acordat un termen de 7 ani în care instituțiile statului mai puteau accepta acte redactate în limba română.”

Limba română a mai fost acceptată ca limbă de predare în învăţământul public până în 1842, din acest moment statutul ei devenind unul de obiect secundar. Astfel, la seminarul din Chişinău limba română s-a regăsit printre materiile obligatorii de studiu (10 ore pe săptămână) până în 1863, când catedra respectivă a fost desfiinţată.

[one_half]

Margaritarul pretios al tarii, Basarabia – Mihai Eminescu

[/one_half]

La Liceul nr. 1 din Chişinău, elevii aveau posibilitatea să aleagă studiul uneia dintre următoarele limbi: română, germană şi greacă până pe 9 februarie 1866, când autorităţile imperiale au interzis studierea limbii române, oferind următoarea explicaţie:

„elevii cunosc această limbă în modul practic, iar învăţarea ei urmăreşte alte scopuri”.

Împăratul Alexandru al II-lea al Rusiei acceptă propunerea Consiliului de Stat de a interzice predarea limbii române în cadrul Liceului de băieţi din Chişinău, Basarabia ţaristă.

“la propunerea din 9 februarie 1866 a ministrului învățământului, directorului gimnaziului din Chișinău i s-a ordonat, la 28 februarie 1866, sistarea imediată a predării limbii moldovenești în acea instituție. Astfel a început strâmtorarea, apoi excluderea limbii române din toate tipurile de şcoli din Basarabia în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Hotărârea amintită a Consiliului de Stat al Imperiului Rus a invocat drept pretext pentru anularea predării limbii române la gimnaziul din Chișinău o serie de
considerente de ordin juridic, financiar, de pregătire a cadrelor. Între altele se menționează că „în conformitate cu noul statut gimnazial, publicat nu demult, în gimnaziile noastre în general nu se cuvin a fi învățători speciali pentru predarea unor dialecte locale speciale. De aceea, a stabili o excepție pentru unii doritori de a studia limba moldovenească la Gimnaziul din Chișinău, și încă pe banii din visteria statului, nu pare a fi un lucru întemeiat…”

CONSTITUIREA STATULUI ROMÂN MODERN
ȘI SCHIMBAREA PARADIGMEI POLITICII NAȚIONALE
A IMPERIULUI RUS ÎN BASARABIA / Conf. univ. dr. Gheorghe NEGRU,
Institutul de Istorie al ASM

Prin 1871, țarul a emis un ucaz – „Asupra suspendării studierii limbii române în școlile din Basarabia” motivîndu-se prin faptul că „în Imperiul Rus nu se studiază limbile locale”.

Articolul 9 Februarie 1866: Limba română este interzisă în cadrul Liceului de băieţi din Chişinău, în Basarabia ţaristă apare prima dată în Glasul.info.

Vineri, 20 decembrie 2019, personalul diplomatic de la Ambasada României de la Chișinău a avut parte de o plăcută surpriză din partea unui grup de colindători organizat de către cadrele didactice de la Liceul Teoretic „Principesa Natalia Dadiani” din Chișinău.

Copii de diferite vârste îmbrăcați în costume naționale, însoțiți de dascălii lor, au venit să ureze personalul ambasadei cu ocazia sărbătorilor de iarnă.

“Grup de colindători la Ambasada României: La 20 decembrie 2019, un grup de colindători de la IP Liceul Teoretic „Principesa Natalia Dadiani” din Chișinău a venit să ureze colectivul ambasadei cu ocazia Crăciunului și a Anului Nou!”, se arată într-un comunicat al MAE Chișinău

“Bucuroși de oaspeți înaintea Crăciunului și Anului Nou! Mulțumim de colinde elevilor și dascălilor de la IP Liceul teoretic „Principesa Natalia Dadiani” din Chișinău. “, a scris pe facebook Ambasada României în Republica Moldova

“Astăzi, 20 Decembrie, am avut onoarea de a colinda reprezentanții Ambasadei României în Republica Moldova în frunte cu Excelenta Sa, Ambasadorul României în Republica Moldova, Daniel Ioniță. Elevii s-au prezentat la un nivel înalt fiind apreciați la justa valoare de toată lumea iar reprezentanții Ambasadei au avut grijă ca aceștia să fie răsplătiți cu dulciuri și cozonac tradițional românesc!”, au scris pe facebook reprezentanții Liceului Teoretic „Principesa Natalia Dadiani” din Chișinău

Articolul Grup de colindători la Ambasada României de la Chișinău apare prima dată în Glasul.info.

Mai multe organizații din România și din Republica Moldova au acceptat invitația organizatorilor de la Asociația  „Generația Unită” de a participa la Chișinău cu ocazia sărbătoririi a 101 ani de la Marea Unire, la un marș unionist.

Marșul a început din fața monumentului lui Ștefan cel Mare și Sfânt din Chișinău, unde s-au rostit câteva scurte alocuțiuni din partea membrilor Asociației „Generația Unită”, Liga Studenților din Iași (n.r. LS IAŞI), urmate apoi de un moment surpriză din partea Asociației Camarazii care a creat un tricolor românesc din fumigene colorate.

S-a mers în marș spre clădirea Sfatului Țării, de pe strada Alexei Mateevici, locul unde s-a votat „unirea pe vecie” cu România.

Gestul organizațiilor și asociațiilor din România care au participat la acțiunile din Chișinău au fost apreciate de către organizatorii de la Asociația Generația Unită:

“Mulțumim tuturor participanților la acest eveniment, și va așteptăm și pe 27 martie să reușim să întregim cele 2 jumătăți de hartă ale României. Mulțumim grupului #Camarazii, studenților de la #LigaStudențilorIași pentru că au făcut un drum lung pentru a fi alături de noi!”, au scris pe facebook cei de la Asociația Generația Unită

Articolul Marș unionist la Chișinău de 1 Decembrie: “Furată, Trădată Mereu, ești floare de dor Basarabie” apare prima dată în Glasul.info.

Ziua de 1 Decembrie a fost marcată de Platforma Unionistă Acțiunea 2012 prin două marșuri la Alba Iulia și Chișinău, sfârșitul celor două manifestații la care au participat sute de oameni a fost marcat de momentul în care au fost afișate câte o pânză de 10 metrii înălțime reprezentând fiecare jumătate de hartă a României Mari alăturii de mesajul „Un jurământ ne leagă/ Țara nu-i întreagă”

“Jumătate de României, asta este tot ce ne-a mai rămas la 101 ani de când înaintașii noștrii au împlinit visul de aur al tuturor românilor, pentru că jumătate de Românie am pierdut-o, ea se află acum în Basarabia, Bucovina de Nord, Diaspora și multe alte comunități românești unde se află românii ignorați sau neglijați de statul român care se luptă zi de zi pentru a-și păstra identitatea, limba și tradițiile. An de an nu vedem decât milioane de lei aruncați în concerte și mese populare prin care clasa politică de la București sărbătorește întregirea unei țări neîntregite. De ziua tuturor românilor vrem politici pentru românii de pretutindeni, nu ipocrizia politicienilor”, a declarat Ștefan Lupu, preşedintele Acţiunii 2012.

Cele două jumătăți de țară vor fi reunite cu ocazia zilei de 27 martie la Chișinău, atunci când ample manifestații vor avea loc pentru a marca ziua unirii Basarabiei cu România.

Articolul Unioniștii au rupt harta României Mari în două: marșuri la Alba Iulia și Chișinău apare prima dată în Glasul.info.

Deputatul Daniel Gheorghe s-a aflat duminică, 22 septembrie a.c. la Chișinău, la inaugurarea unui monument în memoria unei biserici românești distruse de sovietici. Este vorba de biserica Sfântul Prooroc Ilie din Chișinău, distrusă de către sovietici în Basarabia în anii de teroare împotriva creștinismului.

“Distrugerea bisericilor și călcarea în picioare a valorile creștine și inlocuirea Credinței în Dumnezeu cu o ideologie secular-atee a fost una dintre cele mai importante trăsături ale comunismului impus de sovietici și întemeiat pe dogmele criminale ale marxism-leninismului bolșevic. Intr-o măsură mai mare decât București, Chișinăul aflat sub ocupație sovietică a fost supus unei politici brutale de radere cu tancul si buldozerul a credinței ortodoxe și a moștenirii strămoșești. De fiecare dată când auzim diatribele perfidei propagande seculariste care se opune clădirii de lăcașe de cult creștine și respinge violent prezența simtamantului religios în spatiul public, ar trebui să ne amintim că toate aceste lucruri vin pe urmele regimului totalitar comunist și al preceptelor sale toxice care urmăreau distrugerea valorilor spirituale!”, a scris Daniel Gheorge pe facebook

Monumentul, înalt de 4 metri și sculptat în România la Cluj-Napoca în piatră de Baschioi, a fost amplasat pe locul altarului vechii biserici demolata de sovietici în anul 1960.

“Să nu uităm niciodată crunta represiune anti-creștină pe care regimul comunist sovietic a purtat-o împotriva Bisericii strămoșești din Basarabia! Astăzi am avut deosebita onoare de a participa la inaugurarea monumentului ridicat în memoria Bisericii Sfântul Ilie, din Chișinău. Aflată printre cele mai vechi lăcașuri de cult din capitala Republicii Moldova, Biserica Sf. Ilie a fost demolată în 1960 de către regimul totalitar comunist întrucât reprezenta un impediment în extinderea noului plan urbanistic. Împreună cu aceasta numeroase alte biserici ale Moldovei, incomode regimului ateu au fost treptat demolate. De altfel, numeroase edificii de cult din România au avut aceiași soartă în timpul regimului comunist, Biserica Sf. Vineri și Mănăstirea Văcărești din București fiind doar câteva exemple. La 30 de ani de la căderea comunismului și de la recâștigarea libertății religioase, ridicarea acestui monument aduce prezentului o însemnătate aparte de care putem să ne bucurăm împreună. Deși încă despărțiți de apele istoriei contemporane, poporul român de pe ambele maluri ale Prutului rămâne unit pe vecie prin limbă și tradiții, dar mai ales prin credința milenară în Hristos!”, a mai scris pe facebook Daniel Gheorghe

Articolul Daniel Gheorghe a fost la Chișinău la inaugurarea unui monument în memoria unei biserici românești distruse de sovietici apare prima dată în Glasul.info.

Peste 40.000 de basarabeni au căzut victime celui de-al doilea val de deportări staliniste din Basarabia care a început în noaptea de 5 spre 6 Iulie 1949. La 70 de ani de al doilea val de deportări staliniste din Basarabia, un grup de organizații și asociații din Republica Moldova au inițiat un “Marș al Tăcerii” la Chișinău, pe traseul de la scuarul Academiei de Științe până spre gara feroviară, unul din locurile de unde au fost încărcați în vagoane insalubre cei deportați și duși înspre necunoscut, prin pustiurile asiatice, sau în zonele forestiere ale Siberiei.

“În noaptea de 5 spre 6 Iulie 1949 a avut loc al doilea val de deportări staliniste din Basarabia, atunci când peste 40 de mii de români basarabeni au fost deportați în Siberii de gheață. La împlinirea a 70 de ani de la acele tragice zile, vă invităm să pornim într-un marș al tăcerii din scuarul Academiei de Științe spre gara feroviară din Chișinău, unul din locurile de unde au fost încărcați în vagoane de vite și duși spre nicăieri, la mii de kilometri distanța.
Sâmbăta, 06 Iulie, ora 09:30.”, se arată în comunicatul făcut public de către organizatorii evenimentului

Articolul Un marș al tăcerii va avea loc la Chișinău la 70 de ani de al doilea val de deportări staliniste din Basarabia apare prima dată în Glasul.info.

1.075 de basarabeni care se află în proces de redobândire a cetăţeniei române au beneficiat de asistenţă oferită în cadrul Centrului pentru Cetăţenie Română din momentul lan-sării acestuia, la Chişinău, de către deputatul Constantin Codreanu, preşedinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării.

Deputatul a înfiinţat Centrul pentru Cetăţenie Română, la sfârşitul anului 2017, în cadrul Biroului Parlamentar de la Chişinău, acolo unde echipa sa oferă consultaţii privind întreg procesul de redobândire a cetăţeniei române. În cadrul Centrului, basarabenii obţin su-port absolut gratuit cu privire la paşii pe care trebuie să-i urmeze în a-şi redobândi cetăţenia română, precum şi consultaţii referitor la actele de stare civilă, de identitate şi călătorie româ-neşti. Numărul basarabenilor care solicită redobândirea cetăţeniei române creşte de la an la an, iar instituţiile responsabile ale statului român nu reuşesc să facă faţă numeroaselor solicitări.

Activitatea Centrului pentru Cetăţenie Română vine ca răspuns pentru această realitate, făcând parte din seria demersurilor deputatului Constantin Codreanu de facilitare a procesului de re-dobândire a cetăţeniei române.Ideea de a crea acest Centru a apărut în cadrul Atelierului legislativ cu genericul „Legea cetăţeniei române, necesităţi de ajustare”, organizat la Chişinău, în 2017, în urma dis-cuţiilor cu cetăţenii şi reprezentanţii mediului asociativ românesc din Republica Moldova.

„Încetăţenirea etnicilor români din Republica Moldova este o soluţie pe care ne-o putem oferi nouă ca stat pentru soluţionarea problemei demografice pe care o are România. Totodată, creşterea numărului basarabenilor care-şi redobândesc cetăţenia română reprezintă un pas important în procesul de unificare a celor două state româneşti. Sunt convins că Centrul va continua să impulsioneze substanţial procesul de repunere a basarabenilor în drepturile fireşti de cetăţeni români, la care aceştia nu au renunţat niciodată şi de care au fost privaţi în mod abuziv.

După soluţionarea problemei cunoscute ca «dosarul minorilor non-cetăţeni», care afecta circa 40 de mii de persoane, următorul obiectiv declarat şi asumat, des-pre care am vorbit în repetate rânduri, a fost cel de dublare a membrilor Comisiei pentru Cetă-ţenie din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie în conformitate cu Ordonanţa de Ur-genţă a Guvernului nr. 65/2017.

Ca şi în cazul minorilor non-cetăţeni, am ajuns la concluzia că demersurile politice nu sunt suficiente. Tocmai de aceea, astăzi, dau start unei petiţii pe care vă invit să o semnaţi pe www.constantincodreanu.ro şi pe care urmează să o prezint la finalul aceste sesiuni parlamentare viitorului Ministru al Justiţiei în subordinea căruia se află ANC, precum şi Ministrului Finanţelor Publice de la care vom solicita fondurile necesare pentru a transpune în realitate această solicitare”, a transmis deputatul Constantin Codreanu.

Articolul Constantin Codreanu: Peste 1.000 de basarabeni mai aproape de cetăţenia română datorită Centrului pe care l-am lansat la Chişinău apare prima dată în Glasul.info.

De Centenar, sute de tineri români au cerut la Chișinău reîntregirea Țării

Aproximativ 300 de persoane au participat sâmbătă, 1 Decembrie 2018, la manifestările organizate pentru a sărbători Ziua Națională a României la Chișinău. Printre ei s-au numărat și 80 de membri ai Noii Drepte, veniți din mai multe colțuri ale României, dar și din afara țării, din Italia.

Manifestările au început în jurul orei 10:00 cu adunarea în fața Cimitirului Eroilor din Chișinău, cu o depunere de flori la Cimitirul Eroilor, iar de acolo s-a plecat în marș spre Piața Marii Adunari Naționale cu o scurtă trecere prin fața monumentului deportaților din Chișinău, unde au fost iarăși depuse flori de către organizatori.

Manifestările dedicate Zilei Naționale a României la Chișinău au continuat cu o Horă a Unirii organizată ad-hoc în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău (PMAN), iar începând cu ora 18:00, doritorii au putut participa și la Petrecerea Centenarului.

[alert-success]

[/alert-success]

Sărbătoarea Centenarului Marii Uniri la Chișinău a oferit și câteva momente speciale: marșul unioniștilor prin capitala Republicii Moldova a creat câteva instantanee cu adevărat memorabile, iar tineri din cele două state românești au avut ocazia să se cunoască mai bine și să lupte pentru aceleași idealuri ale neamului românesc.

Articolul De Centenar, sute de tineri români au cerut la Chișinău reîntregirea Țării apare prima dată în Glasul.info.

Cum s-a văzut de la Chișinău sărbătorirea Centenarului la Alba Iulia

Imaginile unei sărbători dedicate românismului, ceremoniile militare și cele patriotice la care au participat zeci de mii de români în capitala Marii Uniri, la Alba Iulia, au fost urmărite cu mult interes și la Chișinău.

Însă prin organizarea și desfășurarea defectuoasă manifestărilor de la Alba Iulia dedicate Centenarului Marii Uniri, ba chiar și prin regia transmisiunii în direct de la televiziunea publică, s-a reușit umbrirea acestui eveniment și semănarea de confuzie.

Ce sărbătoresc până la urmă românii la Alba Iulia. Ce e cu acel 303? Ce însemnătate are?

Pentru că aici trebuie spus că, imediat după cadrele TV în care președintele României își ținea lopata de mână pe piept, iar de undeva de pe înălțimile Cetății Alba Iulia erau trase salve de tun, în cadrele video care au urmat pe zidul cetății apărea ostentativ cifra 303. Ce însemnătate să aibă oare cadrele acestea întrețesute în care la scurt timp după cadrul cu președintele țării ne este prezentată cifra 303?

Cine dorește ca în mentalul colectiv al românilor să se întipărească treptat, dar sigur, sentimente antinaționale, sentimentul că suntem o națiune fără demnitate și suveranitate națională? Cum să-ți elogiezi opresorii propriului tău popor, chiar și în timpul sărbătoririi celei mai mari realizări a neamului românesc de acum 100 de ani?

Tot în timpul acelor scurte momente prezentate la televiziunea publică din România s-a petrecut și un moment oarecum hilar: președintele Klaus Iohannis a tresărit la auzul salvelor de tun, arătându-se vizibil surprins de faptul că se trage cu tunurile. 

Priviți cu atenție la expresia chipului lui Klaus Iohannis în timpul salvelor de tun de la Alba Iulia…

Articolul (VIDEO) Cum s-a văzut de la Chișinău sărbătorirea Centenarului la Alba Iulia apare prima dată în Glasul.info.