Un vechi proverb persan afirmă „Gâlceava e ca mărul încărcat cu fructe: cum îl scuturi, cum îți cad merele în cap”. Acest adevăr popular este confirmat de evoluția societății contemporane, care devine din ce în ce mai conflictuală și mai atomizată, dominată de egoism, o societate în care dialogul a fost înlocuit cu violența verbală. Lumea medicală nu face excepție de la această tendință. Lucrul grav este că, de la aspecte individuale, gâlceava s-a extins la nivelul organizațiilor. Mă refer la conflictul creat artificial între conducerea Colegiului Medicilor din România (C.M.R.) și Consiliul Superior de Medicină Legală (C.S.M.L.).

De regulă, evit să intervin în tot felul de conflicte, dar în polemica publică nu numai că au depășit limita decenței, dar au încălcat statutele și regulamentele proprii.

C.M.R. are drept principală atribuție aceea de a apăra onoarea și demnitatea tuturor medicilor, a apăra libertatea și independența profesională a medicilor în exercitarea profesiei. În situația în care apar conflicte în lumea medicală, C.M.R. are o comise de litigii a cărei menire este de a le gestiona, media și rezolva. Cu alte cuvinte, C.M.R. nu trebuie să creeze conflicte, ci să fie mediator între interesele (uneori divergente) ale diferiților medici sau specialiști. De altfel și Codul deontologic al C.M.R. stabilește regulile comportamentului față de colegi. Denigrarea publică a unei specialități (Medicina Legală) sau a medicilor legiști constituie o încălcare a Statutului C.M.R. și a deontologiei medicale.

La rândul său Biroul Executiv al C.S.M.L., prin comunicatul legat de situația de la Spitalul Sf. Pantelimon, și-a depășit atribuțiile stabilite prin lege și Regulamentul propriu: s-au pronunțat cu privire la concluziile unei expertize când acest lucru intra exclusiv în competența Comisiei de Avizare și Control a actelor medico-legale și a Comisiei Superioare de medicină legală, a mediatizat concluziile unei expertize la un dosar aflat în faza de cercetare penală, a încalcat norma ce impune reținere, s-a ante-pronunțat, influențând astfel viitoarele expertize, a privat niște medici de dreptul la apărare anulând prezumția de nevinovăție. Toate acestea au creat o prăpastie între medicina legală și celelalte specialități, au pus la îndoială independența și profesionismul medicilor legiști, a acutizat conflictual cu urmări imposibil de evaluat. Pe termen scurt, mă întreb ce șanse are acum un medic legist la alegerile din cadrul CMR? – integral pe blogul autorului, astarastoae.wordpress.com.

Foto: njbmagazine.com.

Articolul Gâlceava în lumea medicală – dr. Vasile Astărăstoae apare prima dată în Glasul.info.

Domnul Mircea Popescu, președintele Consiliului Mondial Român (n.r. WORLD ROMANIAN COUNCIL, cu sediul în Atlanta, Georgia, SUA), critică pe blogul său în termeni foarte duri “dezinteresul și incapacitatea conducerii Parlamentului” din România cu privire la adoptarea tacită în Camera Deputaților a unei legi antinaționale privind autonomia Ținutului Secuiesc, și consideră că obligatoriu ar fi ca Președintele Camerei să-și dea demisia imediat.

Redăm integral mesajul domnului Mircea Popescu, o luare de atitudine dură împotriva a ceea ce s-a putut întâmpla de curând în Parlamentul României:

“Pentru adoptarea tacită în Camera Deputaților a unei legi antinaționale privind autonomia Ținutului Secuiesc, normal, obligatoriu ar fi ca Președintele Camerei să-și dea demisia imediat. Degeaba caută scuze dl. Ciolacu, el trebuie să-și asume responsabilitatea acestei rușini.

Nu știu ce intenții are PSD în această direcție, nu știu dacă îl va mai menține în fruntea partidului, este treaba PSD-iștilor să-și regleze conturile interne, dar din punctul de vedere al alegătorului român, lipsa de implicare și vigilență a șefului Parlamentului este impardonabilă și nu poate trece neamendată.

Instituția fundamentală a statului care reprezintă poporul român a fost prinsă cu garda jos.
Românii s-au găsit fără apărare în fața unui atac direct al minorității maghiare.

[one_half]

Recurs la unire – Maria Filipoiu

[/one_half]

Nu mai are importanță că va exista opoziția Senatului. Răul a fost făcut. Conducerea Parlamentului, dovedindu-și dezinteresul și incapacitatea, trebuie schimbată.

Cum spuneam, nu știu ce frământări interne vor avea loc la PSD. Dar electoratul român va taxa starea de non-combat arătată pentru apărarea unor interese naționale. Românul poate ierta multe, dar nu ceva care ține de ființa națională.

Fără niște măsuri drastice pe linie de partid și fără o cotitură definitivă spre elementul național, nu este exclusă o cădere atât de dramatică a PSD-ului, astfel încât să devină un actoraș fără importanță pe eșichierul politic românesc.Dar mai are PSD cadre competente și credibile?”, a scris domnul Mircea Popescu

Articolul Românii din SUA: “Românii s-au găsit fără apărare în fața unui atac direct al minorității maghiare” apare prima dată în Glasul.info.

Preambul:

[su_quote style=”default” cite=”Consiliul Mondial Român” url=”” class=””]Poziția privilegiată a UDMR se datorează unei discriminări la care este supusă societatea românească: doar organizațiilor grupurilor minoritare li se recunoaște dreptul de ”competitor electoral”, fapt care asigură un adevărat monopol parlamentar al societății civile maghiare și al intereselor destabilizatoare ale Ungariei.
[/su_quote]

“În cea de-a doua zi a Conferinței CMR-2019, am avut incluse două extrem de importante sesiuni: ”Antidiscriminarea Națională” și ”Basarabia, Bucovina, Unirea”. Sunt două subiecte extrem de importante și definitorii pentru preocupările națiunii, dar și ale Consiliului Mondial Român, deoarece România și românii se confruntă în această perioadă a globalizării agresive, cu presiuni externe care tind pe de o parte să împiedice o administrare suverană a României, iar pe de altă parte să mențină statu-quo-ul separării Basarabiei de Patria mamă.

[su_box title=”TRANSILVANIA” style=”default” box_color=”#333333″ title_color=”#FFFFFF” radius=”3″ class=””]Vorbind de presiunile forțelor politice externe, trebuie subliniat că acestea sunt sprijinite din interior de forțe ostile anti-românești care nu numai că acceptă dar cer explicit imixtiunile străine în țara noastră. Poziția acestor forțe interne conduce la subminarea intereselor naționale și la slăbirea statului român.
Practic, din interior se oferă pretexte ca puterile străine să poată aplica măsuri coercitive și discriminatorii pe plan internațional, până la stadiul de bantustanizare, de segregare internațională a României și, prin extensie, a Basarabiei.
Recentele manifestări cu caracter revizionist de la Vadul Uzului, alimentate atât de politica anti-națională a UDMR cât și de imixtiunile Budapestei constituie cel mai elocvent exemplu în care forțele politice interne își dau mâna cu forțele externe instituționalizate, pentru destabilizarea situației din Transilvania, implicit a României, în ajunul aniversării Trianonului.
Cred că nu este o exagerare dacă se vorbește de o politică antinațională a UDMR, care pornește de la reclamații la UE, cereri de izolare pe criterii etnice a unor regiuni întregi din inima țării, refuzul de a arbora drapelul României și de a onora în sincronism cu Ungaria a Zilei Naționale a României, sau atitudinea reprobabilă din Parlament la adresa celebrării zilei de 27 Martie, ziua revenirii Basarabiei la Patria mamă.
Din nefericire, interesele politice ale principalelor partide de guvernământ au perpetuat menținerea UDMR în guvernele de orice culoare politică care s-au perindat la conducerea României. Din această poziție, UDMR a șantajat permanent, cu sprijin din afară, devenind un factor destabilizator, care-și construiește pas cu pas, platforma pentru realizarea, într-o primă etapă, a unei autonomii pe criterii etnice.
[/su_box]

Iar pentru ca discriminarea să fie completă, doar organizațiilor grupurilor minoritare li se recunoaște dreptul de ”competitor electoral”, fapt care asigură un adevărat monopol parlamentar al societății civile maghiare și al intereselor destabilizatoare ale Ungariei.

În 2009, printr-un document semnat de mii de români, am solicitat Ministerului Culturii să ridice un Memorial al Patimilor Românești, dar ni s-a spus că nu sunt bani pentru așa ceva, deși senatorul Titus Corlățean, în plenul celor două camere reunite ale Parlamentului, a dat citire documentului cerând în mod expres acestui Minister să asigure fondurile necesare.

Ca români ne putem gândi că, așa cum cer alte comunități minoritare, și noi avem nevoie de monumente care să readucă în memorie și să contribuie la reeducarea patriotic-națională a tinerelor generații prin prezentarea suferințelor poporului român în decursul istoriei, a genocidului împotriva românilor produs de invazia sovietică și arătând tragedia populației românești rămasă și astăzi în teritoriilor rupte de la trupul țării.

Noi nu cerem ca monumente care cinstesc sau comemorează suferințele și jertfele românești să fie ridicate pe teritorii străine, noi dorim ca la noi acasă să ne putem comemora victimele genocidului și să ne cinstim eroii căzuți pentru întregirea României.

Ori, am văzut că până și acest lucru ne este contestat. La noi acasă ni se spune unde avem voie să ne ridicăm crucile pentru eroii noștri și unde ne este interzis.

În aceste condiții umilitoare, mai avem oare dreptul să cerem ca această discriminarea fățișă împotriva României, a românilor și a însăși istoriei neamului să dispară din jocurile politice?

[su_box title=”BASARABIA” style=”default” box_color=”#333333″ title_color=”#FFFFFF” radius=”3″ class=””]În cei 30 de ani scurși de la căderea URSS, adevărata luptă politică din Basarabia este cea pentru renașterea națională românească, în pofida diversiunilor în care a fost atrasă populația și a presiunilor externe ale Rusiei susținută de Germania. De 30 de ani, societatea românească, cu precădere civică, dezbate și cere Reîntregirea, fără să găsească voința politică necesară nici la Chișinău, nici la București.
Iar politicienii abat atenția de la Unire, prin promisiunea fără acoperire a integrării europene a Basarabiei, deși este de notorietate faptul că Basarabia nu va deveni parte a UE, decât și numai în condițiile în care redevine parte a României. Iar clasa politică românească vorbește doar de relații preferențiale economico-culturale, evitând să atingă factorul determinant, factorul.politic.
[/su_box]

Desigur, trebuie să fim realiști și să recunoaștem că acest deziderat și drept național sacru la Reîntregire, în actuala situație geopolitică și geostrategică, este un act politic complicat.

La Chișinău există o puzderie de partide cu veleități unioniste, dar nu există o forță politică comună unionistă de tip confederativ (bloc, alianță) care să constituie nucleul în jurul căruia să graviteze unionismul basarabean și care să poată aduce unionismul în Parlament.

Lipsa unei asemenea forțe s-a văzut cu ocazia dezastrului de la recentele alegeri parlamentare.
Un bloc unionist compact cu sprijin popular, fie aflat în opoziție, fie la putere, va constitui un partener credibil atât pentru orice partid politic din România, cât și pentru consultări cu diverși parteneri externi sau organizații internaționale.

Dar, un bloc confederativ nu este dorit nici de partidele din România, pentrucă le defavorizează, acestea pierzând capitalul electoral pe care-l obțin prin fărâmițarea unionismului. Diplomatic, Bucureștiul trebuie să iasă din defensiva față de apărarea intereselor românești, prin declararea oficială a necesității reunificării, așa cum au făcut Germania, Vietnam, chiar și Koreea fără ca nimeni să îndrăznească să înăbușe tendințele unui popor de a trăi împreună.

[su_box title=”PROPUNERI” style=”default” box_color=”#333333″ title_color=”#FFFFFF” radius=”3″ class=””]În cele ce urmează, înaintăm propunerea adoptării unor modificări de esență ale Legii Electorale.
În Legea Electorală există o discriminare împotriva românilor prin aplicarea calității de ”competitor electoral” doar organizațiilor sau asociațiilor minorităților etnice, pentru a le permite să-și prezinte candidații la alegeri, dar nu și organizațiilor românilor.
Prin extinderea nediscriminată, a acestui termen la toate organizațiile, devine posibilă intrarea în Parlament și a organizațiilor românilor, deci s-ar sparge monopolul și, implicit, influența politică necontestată și nocivă a UDMR din Parlamentul României.

Legat de Basarabia, aducerea acasă a acestei provincii istorice românești poate începe prin aducerea în Parlamentul României a unui grup parlamentar al aleșilor de dincolo de Prut.
Prin modificarea Legii Electorale, se poate prevedea un număr necesar de locuri, din oficiu, pentru a putea fi constituit Grupul Parlamentar al Basarabiei.
Când reprezentanții Basarabiei vor avea putere legislativă în România, basarabenii vor înțelege că a început procesul politic de integrare românească.
Dar trebuie să existe patriotismul necesar și voința politică a Bucureștiului.
Parafrazându-l pe președintele american Ronald Reagan, aș dori astăzi să putem lansa îndemnul:
” Parlamentari, haideți să dărâmăm împreună hotarul de la Prut!”[/su_box]

Consiliul Mondial Român, Conferința de pe 7-8 septembrie 2019 de la Palatul Parlamentului

Articolul CMR: Poziția privilegiată a UDMR se datorează unei discriminări la care este supusă societatea românească! apare prima dată în Glasul.info.

Preambul:

[su_quote style=”default” cite=”The World Romanian Council / Consiliul Mondial Român” url=”” class=””]Și ca români, ne gândim că Basarabia, Bucovina și România sunt o familie. Și așa cum familia unită este puternică și constituie nucleul de bază al societății, la fel și țara întregită este nucleul puternic al națiunii române[/su_quote]

[su_box title=”The World Romanian Council / Consiliul Mondial Român: CUVÂNT DE DESCHIDERE” style=”default” box_color=”#333333″ title_color=”#FFFFFF” radius=”3″ class=””]Prieteni,
Membri, invitați, oameni de știință, de cultură, istorici, jurnaliști, luptători pentru cauza românismului și unionismului, dați-mi voie să vă urez un călduros ”Bun Venit” și să vă mulțumesc că ați onorat cu prezența dumneavoastră lucrările acestei Adunări Generale ale Conferinței Anuale a CMR.
Poate vă miră formula ”prieteni”, dar acesta este spiritul de comuniune xare sperăm să ne anime și care să fie și spiritul pe care să se bazeze unitatea națiunii noastre.Avînd în vedere că astăzi alături de membri se află potențiali mebri CMR și invitați, dați-mi voie să fac de la început niște clarificări, deoarece, nu odată, suntem întrebați ce este CMR și ce-și propune să realizeze.
[/su_box]

În anul 2000 când s-a conceput această organizație, în urma dezbaterilor a apărut conceptul dezvoltării unei rețele globale a românilor de pretutindeni formată din persoane fizice și organizații, care să atragă și suportul diverșilor prieteni instituționali din țările în care avem reprezentanțe, scopul fiind susținerea inițiativelor cu impact național pentru România.

Pentru aceasta, s-a mers pe ideea unei cooperări cu autoritățile române atât pentru interacționarea și susținerea comunităților românești, cât și a altor proiecte comune pentru promovarea intereselor noastre naționale în exterior, inclusiv prin implicarea CMR la procesul legislativ prin emiterea propriilor proiecte legislative.

Considerând că influența internațională a României se poate optimiza printr-o cooperare bilaterală responsabilă cu factorii de decizie politici și administrativi din țară,, ne-am propus să cooperăm, indiferent de culoarea politică, cu toate forțele politice din țară sau din țările unde avem filiale. De asemenea, considerăm utilă colaborarea cu alte organizații din aceste țări. Putem astfel să ajutăm la găsirea unor interese comune și complementare între țările și popoarele noastre.

Deci, The World Romanian Council – Consiliul Mondial Român își dorește să ajungă, prin consistență în dezvoltarea unor principii echilibrate și realiste, o organizație civică, respectată și influentă, a românilor de pretutindeni, care să aibă ușile deschise la autoritățile statelor de rezidență, dar și la autoritățile române pentru consfătuiri și acțiuni reciproce.

Și nu cred că se mai îndoiește cineva că România are nevoie de o asemenea organizație globală a diasporei în competiția dură în care sunt angajate diasporele altor țări în susținerea țărilor de origine.

[su_box title=”Prieteni,” style=”default” box_color=”#333333″ title_color=”#FFFFFF” radius=”3″ class=””]În cadrul Conferinței CMR-2019, vom dezbate unele probleme legate de organizare, dar vom dezbate în principal temele prezentate în Programul Conferinței, pentru găsirea soluțiilor pe care să ne axăm activitatea 2019-2020. Strategia generală, așa cum este normal, se discută pe o perioadă lungă și a fost discutată pentru o perioadă de patru ani cu ocazia Congresului de anul trecut.
Dar rezultatele pe care dorim să le avem pot fi obținute doar dacă fiecare membru este determinat să acționeze acolo unde capacitatea personală îi poate fi pusă optim în valoare într-o conlucrare coerentă și complementară de echipă. Vom avea acest lucru în vedere când vom discuta restructurarea echipelor de coducere ale organizației.
Dintre aceste teme, unirea și antidiscriminarea națională sunt de interes general și, de aceea mă voi referi pe scurt la aceste aspecte indisolubil legate.
[/su_box]

Când suntem întrebați ”De ce vreți ca România să se reîntregească?”, le putem răspunde: ”Deoarece vrem ca familia noastră să fie unită”.

Și ca români, ne gândim că Basarabia, Bucovina și România sunt o familie. Și așa cum familia unită este puternică și constituie nucleul de bază al societății, la fel și țara întregită este nucleul puternic al națiunii române.

Dacă nucleul este distrus, și sunt mulți care vor să-l distrugă, atunci dispare liantul care ne ține împreună și națiunea slăbește și dispare.

Astăzi, în condițiile unui asalt agresiv împotriva valorilor tradiționale și naționale, CMR își propune să contribuie la acțiunile pentru apărarea istoriei, tradițiilor și valorilor românești care sunt permanent atacate tocmai pentru a slăbi liantul național și a face România mai slabă.

Să nu ne amăgim, apărarea unionismului este parte din lupta împotriva discriminării naționale. Cei care ezită în abordarea și susținerea Reîntregirii țării și apărării României întregite, sprijină inconștient discriminarea națională, implicit comit, conștient sau inconștient, o acțiune cu tentă ne-românească.

Se vorbește și se aplică astăzi principiul drepturilor omului. Fără aceste drepturi clădite și experimentate în întreaga dezvoltare istorică a omenirii, probabil astăzi am trăi într-o lume mai puțin sigură, mai involuată moral sau din punctul de vedere al drepturilor individuale.

Dar, ca români simțim de multe ori că aceste drepturi ale omului sunt prea generale și că drepturile românilor sunt încălcate, nu sunt recunoscute, însăși autoritățile statului român ezitând, de multe ori, să le apere. Și poate este explicabil, deoarece noi nu avem un Cod al Drepturilor Românilor.

Sigur, se doreste și o Lege de Combatere a Antiromânismului. Dar dați-mi voie să consider că înainte de a pedepsi, este nevoie de a educa, iar un Cod reprezintă un Abecedar civic pe care trebuie să ni-l însușim ca națiune pentru a ști ce să combatem.

De aceea, în cadrul sesiunilor dedicate Antidiscriminării Naționale și Unirii, doresc să vă rog să elaborăm și să discutăm proiectul unui astfel de Cod pe care să-l propunem spre dezbatere și completare întregii societăți românești, civice și politice.

Iar CMR, ca organizație globală a românilor, poate deveni un chezaș al monitorizării și respectării acestor drepturi atât pe plan intern cât și pe cel extern. Dar sigur, aceasta doar prin implicarea tuturor membrilor și partenerilor noștri.

Iar dacă mai există cercuri, inclusiv politice, care nu susțin valorilor neamului, atunci dați-mi voie, ca încheiere, să le reamintesc cuvintele mereu actuale, și foarte actuale astăzi, ale Luceafărului cerului românesc, ale lui Mihai Eminescu rostite la ”Primul Congres al Studenților Români” de la Putna din 25 Mai 1871, ca un testament pentru generațiile românilor de astăzi și generațiile care vor veni:

”Noi susţinem că poporul românesc nu se va putea dezvolta ca popor românesc decît păstrînd, drept baze pentru dezvoltarea sa, tradiţiile sale istorice astfel cum ele s-au stabilit în curgerea vremilor…!
Noi susţinem că e mai bine să înaintăm încet, dar păstrînd firea noastră românească, decît să mergem repede înainte, dezbrăcîndu-ne de dînsa prin străine legi şi străine obiceiuri…
Noi am zis de la început că nu există compensaţii pentru Basarabia, precum nu există niciodată vro plată pentru o palmă măcar din pământul patriei.
Acestea sunt lucruri sfinte, cari se pierd sau se câştigă prin împrejurări istorice, dar nici se vînd, nici se cumpără, nici se schimbă.”

The World Romanian Council, Consiliul Mondial Român

Articolul CMR: Valorile tradiționale și naționale sunt permanent atacate pentru a slăbi liantul național și a face România mai slabă apare prima dată în Glasul.info.