Chiar dacă cu o întârziere de aproape două săptămâni, Ziua Națională a României a fost sărbătorită și la Comrat, acolo unde bașcanul Găgăuziei, Irina Vlah, a participat împreună cu delegația ambasadei României la Chișinău la o vizită efectuată la Liceul „Mihai Eminescu” cu predare în limba română, precum și la Lectoratul de limba română din cadrul Universității de stat din Comrat care a organizat o acțiune culturală dedicată sărbătoririi Zilei Naționale a României.

“O delegație a Ambasadei României la Chișinău, condusă de ambasadorul Daniel Ioniță, a efectuat o vizită la Comrat în data de 11 decembrie 2019.Delegația Ambasadei a participat împreună cu bașcanul UTA Găgăuzia, Irina Vlah, la o vizită la spitalul regional din Comrat, la Liceul „Mihai Eminescu” cu predare în limba română, precum și la Lectoratul de limba română din cadrul Universității de stat din Comrat care a organizat o acțiune culturală dedicată sărbătoririi Zilei Naționale a României.”, se arată într-un comunicat al MAE Chișinău

Articolul Ziua Națională a României, sărbătorită și la Comrat apare prima dată în Glasul.info.

Comitetul executiv al Gagauziei a luat hotararea de a amplasa un bust al domnitorului Bogdan l la Comrat.  In vederea cinstirii memoriei primului domnitor al Moldovei, Bogdan I, Comitetul Executiv al Gagauziei (Gagauz-Yeri) a decis sa fie instalat  bustul primului domnitor al Moldovei, Bogdan I, pe teritoriul Aleei Slavei, municipiul Comrat, din contul donatiilor facute de sponsori.

Adevarul triumfa intotdeauna! Un bust al domnitorului Bogdan I va fi amplasat la Comrat! Gagauzii isi amintesc istoria!

Faptul ca incetul cu incetul apar statui ale domnitorilor romani in Comrat, chiar in fieful bascanilor acestei regiuni, ne arata ca gagauzii n-au uitat istoria si acum cinstesc memoria primului domnitor al Moldovei.

Bogdan I (supranumit Bogdan Intemeietorul; n. inainte de 1307 – d. 1367) a fost voievod al Maramuresului si domn al Moldovei.

Este privit drept intemeietorul tarii Moldovei, stat de sine statator, cu resedinta la Baia. Perioada domniei lui Bogdan I in Moldova a fost de patru ani conform Letopisetului de la Putna: „Si a domnit Bogdan, 4 ani”..

Astfel, perioada domniei lui Bogdan I se presupune a fi fost intre 1363 si sfarsitul lui 1367, data oferita cu o oarecare certitudine de datarea bataliei de la „Codrii Plonini” de la mijlocul anului 1368, avandu-i protagonisti pe nepoții lui Petru I si Stefan.

Note/surse: ro.wikipedia.org

Articolul Adevarul triumfa intotdeauna! Un bust al domnitorului Bogdan I va fi amplasat la Comrat! Gagauzii isi amintesc istoria! apare prima dată în Glasul.info.

Gagauzii care traiesc in sudul Basarabiei se trag dintr-un popor de sorginte turcica (cei mai multi istorici considera cu sunt urmasii turcilor selgiukizi), dar sunt crestini- o combinatie pe care nu o vom mai gasi altundeva in Europa. Unii specialisti considera ca etimologia cuvantului gagauz ar inseamna cel care si-a schimbat credinta, dar aceasta teorie ii deranjeaza pe gagauzi, care considera ca au fost crestini dintotdeauna.

Ediţia este disponibilă online pe TVR+.

Cine sunt gagauzii? Un reportaj marca Descriptio Moldaviae despre una dintre cele mai misterioase etnii ale Europei.

[one_half]
Bluetooth Watch – $45.45[/one_half]In Republica Moldova, UTA Gagauzia are un statut special: regiunea e condusa de bascan si de Adunarea Populara (Halc Toplusu), care poate adopta anumite legi locale.

Gagauzii au fost supusi inca din perioda tarista unui intens proces de rusificare, așa ca azi cunosc mai bine limba rusa decat propria limba. Dar tradițiile populare, gastronomia, muzica și portul gagauz țin inca in viața adevaratul spirit al acestei etnii, azi in pericol, dupa atatea secole in care a fost sub influenta Rusiei. Dincolo de politici, gagauzii sunt primitori, cu pofta de viața si au un aer romantic. Le cunoasteti povestea la TVR3 si TVR Iasi!

O producţie TVR Iaşi 2015 realizată de Raluca Aftene (realizator), Adrian Butnaru (imagine), Sebastian Ivanovici (asistent imagine), Radu Bogdan (editor imagine).

Descriptio Moldaviae

Realizator: Raluca Aftene

Sursa/Foto: http://tvr3.tvr.ro

Articolul Cine sunt gagauzii? Un reportaj marca Descriptio Moldaviae despre una dintre cele mai misterioase etnii ale Europei. apare prima dată în Glasul.info.

Unde-s „sateliţii” sau o „lecţie deschisă” pentru alţii

Rusiei i-ar fi mult mai simplu să dea ordin armatei „Înainte, foc!”, să urce pe tancuri şi să treacă Nistrul. Dar problema e că nu o cheamă nimeni. Moscova nu are sateliţi serioşi dincoace de Nistru, iar în ultima vreme i-a pierdut şi pe cei pe care-i avea…

Planul preliminar de pace pentru Ucraina a eşuat, cel puţin nu a luat foc în varianta lui Poroşenko. Poate că asta a fost şi scopul? În tot cazul, condiţiile ultimative ale noului lider ucrainean — „mai întâi armele jos şi apoi negociem”, au fost respinse de rebelii secesionişti din estul Ucrainei. În replică, Kievul a tratat cu refuz cererea Rusiei de prelungire a armistiţiului.

„BASARABIA este bravo!”

În situaţia care s-a creat, Poroşenko a acuzat Moscova că face export de „revoluţii populare” în Ucraina. Într-un interviu pentru CNN Poroşenko declară că rebelii, care nu se supun ordinii constituţionale în Ucraina, „sunt trupe ruse, în componenta lor intră cetăţeni ruşi, iar liderii lor sunt agenţi ai serviciilor secrete ruse”, spune Poroşenko, dând de înţeles că în aceste condiţii este un nonsens să discuţi cu ei, oricât de mult ar dura armistiţiul.

Poroşenko, care a fost şef şi la Externele ucrainene, nu are cum să nu cunoască experienţa şi „rostul” negocierilor Chişinău — Tiraspol, care, dincolo de o mare formalitate diplomatică, nu sunt mai mult nimic. De aici, probabil şi declaraţia-avertisment, pe care o făcea, în ajun de a decreta încetarea focului, că nu va admite, în niciun caz, ca estul Ucrainei să se transforme într-o Transnistrie, pentru că, — zicea el, negocierile cu interpuşii Moscovei nu rezolvă nimic. şi nu putem să nu-i dăm dreptate. Ce a obţinut Chişinăul în cei 22 de ani de negocieri cu Tiraspolul (Moscova)? Singurul, poate, plus, din tot ce s-a întâmplat în aceşti ani, e că putem fi o ”lecţie deschisă” pentru alţii.

Moscova dă semne de nervozitate

Săptămâna ”fără foc” nu a schimbat nimic în relaţiile rebelilor cu Kievul. Fiecare a rămas pe poziţiile sale, iar în noaptea spre marţi, Poroşenko a cerut relansarea acţiunilor antiteroriste în regiunile din estul Ucrainei. Potrivit ştirilor de pe agenţiile de presă, în luptă au fost acţionate inclusiv blindate, artilerie şi aviaţie. În câteva zile, scrie Regnum.ru, frontul s-a extins şi a cuprins şi zonele periferice ale Doneţkului şi Luganskului.

Presa ucraineană scrie că numărul morţilor, de o parte şi de alta, este de ordinul sutelor şi că Kremlinul dă semne de mare nervozitate. Preşedintele Vladimir Putin a convocat marţi, într-o reuniune de urgenţă, Consiliul de Război, la care a fost discutată situaţia din Ucraina, „care se înrăutăţeşte rapid” după încetarea armistiţiului, anunţă ITAR-TASS, cu trimitere la declaraţia lui D. Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus.

Cu o zi înainte, Putin a mai ţinut o reuniune, de data asta cu participarea ambasadorilor ruşi acreditaţi peste hotare, la care a anunţat că Rusia va interveni în Ucraina, pentru a-şi apăra ”conaţionalii”. “Ţara noastră va apăra energic drepturile conaţionalilor din străinătate şi va uza de întreg arsenalul de metode: de la cele politice şi economice până la operaţiuni umanitare privind dreptul la autoapărare, prevăzute de dreptul internaţional”, a spus Putin, cu precizarea că ”de acum încolo preşedintele Poroşenko poartă întreaga responsabilitate pentru războiul din estul Ucrainei, după ce a dispus implicrea trupelor regulate împotriva rebelilor”.

Deci, Rusia are pregătite argumentele sale pro-război, motivate cu tratate internaţionale, aşa după cum procedează, de obicei, şi alte ”puteri” în alte zone ale planetei şi sub acoperirea aceloraşi ”operaţiuni umanitare”. Rămâne să vedem dacă va merge Putin sau nu mai departe de declaraţii, deşi Moscova are de mult pe masă apelul celor doi

guvernatori din Doneţk şi Lugansk, Pavel Gubarev şi Igor Strelkov, care cer, deschis, Rusiei „să ia măsuri urgente şi decisive”, în caz contrar „vom fi scăldaţi în sânge”. Este mesajul liderului separatist din Lugansk, Igor Strelkov. De la o zi la alta, lucrurile se complică, iar cele 4 explozii de marţi din capitala Ucrainei ar putea fi un semnal că războaiele, în condiţiile de azi, sunt posibile nu doar cu tancuri şi avioane.

Aşa sau altfel, tensiunile în Ucraina şi în jurul Ucrainei cresc. Agenţia de presă ”Interfax-Ucraina”, citată de RADOR, scrie cu referire la declaraţia generalului american Philip Breedlove, comandantul Suprem al Forţelor Aliate din Europa (SACEUR), că Federaţia Rusă a concentrat la graniţa cu Ucraina forţe militare considerabile, ceea ce sporeşte riscul unui conflict militar între Rusia şi Ucraina. Nu ste departe de acest gând nici preşedintele Poroşenko. Acum o săptămână, acesta declara că, dacă Rusia nu-şi retrage trupele de la graniţa cu Ucraina, riscăm să intrăm într-un „război adevărat”.

Comratul şi Taraclia, pe orbite reproiectate

Va ataca Rusia şi R. Moldova, dacă se va hotărî s-o facă în cazul Ucrainei? În primul rând, nu se ştie dacă o va face la modul direct şi în cazul Ucrainei, iar cât priveşte R. Moldova, e şi mai puţin probabil s-o facă, deşi şi-ar dori-o. Moscova s-a săturat de tot genul de jocuri diplomatice de-a negocierile în ”problema transnistreană”, sau „de-a Găgăuzia”, de-a „republica Bugeac”, „de-a comuniştii”, „de-a socialiştii”, „de-a patrioţii Moldovei”, de-a ”Sfânta Rusie”, care o costă bani grei, dar din care nu prea are folos. Rusiei i-ar fi mult mai simplu să dea ordin armatei „Înainte, foc!”, să urce pe tancuri şi să treacă Nistrul.

Dar problema e că nu o cheamă nimeni. Nici socialiştii lui Dodon, nici comuniştii lui Voronin, nici „patrioţii” lui Garbuz, nici Comratul, iar dacă şi o fac (mai mult sau mai puţin voalat), nu au cu ce sprijini această chemare. Nici unul dintre ei nu sunt forţă. Nu au lume (”caravană”) în spate. R. Moldova nu e Ucraina, cu frontiere directe cu Rusia şi o asimetrie etno-identitară, pe care Rusia o poate pune în joc în orice zonă geografică a Ucrainei.

Greu de crezut poate, dar Transnistria de azi nu va mai intra în tranşeie aşa cum a făcut-o îm 1992, iar Comratul nu e nici Doneţk şi nici Lugansk. Mitingurile lui Formuzal la Comrat nu adună nici 100 de găgăuzi. Comratul e tare în declaraţii, iar în spatele declaraţiilor nu are nimic.

Poate doar nişte „referendumuri” trucate. Şi cam pe aici. Moscova nu are azi sateliţi serioşi dincoace de Nistru, iar celor, pe care-i avea, li s-a cam reproiectat orbita. Turcia (vizita preşedintelui parlamentului Turciei, Cemil Cicek) le-a cerut, părinteşte, „nacealnicilor” găgăuzi să-şi caute de treabă, să nu o mai facă pe ”gavroşii” şi să se lase de Putin, Bulgaria, la rândul ei, şi-a temperat şi ea cele câteva voci „rebele” de la Taraclia, SIS-ul, pare să se fi clarificat cu Antifa şi cu activităţile „ilegaliste” ale PS Marchel la Bălţi şi s-a cam zis cu „focarele”.

E simplu să pui mâna pe microfon sau megafon, nu e atât de simplu şi să le poţi stâpâni. Dacă nu a reuşit Voronin, o primăvară întreagă, să provoace lumea la „revoluţie”, să ştiţi că Basarabia e bravo, iar dacă, cumva, Moscova ar încerca să ne ia pe ”sus” cu Transnistria (s-o recunoască oficial), asta ar fi, probabil, cea mai proastă mişcare la care s-ar decide Rusia.

De ce? Pentru că, în conjunctura geo-politică de azi, Rusia nu ar face decât să grăbească unirea R. Moldova cu România. Iar asta înseamnă nu doar UE mai aproape de Rusia, ci şi NATO mai aproape de Rusia.
Petru Grozavu,
ZdG. 3 iulie 2014

Surse:

[1] ioncoja.ro

[2] www.zdg.md

Articolul „BASARABIA este bravo!” apare prima dată în Glasul.info.

O batrana din satul Cazaclia, raionul Ceadâr-Lunga, care a împlinit recent 100 de ani, le-a dezvaluit ziaristilor povestea vietii ei, potrivit ziarulnational.md.

Cu lacrimi in ochi, le-a povestit acestora despre revolutie, despre razboaie dar si despre tragedia de a-si pierde sapte copii in timpul foametei.

„În acele timpuri, mâncam tot ce găseam. Pielicelele de animale le coceam la foc, mâncam iarbă din câmp ca să rezistăm. În 1947 a fost roadă, dar noi tot înfometați eram. Îm amintesc cum împărțeam cerealele: câte 30 de semințe de grâu pentru mine și soțul meu și câte 20 de semințe pentru fiecare copil. Acele vremuri strașnice ne-au luat șapte copii”, povestește Ana Adjem.

[alert-announce]Cititi si: A inceput pana si Gagauzia sa se apropie de Romania?[/alert-announce]

Gest emotionant: o batrana de o suta de ani din Gagauzia recita o poezie in limba romana

Dupa razboi, femeia a mai nascut cinci copii, din care mai traiesc acum doar trei dintre ei. Strabunica Ana Adjem are acum  zece nepoți și 20 de strănepoți. De ingrijit o ingrijeste fiica sa cea  mai mica ce locuieste in apropiere.

Chiar daca are frumoasa varsta de 100 de ani, Ana Adjim demonstreaza inca faptul ca este lucida si are o memorie inca foarte buna.Deși este vorbitoare de limbă găgăuză, femeia recită cu ușurință poezii în limba română pe care le-a învățat când era elevă în școala românească. Jurnaliștii au ascultat versuri învățate de mătușa Ana cu nouă decenii în urmă, în anul 1924.

[alert-announce]Cititi si: Romania si-a deschis un Centru de Informare in Gagauzia[/alert-announce]

Acestea sunt versurile pe care le-a recitat cu emoție femeia de 100 de ani:

„Pentru țară, pentru neam,

Bucuros dau tot ce am

Dau și sânge, dau și-avere

Dau și viața cu plăcere”.

In Romania anului 1977 se estima ca mai sunt cam 2500 de gagauzi in comunele Ion Corvin, Deleni, Petreni, Sipote, Vama Veche, toate aflate in sudul Dobrogei.De altfel, intre anii 1918-1940, aproape intreg poporul gagauz era in cadrul statului Romania.

[alert-announce]Cititi si: Scriitori gagauzi care militeaza pentru strangerea legaturilor cu romanii[/alert-announce]

Aceasta a fost o perioada fasta pentru minoritatea gagauza, pentru ca atunci s-au ridicat numeroase personalitati in viata politica, sociala si culturala a Romaniei. De altfel, gagauzii erau recunoscuti ca fiind in acea perioada minoritatea care invata cel mai usor limba romana, convietuirea acestora indelungata alaturi de romani usurand destul de mult accesul la alfabetizare si integrarea acestora in viata sociala si culturala a Romaniei.

[alert-announce]Cititi si: Gagauzii si romanii[/alert-announce]

Apud Glasul-Moldovei.blogspot.com

Articolul Gest emotionant: o batrana de o suta de ani din Gagauzia recita o poezie in limba romana apare prima dată în Glasul.info.

Deși autoritățile din Găgăuzia își doresc relații mai apropiate cu Federația Rusă și au organizat chiar un referendum consultativ privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan, autonomia nu vrea să piardă nici granturile care ar putea fi oferite de Uniunea Europeană.

Bașcanul Găgăuziei, Mihail Formuzal, a anunțat că autoritățile au depus o cerere pentru aderare la euroregiunea Siret-Prut-Nistru. Reprezentanții euroregiunii urmează să întreprindă o vizită în Găgăuzia la sfârșitul lunii decembrie pentru a decide dacă autonomia va fi acceptată ca membru al asociației.

DUPLICITATE -Gagauzia vrea sa adere la euroregiunea Siret-Prut-Nistru

„Mai mulți ani am încercat să devenim membri ai euroregiunii Dunărea de Jos, dar am fost refuzați. Am făcut o solicitare în acest sens la altă euroregiune. Acest lucru va permite Găgăuziei să realizeze programe cu atragerea unor granturi”, a declarat Formuzal în cadrul unei ședințe operative a Executivului din Comrat.

Euroregiunea Siret-Prut-Nistru reunește 26 de unități teritorial-administrative din Republica Moldova și trei consilii județene din România: Iași, Prahova și Vaslui. Asociația a fost constituită în anul 2005 și are sediul în municipiul Iași.

În noiembrie 2012, Euroregiunea Siret-Prut-Nistru a semnat un acord de cooperare cu Euroregiunea Nistru, care include în lista membrilor regiunea ucraineană Vinnița și șapte raioane de la frontiera de nord-est a Republicii Moldova.

Activitățile și proiectele euroregiunii acoperă diverse domenii, de la economie, infrastructură, protecția mediului, turism, agricultură și dezvoltare rurală, dezvoltarea resurselor umane și servicii sociale și până la educație, societate informațională și cultură.

Sursa:

[1] http://ziarulnational.md/duplicitate-gagauzia-vrea-sa-adere-la-euroregiunea-siret-prut-nistru/

Articolul DUPLICITATE -Gagauzia vrea sa adere la euroregiunea Siret-Prut-Nistru apare prima dată în Glasul.info.