Înaintea sărbătorilor de iarnă, m-a sunat o prietenă din Basarabia stabilită la Iași, să mă anunțe cu multă bucurie în suflet că a primit în sfârșit și ea cetățenia română. Un alt subiect l-a constituit acțiunea unui grup de patrioți care împarte Icoana Maicii Domnului Prodromiţa, românilor din comunitățile istorice.

Icoanele sunt pictate la Mănăstirea Prodromu din muntele Athos, mănăstire românească, și împărțite comunităților istorice de români din jurul granițelor României. Cu toate acestea, donatorii vor să rămână anonimi, deși icoanele pe care le-au împărțit până acum românilor din țărilor vecine cu România, dar și românilor din diaspora, au costuri cuprinse între 600 de Euro pentru fiecare dintre icoanele de dimensiuni mijlocii și de 1500 de Euro pentru fiecere dintre cele de dimensiuni mari.

Prietena mea basarabeancă m-a anunțat că una dintre copiile icoanei Prodromiţa realizate la muntele Athos va ajunge și la Chișinău, la Mitropolia Basarabiei.

Sunt copii foarte bine realizate, până la cele mai mici detalii ale Icoanei Maicii Domnului Prodromiţa (adică Înaintemergătoarea), o binecunoscută icoană făcătoare de minuni, o icoană care are strânsă legătură cu ducele târg al Ieșilor.

Bătrânul iconar Iordache Nicolau din Iași s-a apucat de lucru la această icoană în anul 1863 la mănăstirea Bucium din Iași. În mod inexplicabil, icoana a rămas multă vreme  nedesăvârșită căci,inexplicabil, Sfintele Fețe nu puteau fi zugrăvite. Chipul Fecioarei Maria nu a fost zugrăvit de o mâna pământească, ci de penelul unui înger, conform voinței lui Dumnezeu. Fiind interpretată ca o mare minune divină, icoana a început încă din acele timpuri să atragă valuri întregi de pelerini.

Cunoscută sub numele de Icoana Nefăcută de mână omenească Prodromița sau, mai simplu, Prodromița, este cea mai importantă icoană a comunității românești de la Muntele Athos din Grecia.

Articolul Un grup de patrioți împarte Icoana Maicii Domnului Prodromiţa, românilor din comunitățile istorice apare prima dată în Glasul.info.

Implicarea ambasadorilor pentru a asigura condițiile ca acolo unde sunt comunități românești prioritatea să fie asigurarea învățământului în limba română este solicitarea senatorului AUR Claudiu Târziu, președinte al Comisiei pentru pentru comunitățile de români din afara Țării.

La recenta audiere a unui grup de ambasadori care vor pleca la post, senatorul AUR a precizat că esențială este deschiderea de negocieri în regim de urgență cu autoritățile din statele în care sunt comunități de români pentru introducerea limbii române în sistemul educațional public. Târziu a subliniat că în cazul în care comunitățile au insuficiente cadre didactice pentru predarea limbii române, atunci statul român le va asigura.

„„Nu ne mai putem permite să asistăm nepăsători la procesele de asimilare naturală sau forțată la care sunt supuse milioanele de români din străinătate. România are nevoie de ei, iar implicarea noastră în a-i ajuta reprezintă o datorie constituțională”, a specificat parlamentarul AUR.”

– senatorul AUR Claudiu Târziu

---

Totodată, senatorul Claudiu Târziu a cerut intervenția MAE în privința unei probleme survenite în spațiul public, în legătură cu apelul Consiliului Național al Românilor din Ucraina, care reclamă aplicarea abuzivă a cotelor lingvistice ucrainene în școlile cu limba română/„moldovenească” de predare, începând cu anul de învățământ 2020-2021 din Sudul Basarabiei, regiunea Odesa și unificarea programelor de învățământ al școlilor, cu limba română de educație, din regiunile Cernăuți, Transcarpatică și Odesa, divizate artificial în instituții cu educația în limbi diferite (ca denumire: română / moldovenească).

Târziu a mai solicitat MAE o informare trimestrială cu activitățile pe care oficiile diplomatice ale României, ambasadorii și consulii, le desfășoară în beneficiul comunității românești din țara respectivă, raportate la nevoile pe care românii le au în acel spațiu.

Articolul Senator AUR: Asigurarea învățământului în limba română pentru comunitățile istorice și diaspora trebuie să fie prioritară pentru ambasadorii României și MAE apare prima dată în Glasul.info.