Pe 15 iunie a.c. am poposit la Cluj pentru un reportaj despre Mitingul pentru familie (vezi aici), un eveniment care s-a desfășurat în Piața Avram Iancu din fața Catedralei Ortodoxe din Cluj, pe o caniculă sufocantă. Acolo, înainte de începerea evenimentului, am realzat câteva cadre foto cu statuile ierarhilor Nicolae Ivan și Bartolomeu Anania, aflate chiar în fața intrării în catedrală.

Ajunși acasă, am fost contactați de către un clujean care ne-a întrebat dacă știm cine este autorul celor două statui și dacă avem idee despre personajele controversate căruia acest sculptor le-a creat statui prin Spania.

“Știați că sculptorul care a realizat pe bani mulți statuile ierarhilor Nicolae Ivan și Bartolomeu Anania, a ajuns mare sculptor după ce a realizat statuile tuturor marilor comuniști din revoluția spaniolă? A primit contracte pentru mai multe monumente publice în Spania, prin Catalunia în special. Deci omul ăsta a făcut statuile ălora care au tras în biserici și au omorât măicuțe, și apoi aici face statuile unor ierahi!?”, ne-a transmis indignat confidentul nostru clujean

“Trei statui de 270.000 de euro, dezvelite la Cluj-Napoca de Centenar”, scrie monitorulcj.ro

După primirea acestor informații incredibile, ne-am interesat puțin și am aflat că într-adevăr Septimiu Jugrestan, sculptorul la care se face referire, a creat mai multe dintre statuile unor lideri comuniști din Spania.

Născut în anul 1979 la Cluj-Napoca și rezident în Bilbao, scupltorul român Septimiu Jugrestan este artistul ales de autoritățile locale pentru a realiza statuia uneia dintre liderii comunismului basc din zonă, supranumită „La Pasionaria”, pe numele ei adevărat Isidora Dolores Ibárruri Gómez. Partea interesantă pentru noi românii este că un vlăstar al acestei comuniste internaționaliste, nepoata sa, Angelina, a fost soția lui Valter Roman (n.r. născut Ernő Neuländer), adică tatăl lui Petre Roman, fostul prim ministrul postdecembrist al României.

De asemenea, fiul ei (n.r. al Isidorei Dolores Ibárruri Gómez), Rubén Ruiz Ibárruri, a fost ucis în Bătălia de la Stalingrad și a fost decorat cu titlul de Erou al Uniunii Sovietice.

O altă statuie a lui Septimiu Jugrestan ridicată chiar în fața guvernului basc este cea a poetului și jurnalistului Esteban or Estepan Urkiaga Basaraz, cunoscut sub pseudonimul de Lauaxeta. În timpul războiului civil din Spania acesta a activat ca parte din administrația locală bască, însă a fost capturat și executat de către forțele franchiste.

Printre statuile realizate de Jugrestan în Spania se mai numără și bustul lui José Antonio Aguirre și cel al corespondentului de război George Steer.

Nota noastră: Deși participanții la așa zisa Revoluție Spaniolă au invocat pretexte și motive dintre cele mai nobile, Războiul Civil din Spania a lăsat în urma sa multe atrocități, masacre, gropi comune rămase încă nedescoperite toate nici până azi, traume cumplite în conștiința colectivă a poporului spaniol și nu numai. Simbolurile sunt importante, astfel că este de asemenea foarte important și cine le creează, necesitând astfel atenție maximă până și alegerea artiștilor pentru anumite proiecte. Spre exemplu, pictorii iconari spun că nu se pot apuca de treabă fără a rosti o rugăciune sau fără să aibă starea sufletească potrivită pentru un asemenea act de creație. La fel s-ar impune credem noi și în cazul unor artiști aleși să creeze statuile unor ierarhi: o anumită prestanță morală și spirituală, măcar pentru a nu lăsa loc controverselor.

Galerie Foto:

Articolul Controversă: statuile ierarhilor din fața Catedralei Ortodoxe de la Cluj, realizate de același sculptor care a creat în Spania și statuile celor care au incitat la crime și violuri împotriva clericilor apare prima dată în Glasul.info.

In ultimul timp au inceput sa apara articole in presa in care unii jurnalisti dau vina pe unii dintre colegii lor pentru situatia cainilor maidanezi. Aici aveti un asemenea exemplu:
Vina televiziunilor „Cuţu-Cuţu”. Şi ele l-au omorât pe Ionuţ!

Intr-o tara in care nu exista o legislatie clara in nici un domeniu si chiar daca exista o anumita lege , ea de multe ori nu este aplicata deloc sau nu este aplicata cum trebuie nu este de mirare ca se starnesc controverse si polemici pe tot felul de subiecte.

Societatea romaneasca s-a impartit in timp in doua categorii cu tendinte extreme in ceea ce priveste soarta cainilor maidanezi. Statul ar fi trebuit in mod normal sa fie “mediatorul” in aceasta situatie si sa transeze problema printr-o legislatie stricta dar “dreapta” atat din punct de vedere moral / etic cat si din punct de vedere al sigurantei oamenilor si mai ales in privinta gestionarii banului public.

Controversa cainilor maidanezi naste conflicte si intre jurnalisti

Au aparut ca prin minune tot felul de ONG-uri in Romania care se preocupa de soarta animalelor si pana la urma acesta nu este un lucru rau. In acelasi timp au aparut insa si si o serie de oameni care numai de soarta cainilor nu le pasa ci au ajuns sa stoarca bani din diverse surse atat bugetare cat si din donatii sau diverse alte surse pe spinarea cainilor.

Astfel au inceput si diverse scandaluri legate de adaposturi unde cainii erau tinuti in conditii insalubre si duceau o viata mizerabila totul sub acoperirea ca aceste organizatii sau uneori chiar persoane fizice protejau cainii.
Cum in aceasta tara totul se fura inevitabil si cainii au devenit victimele hotilor care s-au erijat in aparatorii si protectorii lor. Nu-ti trebuie sa stii multa matematica pentru a-ti da seama ca prea putin sunt cei cinstiti care intr-adevar chiar au vrut sa faca ceva cu adevarat ca sa nu mai fie caini pe strada.
Acum mai nou apare o alta controversa. Diversi jurnalisti au inceput sa se acuze intre ei ca s-au pus in slujba unor activitati ipocrite de manipulare a opiniei publice. La inceput am crezut ca-i doar un caz izolat dar de la o zi la alta vad din ce in ce mai multe voci din presa foarte acide la adresa acestui subiect.

Va prezint unul dintre aceste cazuri: 

Vina televiziunilor „Cuţu-Cuţu”. Şi ele l-au omorât pe Ionuţ!

Articolul Controversa cainilor maidanezi naste conflicte si intre jurnalisti apare prima dată în Glasul.info.