La 9 ianuarie 1792, în orașul Iași din Principatul Moldovei, a fost încheiat un tratat de pace între Rusia și Imperiul Otoman, punând capăt războiului ruso-turc din 1787-1791.

Negocierile din partea rusă au fost conduse de către Grigori Potemkin, iar după moartea acestuia, de către contele Alexandru Bezborodko, iar din partea otomană, negocierile au fost purtate de către marele vizir Yusuf Pașa. Acordul a fost semnat în numele Imperiului Rus de către generalul-locotenent Alexander Samoilov, generalul-maior Joseph de Ribas, consilierul de stat Serghei Lashkaryov, iar în numele Porții Otomane de către ministrul de externe Abdulla Efendi, Ibrahim Ismet Bey și Mehmed Efendi.

Tratatatul de pace semnat la Iași la sfârșitul războiului ruso-turc dintre 1787 și 1792, confirma dominația militară a Imperiului Țarist în zona Mării Negre. Semnatarii tratatului au fost marele vizir Iusuf Pașa și prințul Bezborodko, care i-a succedat prințului Potemkin la conducerea delegației rusești, după moartea acestuia.

Prin intermediul Tratatului de la Iași se recunoștea anexarea Crimeei, a Oceakov-ului și a litoralului Mării Negre până la Nistru de către Imperiul Rus, făcând din râul Nistru frontiera ruso-turcă acceptată la nivel european.

Perioada de declin a Imperiului Otoman era tot mai nuanțată, Imperiul Rus făcându-și simțită prezența, dominația și hegemonia în zona Mării Negre. În Moldova mareșalul Piotr Rumianțev-Zadunaiski a provocat armatei turce un șir de înfrângeri grele, după ce, predecesorul său Aleksandr Golițân a cucerit Iașul și Hotinul.

Anexarea Hanatului Crimeii făcută de către Rusia în 1783 era recunoscută oficial prin Tratatul de la Iași din 1792. Regiunea Edisan, Oceakov și litoralul Mării Negre până la Nistru, erau de asemenea cedte de către Imperiul Otoman, Imperiului Rus.

Articolul 9 Ianuarie 1792 – Tratatul de la Iași: Rusia obținea Crimeea, Oceakov și litoralul Mării Negre până la Nistru apare prima dată în Glasul.info.

O batrana de 71 de ani: “De ce Rusia poate sa revendice CRIMEEA pe care Rusia candva a dat-o Ucrainei si de ce Romania nu poate sa revendice teritoriile dintre Prut si Nistru?”.

Printre cei care au tinut sa comenteze pe pagina  de facebook a Ambasadei Rusiei in Romania in legatura cu reactia avuta de catre partea rusa cu privire la masacrul din 1941 de la Fantana Alba, s-a aflat si o batrana in varsta de 71 de ani, care a ridicat poate una dintre cele mai pertinente si importante intrebari dintre toate comentariile.

Intr-adevar, daca Rusia revendica pana si teritoriile pe care desi le-a cedat cu buna stiinta Ucrainei, Romania ar avea motive cu atat mai intemeiate sa-si ceara inapoi teritoriile dintre Prut si Nistru, rapite si rupte samavolnic din teritoriul Tarii Mama, mai ales ca asa zisul pact Ribbentrop-Molotov este deja considerat la nivel international nul si neavenit.

O batrana de 71 de ani: “De ce Rusia poate sa revendice CRIMEEA pe care Rusia candva a dat-o Ucrainei si de ce Romania nu poate sa revendice teritoriile dintre Prut si Nistru?”

[notice]Basarabia si destinul ei secret – Vasile Sturza[/notice]

[info]Sursa: Glasul.info[/info]

Articolul O batrana de 71 de ani: “De ce Rusia poate sa revendice CRIMEEA pe care Rusia candva a dat-o Ucrainei si de ce Romania nu poate sa revendice teritoriile dintre Prut si Nistru?” apare prima dată în Glasul.info.

Vladimir Jirinovski doreste ca Transnistria sa fie integrata administrativ in regiunea Crimeea.Deputatul in Duma de Stat a Federatiei Ruse si liderul Partidului Liberal-Democrat din Rusia (LDPR), Vladimir Jirinovski, isi doreste ca regiunea separatista a Transnistriei sa devina parte integranta dintr-un district al regiunii Crimeea.

Totusi, excentricul lider ultranationalist rus a recunoscut ca Federatiei Ruse ii vine tot mai greu sa intretina si sa subventioneze masiv aceste asa zise republici, rezultate din urma unor conflicte inghetate ramase nerezolvate de dupa destramarea fostei URSS.

Vladimir Jirinovski doreste ca Transnistria sa fie integrata administrativ in regiunea Crimeea

In mediul politic din Federatia Rusa au avut loc mai multe dezbateri si adeseori s-au confruntat si contrat puternic diverse tabere politice, cu privire la sumele uriase din bugetul Rusiei care se scurg inutil catre aceste asa zise republici nerecunoscute sau separatiste.

Glasul.info

Articolul Vladimir Jirinovski doreste ca Transnistria sa fie integrata administrativ in regiunea Crimeea apare prima dată în Glasul.info.

In orasul rusesc Penza au aparut prin magazine biscuitii Krimnash (“Крымнаш”) pe care este reliefata harta peninsulei Crimeea. Imaginile au aparut pe retelele sociale rusesti si in publicatia “Сегодня” ( “Astăzi”).  Inedit este ca pentru acesti biscuiti rusii trebuiau initial sa plateasca 103 ruble pentru un kilogram, aproximativ 25 de dolari SUA.  Totusi, se pare ca nu se bucura de un prea mare succes, fiindca noul pret promotional este de 70 de ruble pe kilogram, scrie obozrevatel.com

“Ocupantul rus” a scos pe piata din Rusia biscuiti cu harta peninsulei Crimeea

Iata ca “ocupantul rus” isi duce propaganda mai departe, incercand sa intareasca in constiinta populara a rusilor ca peninsula Crimeea nu poate fi altceva decat pamant rusesc. Fix in acelasi fel au procedat rusii pe oriunde au cucerit noi teritorii, incercand mai intai cu propaganda si asimilarea fortata, iar pe unde acestea nu aveau succes recurgeau la metode mult mai brutale, deportand populatia nativa, lipsind-o de mijloacele cu care isi castiga existenta sau pur si simplu masacrarea celor care nu se lasau asimilati.

Acestia nu sunt doar niste simpli biscuti. Este de fapt felul Rusiei de a spune printr-o metoda mult mai subtila ca acest teritoriu ii apartine. Ocupantul rusi isi reafirma dreptul la proprietate asupra peninsulei Crimeea. Asta trebuie sa se subinteleaga de catre ucraineni si restul lumii prin aceasta noua strategie de marketing pentru … biscuiti.

Sursa: Glasul.info

[tp_product id=”194113467″ feed=”396″]

Articolul “Ocupantul rus” a scos pe piata din Rusia biscuiti cu harta peninsulei Crimeea apare prima dată în Glasul.info.

Majoritatea locuitorilor din Crimeea, teritoriu ucrainean anexat de Rusia in primavara anului trecut, ar dori ca peninsula sa devina din nou parte a Ucrainei – arata rezultatele unui sondaj realizat de ziarul “Krîmskaia Pravda”.

In cadrul sondajului, care intreba cititorii cum ar fi votat astazi daca referendumul din Crimeea de anul trecut ar fi fost repetat, 61% dintre respondenti au optat pentru “ramanerea Crimeei ca parte a Ucrainei”. Pentru alipirea la Rusia au votat 19% dintre respondenti, în timp ce 20% au declarat ca “nu ar participa la un asemenea referendum”, scrie radiochisinau.md

Sondaj realizat de ziarul “Krîmskaia Pravda” : Crimeea nu mai vrea cu Rusia

Sondajul a fost publicat pe pagina de Internet a ziarului pe 5 martie 2015, iar pana la data de 9 martie, la intrebare au raspuns 4.510 persoane. Pagina de Internet a ziarului a disparut pentru cateva ore din mediul online, dupa rezultatele surprinzatoare a sondajului.

Pe 16 martie 2014, armata rusa, cu sprijinul mai multor lideri prorusi din Crimeea, a organizat în peninsula un asa-numit referendum, in baza caruia presedintele rus, Vladimir Putin, a decis anexarea acestui teritoriu ucrainean.

Sursa: [1] radiochisinau.md

Articolul Sondaj realizat de ziarul “Krîmskaia Pravda” : Crimeea nu mai vrea cu Rusia apare prima dată în Glasul.info.

Furie și proteste impotriva monumentului lui Stalin de la Ialta

Pe data de 5 februarie un monument dedicat celor trei lideri mondiali, printre care si dictatorul sovietic Iosif Stalin, a fost prezentat la Ialta, la 10 ani după opoziția publică a tătarilor din Crimeea și ucrainenilor impotriva unor asemenea planuri.

Sub ocupație rusă, autoritățile au mers pur și simplu mai departe și au ridicat monumentul intitulat “Cei Trei Mari” și care il reprezintă pe Stalin impreuna cu președintele american Franklin Roosevelt și premierul britanic Winston Churchill.

Neo-stalinismul reinviat in Crimeea

Dezvelirea monumentului a facut parte din ceremoniile pregatite pentru a marca șaptezeci de ani de la Conferința de la Yalta care a avut loc la Palatul Livadia intre 4 si 11 februarie 1945.

Mișcarea Națională a tătarilor din Crimeea a numit decizia de a ridica monumentul “o indicație clară a renașterii neo-stalinismului și a revenirii la vremurile de teroare și a represaliilor extrajudiciare.”

Într-o scrisoare adresată președintelui rus Vladimir Putin, șefilor celor două Camere ale Parlamentului și Procurorului General rus, membrii Mișcării Naționale a tătarilor  au scris că astfel de decizii nechibzuite pot doar aprofunda  dezbinarea în Crimeea. Ei au facut apel catre conducerea Rusiei, spunand ca daca într-adevăr aceasta condamna crimele regimului lui Stalin împotriva a popoare întregi  trebuie si sa respinga clar “această decizie imorala a autorităților din Crimeea”.

Mejlis, asa cum este numita Adunarea  Reprezentantiva a poporului tătar din Crimeea, este la fel de îngrozita. Abduraman Egiz a declarat agenției de știri QHA că atitudinea tătarilor din Crimeea a lui Stalin este bine-cunoscuta.

“Dacă vor ridica monumentul, acest lucru va fi o demonstrație deschisa a atitudinii lor față de memoria Crimeei și a poporului nostru. Autoritățile trebuie să înțeleagă că ei poartă o responsabilitate directă pentru consecințele ridicarea acest monument. Acest lucru este un sacrilegiu “.

Iosif Stalin a ordonat deportarea in anul 1944 a întregului popor tătar din Crimeea, din patria lor,  și este ușor de înțeles de ce decizia de a ridica un monument pentru el este văzuta ca pe un afront profund.

Stalin a fost, de asemenea, în mare măsură responsabil si de Holodomor sau Foametea creata artificial de 1932-1933; pentru teroarea și pentru dezvoltarea lagărelor de tip Gulag sau lagărelor de muncă.

Scuza că monumentul este pur și simplu pentru a marca un eveniment istoric este neconvingătoare din două motive. Nu există monumente comemorative pentru Adolf Hitler, și chiar pana si în Rusia, planurile anterioare de a ridica un monument lui Stalin în Volgograd [unde a avut loc bătălia de la Stalingrad, la începutul anului 1943] nu a câștigat suficient sprijin din partea opiniei publice.

Acordul de la Yalta în sine rămâne un document extrem de controvesat care a stârnit întotdeauna emoție puternică. Polonia consideră că acordul a modificat artificial si samavolnic granitele sale, iar pentru sute de mii de ucraineni, ruși și alte minoritati din URSS, documentul scris a insemnat o mare tragedie.

Conform acordulului toți cei care au fost cetățeni ai URSS sau din Iugoslavia erau “repatriați”, indiferent de dorințele lor personale. Există rapoarte conform carora au fost oameni care s-au sinucis, mai degrabă decât să fie returnati catre Uniunea Sovietică, și mulți, care de fapt, au fost împușcați atunci când au sosit. Mult mai tarziu ofițerii britanici au povestit cum sovieticii au folosit muzica la un nivel sonor foarte mare  pentru a acoperi sunetul produs prin împușcarea foștilor cetățeni sovietici adusi înapoi împotriva voințeilor.

Întorcandu-ne inapoi în luna iunie 2014, au existat rapoarte conform carora un portret mare al lui Stalin a apărut în apropierea memorialului soldaților din cel de-al doilea Război Mondial în Simferopol. Acest lucru părea temporizat pentru a coincide cu aniversarea a invaziei germane naziste din URSS la 22 iunie 1941. Au fost două standuri in apropierea memorialului, cu postere din 1940 pentru glorificarea dictatorului, a carui incompetență militara, precum și uciderea din timpul terorii a aproximativ o treime din conducerea militară, a cauzat milioane de morți.

O expoziție de glorificare a lui Stalin a fost adusa la Simferopol de către un grup rus în decembrie 2012 și prompt a fost distrusa de un grup al tătarilor din Crimeea, condus de membri ai Mejlis. Organizatorii expoziției au afirmat că au vrut doar sa expuna “o imagine obiectivă a unei figuri istorice și un lider al unei mari țări”.

Asta a fost în general linia trasata de către președintele rus Vladimir Putin începand din 2007, cand a inceput sa solicite o “abordare mai pozitivă” a predarii istoriei.

Sub fostul ofițer KGB Putin, cel care a numit prăbușirea Uniunii Sovietice cea mai mare catastrofă a secolului XX, in Federatia Rusa, versurile vechi ale imnului sovietic sunt reintroduse.

Sursa:

[1] khpg.org

Articolul Neo-stalinismul reinviat in Crimeea apare prima dată în Glasul.info.

Fostul președinte ceh a  sugerat in timpul unui interviu  o divizare a Ucrainei. Despre Rusia,  Václav Klaus a spus ca aceasta a fost pusa sub presiune in ceea ce priveste Crimeea.Criza din Ucraina dureaza deja de peste un an, iar toate încercările de a rezolva  aceasta problema nu au reușit până acum.

“Situația este atât de tragica de atata vreme, incat trebuie sa faci ceva cât mai curând posibil. Dar asta nu înseamnă o intervenție externă, soluția poate exista doar în cadrul negocierilor, un compromis. Păcat că liderii politici din Ucraina nu sunt în măsură să rezolve aceasta problema.

Știi, am avut experiențe bune cu divizarea Cehoslovaciei. Am trăit toată viața acolo, iar ideea de a diviza țara, a fost un nonsens pentru mine, am fost împotrivă. Dar am văzut că slovacii doresc cu adevărat să fie independenti, și in acel moment am înțeles că singura soluție este un compromis, divizarea. Ceva similar trebuie să se intample, de asemenea, si în Ucraina. Nimeni nu poate catiga cu 10: 0. Deci, noi trebuie să împărtim Ucraina?”, a spus Václav Klaus

Václav Klaus: “Crimeea n-a facut parte din Ucraina”

Nota noastra: Daca asa stau lucrurile, atunci cea mai buna solutie este intr-adevar impartirea Ucrainei si teritoriile sa revina inapoi tarilor de la care au fost rapite. In cazul Romaniei este vorba despre cele doua judete din sudul Basarabiei, Herta, Noordul Bucovinei si Maramuresul de Nord / Transcarpatia.

Sursa:

[1] diepresse.com

Articolul Václav Klaus: “Crimeea n-a facut parte din Ucraina” apare prima dată în Glasul.info.

Potrivit experților,  monedele au fost emise intre sfarsitul secolului al XIV si începutul secolului al XVI-lea.

Un grup de arheologi din Moldova au gasit in zona de sud-vest a Peninsulei Crimeea 15 monede medievale moldovenești.

Potrivit datelor presei regionale, monedele datează din ultimul sfert a secolului XIV – începutul secolului XVI.

Arheologii din Republica Moldova au gasit in Crimeea monede moldovenesti

Legaturile Peninsulei Crimeea cu Stefan cel Mare

Principatul de Theodoro (greaca) sau Gothia (Goția) a fost un mic stat grecesc din sudul peninsulei Crimeea, aparut în 1204 ca succesor al Imperiului Bizantin si cucerit in 1475 de turcii otomani. Capitala sa a fost Doros sau Theodoro, numit in prezent Mangup. Este tara de bastina a Mariei din Mangop, a doua sotie a lui Ștefan cel Mare.

In anul 1471 Isaac de Mangup (1458-1474), cumnatul lui Ștefan cel Mare, se decide sa devina vasalul turcilor dupa presiunile acestora tot mai intense, insa in acelasi timp ii propune cneazului Ivan al III-lea al Rusiei sa o ia in casatorie pe fiica sa, formand astfel o alianta antiotomana.

Politica lui Isaac de Mangup ii subrezeste astfel pozitia lui Ștefan cel Mare care se vede nevoit sa-l sustina pe Alexandru Gavras, un alt cumnat caruia îi pune la dispozitie cateva corabii si 300 de ostasi cu care Alexandru ajunge la Doros unde il detroneaza pe Isaac.

Glasul.info

Surse/Note:

[1] hotnewsportal.ru

[2] tv7.md

Articolul Arheologii din Republica Moldova au gasit in Crimeea monede moldovenesti apare prima dată în Glasul.info.

Dupa ce a sistat alimentarea cu energie electrica, acum Ucraina ii mai aplica inca o lovitura peninsulei Crimeea. Ucraina va sista incepand cu 27 decembrie circulatia tuturor trenurilor spre Crimeea, peninsula care a fost anexata de catre Federatia Rusa, invocand motive de securitate.

Toate trenurile care mergeau spre peninsula Crimeea vor fi sistate. Trenurile care aveau traseul pana acum spre Simferopol si Sevastopol vor ajunge mai nou doar pana la “noua” asa zisa granita dintre Ucraina si Crimeea, ultimile statii fiind „Herson” și „Novoalexeevka”.

Ucraina va sista incepand cu 27 decembrie circulatia tuturor trenurilor spre Crimeea

Odata cu transportul de calatori va fi sistat de asemenea si transportul de marfuri pe calea ferata inspre Crimeea.

Aceste noi masuri impuse de catre Ucraina fac ca aprovizionarea peninsulei Crimeea sa devina mult mai dificila si costisitoare in acelasi timp pentru Federatia Rusa, aceasta nemaivand acces pe uscat si fiind nevoita sa faca legatura intre peninsula si restul Federatiei Ruse cu bacul. Ucraina intrerupe astfel orice legatura feroviara inspre peninsula Crimeea, ingreunand atat accesul cat si aprovizionarea regiunii.

Sursa:

[1] ziarulnational.md

Articolul Ucraina va sista incepand cu 27 decembrie circulatia tuturor trenurilor spre Crimeea apare prima dată în Glasul.info.

Ucraina a taiat complet alimentarea cu energie electrică în Crimeea.Practic a lasat fara energie electrica aproape toate localitățile din peninsula. Reprezentantul Ministerului Energiei din Crimeea a confirmat celor de la RBC încetarea completă a furnizarii energiei electrice de catre Ucraina. El nu a putut spune inca ce motive a avut partea ucraineana. Aceasta este a doua oprire a eneregiei electrice  pentru săptămâna în curs. Anterior, Ucraina a explicat ca limita asupra consumului în Crimeea depaseste capacitatile sale de furnizare.

În jurul valorii de 13:50 a încetat in Crimeea furnizarea de energie electrică de catre Ucraina. In peninsula, toate liniile de comunicații au rămas fără energie electrică pentru toate localitatile.

Ucraina a intrerupt alimentarea cu energie electrica pentru Crimeea

“Oprirea furnizarii de energie se datoreaza consumului în exces.Odată ce regiunea revine la consumul standard, alimentarea cu energie electrică va fi reluată.Există o limită de consum de energie in fiecare dintre regiuni, iar Crimeea este una dintre regiunile din Ucraina in care această limită este depășită. Energia electrică a fost oprita automat pentru a preveni accidentele pe linie”, a explicat reprezentantul autoritatilor ucrainene (la Kiev autoritatile considera Crimeea ca fiind inca teritoriu al Ucrainei).

Sursa:

[1] top.rbc.ru

Articolul Ucraina a intrerupt alimentarea cu energie electrica pentru Crimeea apare prima dată în Glasul.info.