Sentinţa lui Horea, Cloşca şi Crişan: “Aceşti răufăcători să fie purtaţi nu numai printr-una, ci prin mai multe localităţi, pe unde şi-au săvârşit cele mai mari ticăloşii, şi arătaţi poporului de rând şi complicilor de ei amăgiţi ca o înspăimântătoare pildă“

Sâmbătă, 11 Septembrie 2021, în ajunul “Serbărilor Naţionale de la Ţebea“, Klaus Iohannis a participat la inaugurarea unei statui de prost gust, de proporții și tipare proletcultiste, a unuia dintre cei mai odioși și sângeroși prigonitori ai românilor din Transilvania: infamul baron Samuel von Brukenthal, care se face răspunzător de moartea groaznică prin tragere pe roată a răsculaților români Horea, Cloșca și Crișan.

În aceste împrejurări sumbre și revoltătoare, tâmpitul sau după caz nesimțitul de președinte care a avut și nesimțirea să-și agațe în urmă cu ceva ani în biroul său un tablou luat în mod abuziv din Muzeul Brukenthal (n.r. vezi Iohannis şi-a agăţat în biroul un tablou luat în mod abuziv din Muzeul Brukenthal) de parcă era de la mă-sa de acasă, a avut tupeul sau … ignoranța (n.r. ?) de a vorbi despre TOLERANȚĂ, când în fapt făcea apologia crimei împotriva poporului român!?

Cine este și ce a făcut baronul Samuel von Brukenthal? A  fost un jurist sas, guvernator al Transilvaniei, care i-a condamnat la moarte pe Horea, Cloșca și Crișan. O moarte îngrozitoare, prin tragere pe roată, rezervată la acele vremuri numai celor mai infami nelegiuți ai societății, fiind practic cea mai dură pedeapsă din codul penal austriac. Cu această metodă erau executați hoții la drumul mare, tâlharii, criminalii, violatorii, pedofilii, cei acuzați de vrăjitorie, etc

Jurnalista Daniela Ciută de la Buletin de Carei explică detaliat ce însemna tragerea pe roată:

“Ce înseamnă „tragere pe roată”? Lovitura de grație se dădea pe piept, pentru a-l omorî pe condamnat imediat, fără a-l mai supune la chinuri, iar celelalte lovituri erau aplicate pe membre, pe mâini, pe picioare, la un interval de aproximativ două minute. Aparatul de tortură era compus dintr-o roată de car ce avea o lamă de fier pe obadă, iar cu partea de fier se frângeau oasele. Se așezau niște suporturi de lemn, din 20 în 20 cm, sub membre, iar lovitura se dădea între suporturi, pentru a frânge osul mai ușor.După execuție, urma eviscerarea. Măruntaiele și inima erau înmormântate la locul execuției, iar corpurile, tăiate în patru părți, așezate pe roți identice cu cele din execuție, la diverse răscruci de drumuri.Astfel de schingiuiri erau rezervate doar hoților la drumul mare, infractorilor de cea mai joasă speță și…românilor.“

Și acum să vedem cum se face direct răspunzător Samuel von Brukenthal, guvernatorul Transilvaniei, de crime abominabile împotriva poporului român:

Sentinţa lui Horea, Cloşca şi Crişan: “Execuţia să se facă (…) sub autoritatea Comisiei, ca supuşii să vadă şi să fie convinşi, că aceasta e într-adevăr voinţa mea şi nu numai a Guvernului sau a dregătorilor comitatului.“

Sentinţa lui Horea şi Cloşca

“Sentinţa. În procesul criminal intentat contra lui Horea, numit altminterea şi Ursu Nicola, din comuna Râu Mare, din Marele Principat al Transilvaniei, în etate de vreo 54 de ani, de religie neunită, căsătorit şi supus cameral, apoi contra lui Ion Cloşca din Cărpiniş, tot din Marele principat, (în etate de vreo 30 de ani, de religie neunită, căsătorit şi de asemenea supus cameral, Comisia aulică cezaro-regală, ordonă prea graţios din partea Majestăţii Sale să cerceteze tulburările şi să cheme la ordine pe ţărani, a stabilit în drept, potrivit legilor preaînalte:… amândoi, Horea Cloşca, în conformitale cu articolul 62 despre tulburări şi tumulturi, şi articolul 90, despre tâlharii, să fie aduşi la locul de osândă (Dealul Furcilor) şi acolo să li se frângă cu roata toate membrele corpului începând de jos în sus, mai întâi lui Cloşca apoi lui Horea, corpurile lor să fie tăiate în patru, capul şi părţile corpului să se pună (tragă) pe roate pe lângă diferite drumuri, anume în comunele unde au săvârşit cruzimile cele mai scelerate iar inimile şi măruntaiele lor să fie îngropate la locul supliciului”

Sentinţa lui Crişan

,În urma ordinului onorabilei comisii cezaro-regale instituite de Majestatea sa, pentru cercetarea şi înfrânarea tulburărilor ivite între ţăranii din Marele Principat al Transilvaniei, s-a pronunţat, la data de mai jos… contra unui făcător de rele, care a fost supus cercetării, împreună cu alţi capi ai tulburării, anume George Crişan, locuitor în Cărpiniş, în comitatul Alba, în etate de 52 ani, de religie veche şi supus cameral, ale cărui crime s-au constatat prin depoziţiile martorilor juraţilor care încă înainte de a se pronunţa sentinţa s-a sinucis în închisoare”.

“Prin faptele sale, George Crişan, ca unul care a tulburat liniştea publică cu rea credinţă, ca agitator şi amăgitor al poporului de rând, ca incendiator scelerat şi crud ucigaş s-a făcut vinovat de crimele cele mai grave şi neiertate, atât cu propria persoană cât şi pentru crimele comise de poporul atât de dânsul. Si, în sfârşit, ca să poată scăpa de severitatea meritată a judecăţii s-a făcut propriul său ucigaş”.

Justițiarul.ro: “Samuel Brukenthal criminal sadic ucigaș de români”

“Sibiul se numea Hermannstadt în întunecatul Ev Mediu, când românii nu aveau dreptul să intre în „burg” – cum numesc orașul slugarnicii scribălăi locali, musai germanofili – decât la târguri și contra unei taxe, înnoptatul în interiorul zidurilor cetății fiindu-le interzis cu desăvârșire! Aceiași lachei, mânuitori de condei, vând gogoși despre cultura și umanismul baronului sas Brukenthal, fostul guvernator al Transilvaniei și fondatorul muzeului cu același nume, făcând abstracție de cruzimea nefirească a acestuia, care asista cu o plăcere de psihopat la execuțiile sau schingiuirea românilor pe eșafodul din Piața Mare a Hermannstadt-ului. Majoritatea victimelor lui Brukenthal de la stâlpul infamiei sau de pe eșafodul amplasat în Großer Ring / Piața Mare erau români condamnați pentru „crima” de a înnopta în cetate sau refuzul de a merge pe „Calea vacii”, adică prin glodul de pe străzi, trotuarele fiind rezervate sașilor. Sub stăpânirea „umanistului” baron Samuel Brukenthal a avut loc și barbara ucidere, care a îngrozit Europa, a liderilor țăranilor români răsculați de prea mult bine austro-ungaro-săsesc, Horea și Cloșca, pe eșafodul construit la Alba Iulia de această dată.“, scrie Justitiarul

În lumina acestor informații despre “calitatea” lui Samuel Brukenthal de “criminal sadic și ucigaș de români”, Plăvanul ăsta ajuns printr-un accident social în fruntea țării suferă de prostie sau de nesimțire? Sau de amânouă la un loc? Cum poate vorbi el despre toleranță, făcând apologia crimelor împotriva poporului român? Crime odioase, înfăptuite doar pentru “vina” românilor de a fi români!?

Articolul PROSTIE sau nesimțire? Klaus Iohannis a vorbit despre toleranță la inaugurarea statuii lui Brukenthal, criminalul care i-a condamnat la tragerea pe roată pe Horea, Cloșca și Crișan apare prima dată în Glasul.info.

La 28 februarie 1785,  Horea și Cloșca, conducătorii răscoalei țărănești din Transilvania de la 1784, sunt executați prin tragere pe roată. Crișan apucase să se spânzure în închisoarea de la Alba Iulia, scăpând astfel de calvarul execuției publice.

Condamnat la moarte, Horea a fost tras pe roată pe 28 februarie 1785, alături de Cloșca, pe un mic deal de lângă cetatea Alba Iulia. Horea și-a scris testamentul pe 25 februarie 1785, în celula în care era deținut, documentul fiind scris de preotul Nicolae Rațiu.

“Iert pe cei cari m-au părăsit, care m-au dat în mâna dușmanilor”, acesta este testamentul foarte scurt al lui Horea

Ultimele cuvinte ale lui Horea au fost: “Mor pentru Naţiune!”

Execuția, tragerea pe roată, era practicată cu o roată grea folosită de călău cu care frângea oasele condamnatului. Prin astfel de metode erau executați numai hoții de drumul mare, răsculații, criminalii, fiind una dintre cele mai oribile și dureroase morți violente de care putea avea parte cineva în acele timpuri.

Aceasta a fost ultima execuție prin tragere pe roată din istoria Sfântului Imperiu Roman de Națiune Germană, după acest eveniment pedeapsa fiind abolită din codul penal austriac. Pentru rebeliune, motiv pentru care au fost acuzați Horea și Cloșca, codul penal austriac prevedea pedeapsă maximă decapitarea cu sabia, nu tragerea pe roată.

S-a dorit însă cu tot dinadinsul a se înspăimânta cât mai mult cu putință iobagii români, în așa fel încât s-a apelat la această condamnare extrem brutală, rezervată în mod normal doar hoților la drumul mare sau criminalilor.

“Cloșca, după mărturiile țăranilor și ale ofițerilor care în treacăt l-au zărit la 1784, era așa: patruzeci și opt, înspre cinzeci de ani, statura mijlocie, mai mult sprinten, păr castaniu-roșiatec, mustață scurtă, față prelungă, nasul foarte mic și ascuțit, pistruiat, pleoape roșii, cojoc, cu lâna inăuntru, suman albastru, bernevici, cizme.”, scria Nicolae Iorga la 1937

La 14 februarie 1785, Comisia imperială condusă de Anton Jankovich dă prima sentință de condamnare a unui conducător al Răscoalei din 1784, respectiv cea a lui Crișan.

“Sentinţă,

În urma ordinului onorabilei comisii cesaro-regale instituite din partea Maiestăţii Sale pentru cercetarea şi înfrângerea turburărilor ivite între ţăranii din marele Principat al Transilvaniei, pronunţat la data mai jos însemnată, următoarea sentinţă în contra unui făcător de rele care a fost supus cercetării, dimpreună cu alţi capi ai revoluţiunii, anume în contra lui George Crişan, din comuna Cărpeniş, în comitatul Albei, în etate de 52 de ani, de religiune veche şi iobag al fiscului, ale cărui crime s-au constatat prin depoziţiunile marturilor juraţi, dar care încă mai înainte de a i se pronunţa sentinţa s-a sinucis singur în închisoare. “, textul sentinţei așa cum apare el în lucrarea lui Nicolae Densuşianu, intitulată “Revoluţiunea lui Horea în Transilvania şi Ungaria 1784-1785”

Galerie Foto:

Articolul La 28 februarie 1785 erau executați prin tragere pe roată Horea și Cloșca. Crișan s-a spânzurat în închisoarea de la Alba Iulia apare prima dată în Glasul.info.

“Drumul Crucii lui Horea, Cloșca și Crișan”!

Luați cu asalt (depuneți proiecte naționale) Parlamentul României!

“Drumul Crucii lui Horea, Cloșca și Crișan”!

Am luat cu asalt Parlamentul României, am oficializat încă trei petițiuni (proiecte) dedicate lui Horea, Cloșca și Crișan, Mihai Viteazul, Ecaterina Teodoroiu și Tudor Vladimirescu.

Am început “Drumul Crucii lui Horea, Cloșca și Crișan” din satul Horea, ceremonia de la statuia martirului fiind interzisă de primarul Marin Nicola și deputatul (PNL) Corneliu Olar. Am trecut peste netrebnicia lor și am dat onorul cuvenit lui Horea.

La Abrud am fost primiți de viceprimar, de cadre didactice și de elevii Colegiului “Horea, Cloșca și Crișan”. Tinerii purtau costume naționale, am evocat împreună jertfa celor trei martiri ai Transilvaniei și ai românismului. Domnul Emil Crișan, Președintele “Societății Avram Iancu”, a fost amfitrionul memorabilei adunării.

“Drumul Crucii lui Horea, Cloșca și Crișan”!

La Zlatna am fost întâmpinați de Silviu Ponoran, un primar legendar al Apuseniului. Însoțiți de dânsul și de locuitori ai locului, ne-am oprit la hanul unde a fost “masa trădării”. Apoi am vorbit despre legendele în care sunt preamăriți eroii răscoalei de la 1784.

Alba Iulia a fost capătul, nu și sfârșitul “Drumului Crucii”. Voi reveni să povestesc pelerinajul din cetatea Albei.

Laurian Stanchescu

Articolul “Drumul Crucii lui Horea, Cloșca și Crișan”! apare prima dată în Glasul.info.

Răscoala Țărănească din Transilvania din anul 1784, numită si „Răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan”, a fost o importantă acțiune de revoltă a țărănimii iobage din Transilvania împotriva constrângerilor feudale la care era supusă.

La ea au participat iobagi romani, maghiari, sași de pe domeniile nobililor și statului, mineri din Munții Apuseni și ocnele din Maramureș, mesteșugari, preoți etc. Răscoala a pus în discuție statutul de tolerați în Transilvania imperiala al românilor, ceea ce i-a conferit și un caracter național.

Mișcarea începută în comitatul Zarandului se întinde și în comitatul Hunedoarei. În ziua de 4 noiembrie 1784, cete de țărani ard castelul baronului Anton Iosika din Branisca, pe valea Mureșului, iar în cele 2 zile următoare țăranii distruseră și arseră toate curțile nobililor din comunele Sulighet, Bretea, Ilia, Sarbi, GuraSada, Tataresti, Lesnic, Dobra, Roscani, Geoagiu de Jos etc.

La 2 noiembrie 1784 izbucnea Rascoala Taraneasca din Transilvania, condusa de Horea, Closca si Crisan

O mulțime de nobili si preoți unguri fură executati și pe aici. Țăranii veniți din Zarand îi pun în mișcare și pe iobagii de pe Valea Streiului și din Țara Hațegului, unde de asemenea mulțimea țăranilor răsculați devastează și dă foc edificiilor nobililor din aproape toate comunele până la granița cu Țara Românească.

La 5 noiembrie rascoala ajunse la marginea orașului Deva, dar eșueaza in incercarea de a cuceri orasul. La 11 noiembrie, Horea adreseaza nobilimii refugiate in oras un ultimatum, care rezuma ideile politice si sociale ale rascoalei (desi istoricii au aratat ca documentul nu a putut sa fie redactat de liderii rascoalei, care nici nu erau in zona respectiva si nici nu știau sa scrie; mai mult, documentul este identic cu un act redactat la curtea imperiala de la Viena, o propunere a consilierului Borie, trimisa Mariei Tereza):

 

„Nobilul comitat, impreuna cu toti stapanii de mosii si cu toata seminția lor, sa jure pe cruce; nobili sa nu mai fie, ci fiecare daca va putea gasi o slujba sa traiasca din aceea. Nobilii stapani pe mosii sa paraseasca odata pentru totdeauna mosiile nemesesti. Si ei sa plateasca dare ca poporul de rand. Daca comitele si nobilii stapani de moșii se vor invoi la aceasta, taranii le fagaduiesc pace, iar in semnul pacii sa ridice pe cetate, pe la marginile orasului, pe prajini cat mai inalte, steaguri albe”

Articolul La 1 noiembrie 1784 izbucnea Răscoala Țărănească din Transilvania, condusă de Horea, Cloșca și Crișan apare prima dată în Glasul.info.