“SCRISOARE DESCHISĂ
privitoare la situaţia dramatică a comunităţilor româneşti din Ucraina

în contextul pierderii sistematice a educaţiei efective în limba română,

factor determinant al procesului de asimilare la care suntem supuşi

Domnule Președinte al României,

Doamnă Prim Ministru,

Domnilor Preşedinţi ai partidelor reprezentate în Parlamentul României,

Domnilor deputaţi, membri ai comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării,

Domnilor parlamentari, membri ai Parlamentului României

În Ucraina se desfășoară de mai bine de 25 de ani un adevărat masacru al școlilor românești al căror număr scade de la un an la altul. De la 118 şcoli publice româneşti în 1991 s-a ajuns în prezent la mai puţine de 80.

Dacă în 2002 în regiunea Cernăuţi, unde românii constituie 19,7 %, elevii care învăţau în limba română erau aproximativ acelaşi procent – 19,2%, iar peste numai 15 ani – în 2017 doar 10,6% învăţau în limba română, deci s-a injumătăţit asigurarea dreptului la invăţământ în limba maternă, iar în regiunea Odesa sa redus de aproximativ 10 ori, rămânând în 2018 doar 3 şcoli.

Practic, în fiecare an în 2-3 școli din comunitățile românești este introdusă linia de predare în limba ucraineană, numărul claselor cu predare în ucraineană crescând ulterior, cu tendința generală de ucrainizare totală a școlilor. În paralel are loc o restrângere accentuată a orelor cu predare în limba română.

Fenomenul este în plină desfășurare de mai mulți ani. Începând cu anul școlar 2009/2010 au fost anulate în școlile minorităților naționale examenele de absolvire în limba maternă, acestea fiind înlocuite cu testări independente externe, la care absolvenţii şcolilor româneşti sunt încurajaţi să le dea în limba ucraineană pentru toate materiile, macar că există traduceri oficiale în limba procesului de învăţământ.

Cele cca 80 de școli publice românești reprezintă 0,47% din numărul total de școli din Ucraina, în timp ce minoritatea românească deținea oficial la ultimul recensământ 0,85% din ansamblul corpului social, în condițiile în care foarte mulți etnici români nu au fost înregistrați ca atare, fiind trecuți la alte naționalități, în special la ucraineni.

Numărul grădinițelor de copii cu instruirea în limba română este aproximativ 60, adică aproape în 20 de localități în care există școală românească nu există și grădiniță de copiii românească. Acest fapt constituie un factor determinant pentru ca părinții să opteze pentru înscrierea copiilor în școlile sau clasele cu predarea în limba ucraineană (sau rusă).

De asemenea, nu există în Ucraina nicio grădiniță de copii privată cu instruirea în limba română, în timp ce alte minorități dispun de grădinițe private cu instruirea în limbile lor materne.

Peste jumătate dintre copiii români din Ucraina sunt educați și instruiți în limbile ucraineană și rusă (cca 61%), statul ucrainean stimulând abandonarea educației în limba română în favoarea celei în limba ucraineană (sau rusă). Raportul actual dintre elevii români instruiți în limba maternă și cei instruiți în limbile ucraineană și rusă este de aproximativ 4:6.

Ministrul educației de la Kiev a declarat la Cernăuți că în anul curent de studii 2017-2018 numărul elevilor instruți în limba română este de aproximativ 17 000, iar al celor instruiți în limba “moldovenească” este de circa 3000, astfel contingentul de copii români instruiți în limba maternă ridicându-se la circa peste 20 000.

Potrivit presei de la Kiev, în anul de învățământ 2015-2016 în clasele întâi ale școlilor publice din Ucraina fuseseră înscriși 414 mii de elevi. Ținând cont de ponderea elementului românesc în ansamblul corpului social din Ucraina conform datelor ultimului recensământ (0,85%), numărul elevilor de origine română înscriși în clasa întâi ar fi trebuit să fie de circa 3 500.

În anul curent de învățământ 2017-2018 numărul elevilor înscriși în clasele întâi ale școlilor publice din Ucraina a fost de 408 208, ceea ce ar însemna, ținând cont de ponderea procentuală a elementului românesc înregistrat la recensământ (0,85%), un număr de aproximativ 3 469 de elevi de origine română înscriși în clasa întâi, indiferent de limba de predare.

Cea mai mare parte dintre aceștia au fost înscriși în școlile sau clasele cu predarea în limba ucraineană.

Se estimează că populația școlară de origine română din Ucraina se ridică la 57 000 de elevi (cu o pondere de circa 14% din ansamblul minorității române, reprezentând 409 mii de persoane, la ultimul recensământ general al populației din 2001).

Potrivit acestor date, comunitatea românească din Ucraina este distribuită teritorial astfel:

•44% în regiunea Cernăuți (nordul Bucovinei, ținutul Herța și nordul Basarabiei)

•30% în regiunea Odesa (sudul Basarabiei și partea ucraineană a interfluviului Nistru-Bug)

•8% în regiunea Transcarpația

•12% în regiunile Kropivnițkii (fostă Kirovograd) și Nikolaev

•6% în alte regiuni.

Numărul total de școli publice cu predarea în limba română mai puţin de 80 (dintr-un total de 16 365 de școli). Procentual și geografic școlile românești sunt distribuite astfel:

•63 școli în regiunea Cernăuți (80%)

•3 școli în regiunea Odesa (3,8%)

•12 școli în regiunea Transcarpația (15%)

•0 școli în regiunile Krovopivnițk și Nikolaev (0%)

•0 școli în alte regiuni (0%).

Nu există în Ucraina nici o instituție de stat şi nici privată de învățământ preuniversitar cât şi universitar cu predarea în limba română pentru formarea cadrelor didactice care vor preda in şcolile cu limba română de predare în condiţiile în care alte minorități naționale din Ucraina dispun de astfel de instituții private şi de stat.

Românii din Ucraina au nevoie urgent și prioritar de măsuri generale de sprijin și de protecție identitară din partea statului român, în special în zona educaţională, nu de măsuri selective care să stimuleze doar performanţă educaţională care să divizeze comunitatea, ci de unele consistente care să îi determine să frecventeze şcolile şi clasele cu predare în limba română.

Sugerăm și cerem Guvernului României să adopte măsuri permanente și eficiente, pe baza unei bune cunoașteri a necesităților reale ale comunității românilor din Ucraina, măsuri care să determine înscrierea copiilor români în creșe, grădinițe și școli cu predarea în limba română.

De aceea am cerut şi cerem statului român o intervenţie de urgenţă prin care să se acorde fiecărui copil român care frecventează o şcoală sau o clasă cu predare în limba română, o bursă de anuală de sprijin. Apreciem că o bursă de sprijin de aproximativ 500 de lei pe an ar putea fi o bună opţiune.

De asemenea, am cerut şi cerem acordarea unei idemnizaţii de sprijin tuturor cadrelor didactice care predau în limba română, precum şi stagii consistente de pregătire profesională în sistemul educaţional românesc. Numai în acest fel se va putea asigura un număr suficient de cadre didactice cu un nivel profesional superior în şcolile şi clasele cu predare în limba română.

Iar un nivel ridicat al calităţii educaţiei în limba română va face ca frecventarea acestor şcoli şi clase cu predare în limba română să redevină cea mai bună opţiune pentru toţi părinţii şi copii români din Ucraina.

Nu în ultimul rând, cerem revenirea la dreptul românilor de pretutindeni de a studia în limba română, drept amputat sever prin Ordonanţa de Urgenţă a Gubernului nr. 85/2017 care l-a redus fără nicio justificare raţională numai la studiul materiei limba română.

Dragii noştrii decidenţi din Parlamentul României,

La Camera Deputaţilor, care este şi cameră decizională, se află în dezbatere legea de aprobare a Ordonanţa de Urgenţă a Gubernului nr. 85/2017.

Având în vedere situaţia dramatică descrisă mai sus vă rugăm din suflet să susţineţi adoptarea acelor amendamente care să pună în aplicare soluţiile dorite de întreaga comunitate românească din Ucraina, soluţii care ar mai reduce din temerea foarte mare care există la acest moment în legatură cu soarta şcolilor româneşti şi cu capacitatea noastră de a ne menţine, în aceste condiţii, identitatea românească.”, se arata in scrisoarea deschisa semnată de zeci de asociații și personalități ale comunității românești din Ucraina