<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>DEVA Arhive - Glasul.info</title>
	<atom:link href="https://glasul.info/tag/deva/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://glasul.info/tag/deva/</link>
	<description>Români și punctum!</description>
	<lastBuildDate>Sun, 22 Feb 2026 10:51:22 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	

<image>
	<url>https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/09/cropped-glasul-logo1-e14395903748491-1-32x32.jpg</url>
	<title>DEVA Arhive - Glasul.info</title>
	<link>https://glasul.info/tag/deva/</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>22 Februarie 1269 &#8211; Prima atestare documentară a Cetății Deva</title>
		<link>https://glasul.info/2026/02/22/22-februarie-1269-prima-atestare-documentara-a-cetatii-deva/</link>
					<comments>https://glasul.info/2026/02/22/22-februarie-1269-prima-atestare-documentara-a-cetatii-deva/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 22 Feb 2026 10:50:56 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[HUNEDOARA]]></category>
		<category><![CDATA[1269]]></category>
		<category><![CDATA[22 februarie]]></category>
		<category><![CDATA[atestare documentară]]></category>
		<category><![CDATA[Cetatea Deva]]></category>
		<category><![CDATA[DEVA]]></category>
		<category><![CDATA[Hunedoara]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=130155</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>La 22 februarie 1269, într-un act de danie emis de regele maghiar Ștefan al V-lea, apare consemnat pentru prima dată numele &#8220;Castrum Deva&#8220;, moment care marchează prima atestare documentară a Cetății Deva. Dincolo de formula juridică rece a cancelariei medievale, acest înscris fixează în istorie o fortificație care avea să devină una dintre cheile de...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2026/02/22/22-februarie-1269-prima-atestare-documentara-a-cetatii-deva/">22 Februarie 1269 &#8211; Prima atestare documentară a Cetății Deva</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>

<p class="wp-block-paragraph">La 22 februarie 1269, într-un act de danie emis de regele maghiar Ștefan al V-lea, apare consemnat pentru prima dată numele <span style="text-decoration: underline;">&#8220;<strong>Castrum Deva</strong>&#8220;</span>, moment care marchează prima atestare documentară a Cetății Deva. Dincolo de formula juridică rece a cancelariei medievale, acest înscris fixează în istorie o fortificație care avea să devină una dintre cheile de boltă ale Transilvaniei.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Documentul amintește de luptele purtate<strong><span style="text-decoration: underline;"> „sub cetatea Deva”</span></strong>, într-un context militar ce subliniază deja importanța strategică a locului. Așezată pe un con vulcanic izolat, dominând Valea Mureșului și deschiderile către Valea Streiului și Ținutul Pădurenilor, cetatea controla rute comerciale și culoare de trecere esențiale. Nu întâmplător, pe la poalele dealului trecea vechiul „Drum al Sării”, arteră economică vitală încă din Antichitate.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Însă istoria acestui loc nu începe în 1269. Dealul Cetății păstrează urme de locuire din neolitic și epoca bronzului, iar dacii au fost cei care au consolidat aici un important punct de apărare și observație. Numele Deva este pus în legătură cu termenul dacic „dava”, însemnând cetate, prezent în numeroase toponime din spațiul carpato-danubian. Astfel, înainte de a fi Castrum Deva în documentele medievale, locul a fost, cel mai probabil, o „dava” a strămoșilor noștri, o fortificație a lumii dacice ce veghea asupra văilor și drumurilor.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Romanii, după cucerirea Daciei, au intuit la rândul lor valoarea strategică a înălțimii și au întărit fortificațiile, integrând zona în sistemul defensiv și comercial al provinciei. Apoi, după retragerea administrației romane și în tumultul migrațiilor, istoria cetății intră într-un con de umbră, pentru a reapărea documentar în secolul al XIII-lea.</p>


<div class="wp-block-image">
<figure class="aligncenter size-full"><img fetchpriority="high" decoding="async" width="745" height="455" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2026/02/Cetatea-Deva.jpg" alt="22 Februarie 1269 - Prima atestare documentară a Cetății Deva" class="wp-image-130156" srcset="https://glasul.info/wp-content/uploads/2026/02/Cetatea-Deva.jpg 745w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2026/02/Cetatea-Deva-300x183.jpg 300w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2026/02/Cetatea-Deva-640x391.jpg 640w" sizes="100vw" /><figcaption class="wp-element-caption">22 Februarie 1269 &#8211; Prima atestare documentară a Cetății Deva</figcaption></figure>
</div>


<p class="wp-block-paragraph">Din 1269 înainte, Cetatea Devei devine martoră și participantă activă la marile frământări ale Transilvaniei. În 1444, Iancu de Hunedoara o primește în stăpânire, consolidând rolul ei militar și economic. Sub autoritatea sa și a urmașilor săi, cetatea și târgul de la poale capătă o importanță sporită. De-a lungul veacurilor, voievozi și principi ardeleni au locuit între zidurile sale, iar fortificația a cunoscut asedii, refaceri și transformări.</p>



<p class="wp-block-paragraph">A fost loc de apărare în timpul Răscoalei lui Horea, Cloșca și Crișan, a fost vizitată de împărați habsburgi și a suferit distrugeri dramatice, precum explozia din 13 august 1849, când magazia de pulbere a aruncat în aer o mare parte a zidurilor. Dar, asemenea istoriei românilor înșiși, Cetatea Devei a renăscut de fiecare dată din ruină.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Prima atestare documentară din 22 februarie 1269 nu este doar o dată într-un hrisov medieval. Este certificatul de naștere scris al unei cetăți care sintetizează continuitatea locuirii, voința de apărare și demnitatea unei comunități. De pe înălțimea sa, Deva a privit veacurile trecând, imperii ridicându-se și prăbușindu-se, dar a rămas statornică, strajă peste inima Transilvaniei.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Astăzi, când rostim această dată, nu evocăm doar o mențiune arhivistică, ci afirmăm apartenența noastră la o istorie adâncă, temeinică, scrisă în piatră și sânge. Cetatea Devei nu este doar un monument; este un simbol al permanenței românești pe aceste meleaguri și o mărturie vie a rădăcinilor noastre care coboară din vechime și urcă, neclintite, spre viitor.</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2026/02/22/22-februarie-1269-prima-atestare-documentara-a-cetatii-deva/">22 Februarie 1269 &#8211; Prima atestare documentară a Cetății Deva</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2026/02/22/22-februarie-1269-prima-atestare-documentara-a-cetatii-deva/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>În acest an se împlinesc 200 de ani de la nașterea marelui om politic și patriot român, Avram Iancu, figură emblematică a istoriei românilor</title>
		<link>https://glasul.info/2024/05/09/in-acest-an-se-implinesc-200-de-ani-de-la-nasterea-marelui-om-politic-si-patriot-roman-avram-iancu-figura-emblematica-a-istoriei-romanilor/</link>
					<comments>https://glasul.info/2024/05/09/in-acest-an-se-implinesc-200-de-ani-de-la-nasterea-marelui-om-politic-si-patriot-roman-avram-iancu-figura-emblematica-a-istoriei-romanilor/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 09 May 2024 16:02:54 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Evenimente]]></category>
		<category><![CDATA[AVRAM IANCU]]></category>
		<category><![CDATA[DEVA]]></category>
		<category><![CDATA[Iosif Șterca Șuluțiu]]></category>
		<category><![CDATA[Societatea AVRAM IANCU]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=122041</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>&#8220;În acest an se împlinesc 200 de ani de la nașterea marelui om politic și patriot român, Avram Iancu, figură emblematică a istoriei românilor. Așteptată cu emoție și mândrie de către organizatori și participanți, Conferința Internațională „Avram Iancu – 200 de ani de la naștere. Omul, contemporanii, epoca” și-a deschis lucrările în ziua de 9...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2024/05/09/in-acest-an-se-implinesc-200-de-ani-de-la-nasterea-marelui-om-politic-si-patriot-roman-avram-iancu-figura-emblematica-a-istoriei-romanilor/">În acest an se împlinesc 200 de ani de la nașterea marelui om politic și patriot român, Avram Iancu, figură emblematică a istoriei românilor</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>

<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">&#8220;În acest an se împlinesc 200 de ani de la nașterea marelui om politic și patriot român, Avram Iancu, figură emblematică a istoriei românilor. </p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Așteptată cu emoție și mândrie de către organizatori și participanți, Conferința Internațională „Avram Iancu – 200 de ani de la naștere. Omul, contemporanii, epoca” și-a deschis lucrările în ziua de 9 mai 2024, la Deva. </p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Evenimentul este organizat de Consiliului Județean Hunedoara, prin Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva, și în parteneriat cu Academia Română și Institutul de Istorie „George Barițiu” din Cluj-Napoca&#8230;.</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Societatea Cultural-Patriotica Avram Iancu din România a oferit participanților prima Biografie a lui Avram Iancu scrisă la 1897 de Iosif Șterca Șuluțiu.&#8221;, se arată într-un comunicat publicat pe facebook de <a href="https://www.facebook.com/societateaavramiancu.romania?__cft__[0]=AZXAH91UogWYh6O4igizB15zJFtlH-voElQndfWBXOPKKALSrsVrlUySHm3_jKaJ0mSZIvcE0Hs0O3hQ2K7XrMehWBG_T4npBT69WrhcCKTcwDVSS0QHPb_qsNkOGUdJw0razNjVo8hPLC-npX0kU9tKXmYeW9iWlTxxw-LivGTHwauc0Dposy8z1Y6nozESvUw&amp;__tn__=-UC%2CP-R"><strong>Societatea AVRAM IANCU din România</strong></a></p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2024/05/09/in-acest-an-se-implinesc-200-de-ani-de-la-nasterea-marelui-om-politic-si-patriot-roman-avram-iancu-figura-emblematica-a-istoriei-romanilor/">În acest an se împlinesc 200 de ani de la nașterea marelui om politic și patriot român, Avram Iancu, figură emblematică a istoriei românilor</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2024/05/09/in-acest-an-se-implinesc-200-de-ani-de-la-nasterea-marelui-om-politic-si-patriot-roman-avram-iancu-figura-emblematica-a-istoriei-romanilor/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Mintia, povestea unei acțiuni juridice fără precedent în România</title>
		<link>https://glasul.info/2022/11/09/mintia-povestea-unei-actiuni-juridice-fara-precedent-romania/</link>
					<comments>https://glasul.info/2022/11/09/mintia-povestea-unei-actiuni-juridice-fara-precedent-romania/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 09 Nov 2022 09:59:17 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Diana Iovanovici-Șoșoacă]]></category>
		<category><![CDATA[DEVA]]></category>
		<category><![CDATA[Termocentrala Mintia]]></category>
		<category><![CDATA[Tribunalul Hunedoara]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=117796</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Mintia, povestea unei acțiuni juridice fără precedent în România. Pentru prima dată, un grup de români conduși de senatoarea Diana Iovanovici-Șoșoacă s-a coalizat la nivel național, din toate colțurile țării, împotriva jafului efectuat de trădătorii de la conducere în cârdășie cu forțe externe și ostile României. Din exportatoare de energie, România a fost transformată în...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2022/11/09/mintia-povestea-unei-actiuni-juridice-fara-precedent-romania/">Mintia, povestea unei acțiuni juridice fără precedent în România</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<div class="xdj266r x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs x126k92a">
<div dir="auto"><span style="font-size: 14pt;">Mintia, povestea unei acțiuni juridice fără precedent în România. Pentru prima dată, un grup de români conduși de senatoarea Diana Iovanovici-Șoșoacă s-a coalizat la nivel național, din toate colțurile țării, împotriva jafului efectuat de trădătorii de la conducere în cârdășie cu forțe externe și ostile României.</span></div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto"></div>
<div dir="auto"><span style="font-size: 14pt;">Din exportatoare de energie, România a fost transformată în timp record în importatoare de energie, prin impunerea la conducerea Ministerului Energiei a unui trădător și a unui habarnist. Dacă n-ai vedea cât de incompetent este, ai putea crede că actualul ministru al energiei face parte dintr-o adevărată Coloana a V-a, dintr-o veritabilă echipă de asasini economici.</span></div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto"></div>
<div dir="auto"><span style="font-size: 14pt;">Cu mic cu mare, din toate colțurile țării, și chiar din afara țării, din Italia, din Germania și Suedia, pe cheltuiala lor, românii au pornit către Deva, cu gândul de a salva una dintre mândriile Industriei Energetice a României. Oameni cu experiență în acest domeniu, nostalgici după gloria de odinioară a acestei industrii, au lăsat totul deoparte și au venit la Mintia, în fața Tribunalului Hunedoara din Deva.</span></div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto"></div>
<div dir="auto"><span style="font-size: 14pt;">Cu această ocazie s-au aflat niște lucruri uluitoare: NU EXISTĂ niciun contract de vânzare al Termocentralei MINTIA, iar licitația și vânzarea termocentralei sunt învăluite într-o serie de ilegalități cutremurătoare, strigătoare la cer!</span></div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto"></div>
<div dir="auto"><span style="font-size: 14pt;">Cineva va trebui să răspundă pentru aceste ilegalități și să înfunde PUȘCĂRIA pe VIAȚĂ? Este TRĂDARE și SUBMINAREA ECONOMIEI NAȚIONALE!</span></div>
</div>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2022/11/09/mintia-povestea-unei-actiuni-juridice-fara-precedent-romania/">Mintia, povestea unei acțiuni juridice fără precedent în România</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2022/11/09/mintia-povestea-unei-actiuni-juridice-fara-precedent-romania/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Constantin Codreanu: &#8220;Cer curmarea practicilor de reînviere și reabilitare simbolică a imperialismului austriac în ritualuri publice din România&#8221;</title>
		<link>https://glasul.info/2018/11/21/constantin-codreanu-cer-curmarea-practicilor-metodice-si-sistematice-de-reinviere-ceremoniala-publica-a-spiritului-militar-habsburgic-in-municipiile-alba-iulia-timisoara-deva-caransebes-si-a-pra/</link>
					<comments>https://glasul.info/2018/11/21/constantin-codreanu-cer-curmarea-practicilor-metodice-si-sistematice-de-reinviere-ceremoniala-publica-a-spiritului-militar-habsburgic-in-municipiile-alba-iulia-timisoara-deva-caransebes-si-a-pra/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 21 Nov 2018 12:44:17 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Antiromanism]]></category>
		<category><![CDATA[Alba Iulia]]></category>
		<category><![CDATA[Caransebeş]]></category>
		<category><![CDATA[Constantin Codreanu]]></category>
		<category><![CDATA[curmarea practicilor metodice]]></category>
		<category><![CDATA[DEVA]]></category>
		<category><![CDATA[imperialismul austriac]]></category>
		<category><![CDATA[reabilitare simbolică]]></category>
		<category><![CDATA[reînviere ceremonială publică]]></category>
		<category><![CDATA[sistematice]]></category>
		<category><![CDATA[spiritul militar habsburgic]]></category>
		<category><![CDATA[Timisoara]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=95563</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Constantin Codreanu: &#8220;Cer curmarea practicilor metodice şi sistematice de reînviere ceremonială publică a spiritului militar habsburgic în municipiile Alba Iulia, Timişoara, Deva, Caransebeş şi a practicilor de reabilitare simbolică a imperialismului austriac în ritualuri publice din România&#8221; &#8220;Miercuri, 21 noiembrie 2018, deputatul PMP Constantin Codreanu, preşedinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2018/11/21/constantin-codreanu-cer-curmarea-practicilor-metodice-si-sistematice-de-reinviere-ceremoniala-publica-a-spiritului-militar-habsburgic-in-municipiile-alba-iulia-timisoara-deva-caransebes-si-a-pra/">Constantin Codreanu: &#8220;Cer curmarea practicilor de reînviere și reabilitare simbolică a imperialismului austriac în ritualuri publice din România&#8221;</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Constantin Codreanu: &#8220;Cer curmarea practicilor metodice şi sistematice de reînviere ceremonială publică a spiritului militar habsburgic în municipiile <span style="color: #ff0000;"><strong>Alba Iulia</strong></span>, <span style="color: #ff0000;"><strong>Timişoara</strong></span>, <span style="color: #ff0000;"><strong>Deva</strong></span>, <span style="color: #ff0000;"><strong>Caransebeş</strong></span> şi a practicilor de reabilitare simbolică a imperialismului austriac în ritualuri publice din România&#8221;</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">&#8220;Miercuri, 21 noiembrie 2018, deputatul PMP Constantin Codreanu, preşedinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, a prezentat în Camera Deputaţilor o amplă declaraţie politică privind <em><strong>necesitatea curmării practicilor metodice şi sistematice de reînviere ceremonială publică a spiritului militar habsburgic</strong></em> în municipiile Alba Iulia, Timişoara, Deva, Caransebeş şi a practicilor de reabilitare simbolică a imperialismului austriac în ritualuri publice din România.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">În declaraţia sa politică, deputatul Constantin Codreanu a ţinut să puncteze:</span></h4>
<h4></h4>
<div class="gk-textblock" data-style="style1">
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;"> ”Domnule preşedinte, distinşi colegi,<em><strong> „Cine controlează trecutul controlează viitorul. Cine controlează prezentul controlează trecutul”</strong></em>. Am adus în atenţie aceste cuvinte ale reputatului scriitor englez George Orwell, romanul „1984”, pentru a semnala un caz ieşit din comun, revoltător şi de neimaginat în vreo altă ţară decât România.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Săptămâna trecută, am interpelat în legătură cu acest caz Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Prefectura judeţului Alba şi Prefectura judeţului Timiş. Să vedem despre ce este vorba. În anul 2006 s-a instituit în Alba Iulia o practică nepotrivită, sfidătoare, cu valenţe propagandistice şi politice provocatoare, dar şi cu un imens potenţial de jignire la adresa demnităţii poporului român şi de instigare făţişă contra Marii Uniri realizate de poporul nostru în anul 1918. Aşa-zise „gărzi austriece” armate, îmbrăcate în uniforme imperiale austriece, defilează cu pompă şi zgomot, cu ocazii obişnuite sau festive, în cetatea Alba Carolina, într-un „marş triumfal al corpurilor de artilerie, infanterie şi cavalerie” ale defunctului imperiu habsburgic.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Această practică, inexistentă între 1918 şi 2005, a fost până anul acesta unică în România şi are menirea să „reînvie spiritul militar al perioadei habsburgice pentru Alba Iulia”, prin activitate metodică şi sistematică în cadrul public, activitate percepută de către mulţi dintre români drept una de sfidare făţişă a suveranităţii României. O asemenea practică nu mai există în niciun alt stat care a scuturat jugul austro-ungar acum 100 de ani.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Ritualurile repetitive ale gărzilor imperiale austriece transmit un mesaj militar-identitar cu trimitere la eroismul unei armate care s-a remarcat de-a lungul secolelor ca luptătoare împotriva românilor şi a identităţii lor. În fiecare sfârşit de săptămână (toate sâmbetele şi duminicile din perioada 1 mai – 15 octombrie a fiecărui an) are loc ceremonialul schimbului gărzii austriece de onoare a cetăţii cu salve din tun. Aşa-numitele gărzi austriece armate din municipiul Alba Iulia utilizează însemne heraldice, simboluri şi drapele din perioada defunctului imperiu habsburgic. De asemenea, cele între 20 şi 30 de persoane implicate în ceremonialul schimbului de gărzi imperiale austriece din Alba Iulia utilizează un anumit număr de animale (cai, între 3 şi 6 exemplare), arme (săbii, puşti cu baionetă), instrumente muzicale de percuţie (tobe mari şi mici) sau de suflat (goarne sau trompete).</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Chiar dacă primăria municipiului Alba Iulia face formal trimitere la controlul cetăţii de către Armata Română după anul 1918, când oraşul a fost eliberat de sub ocupaţia străină şi a devenit Capitala Unirii, administraţia locală şi centrală doresc să menţină viu spiritul militar imperial habsburgic, permiţând reabilitarea simbolică a ocupaţiei militare străine şi a atrocităţilor la care armata austriacă s-a dedat contra românilor transilvăneni majoritari şi a Bisericii lor. Existenţa actualelor gărzi imperiale austriece armate la Alba Iulia sfidează miile de victime româneşti făcute de imperiul austriac şi armata sa. Multe dintre aceste victime au fost martirizate chiar în cetatea Alba Carolina. Distrugerea de către armata austriacă, sub conducerea generalului criminal Bukow, a circa 200 de mănăstiri româneşti din Transilvania este un fapt de notorietate, întipărit adânc în memoria poporului român. Salvele de tunuri trase zilnic la Alba Iulia de către gărzile imperiale austriece armate amintesc de distrugerea cu tunul a mănăstirilor româneşti, instituţii sacre prin care identitatea românească încerca să supravieţuiască opresiunii străine.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">În opinia noastră, existenţa gărzilor imperiale austriece armate în România şi mărşăluirea lor ritualică la Alba Iulia, în oraşul Marii Uniri, reprezintă un sacrilegiu, o formă de necinstire a tuturor victimelor opresiunii austriece din pământurile româneşti ocupate altădată de imperiu. Totodată, aceste ritualuri militare străine desfăşurate în spaţiul public reprezintă o încălcare a fidelităţii faţă de ţară.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Amintesc că în 1785 armata austriacă i-a executat prin tragere pe roată pe eroii români Horea şi Cloşca, chiar la porţile cetăţii din Alba Iulia, acolo unde se află un monument în amintirea martiriului lor, monument lăsat în paragină de către autorităţile locale şi centrale române. Este o ironie a sorţii şi o bătaie de joc faptul că astăzi gărzile imperiale austriece defilează frecvent chiar în faţa porţii cetăţii, acolo unde se află acest monument ridicat în amintirea martirilor români Horea, Cloşca şi Crişan, conducătorii răscoalei ţăranilor români din Transilvania din 1784.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Precizăm de asemenea că cetatea Alba Carolina nu a fost construită de către austrieci, ci de ţăranii români din Transilvania, puşi la muncă forţată de către armata imperială austriacă între anii 1715-1738. Se ştie că foarte mulţi dintre ţăranii români puşi la muncă silnică au murit în timpul lucrărilor de construcţie, sub baionetele austriece.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Sub pretextul reconstituirilor istorice, organizatorii ritualurilor militare austriece din Alba Iulia recurg la manipulare prin faptul că toate comenzile sunt date în limba română, insinuând astfel că armata austriacă, ca element al autorităţii şi suveranităţii imperiale asupra Transilvaniei, ar fi tolerat şi utilizat limba română. Prezentarea ritualică în public a unei false imagini edulcorate a unui pilon de bază al imperialismului austriac constituie o jignire adusă bunului simţ elementar şi nu poate fi acceptată.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Presa locală albaiuliană a scris în legătură cu subiectul costurilor pentru ceremonialul public al gărzilor imperiale austriece: ”Pentru desfăşurarea spectacolelor din acest an, Primăria Alba Iulia plăteşte firmei Corint Hotel Medieval SRL 336.000 lei, adică peste 72.000 de euro. Serviciul a fost contractat prin achiziţie directă. În 2016, firmei respective i-a fost transferat, prin cesionare, cu aprobarea Consiliului Local, un contract de asociere prin care a fost concesionată aproape o treime din suprafaţa Cetăţii Alba Carolina, pe o perioadă de 49 de ani, pentru care se plăteşte suma de 800 euro/lună. Firma are doi acţionari, pe soţia şi fiica lui Daniel Sabău, Doina Amalia Sabău respectiv Ada Patricia Mihuţ”.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">După Unirea Transilvaniei cu Țara mamă România, autorităţile statului nostru au întreprins un şir de măsuri cu caracter simbolic menite să demanteleze semiotica imperialismului habsburgic şi austro-ungar. Printre acestea au fost construirea la Alba Iulia a Catedralei Episcopale Ortodoxe sau a fost edificat monumentul Domnitorului Mihai Viteazul, care îşi alesese Alba Iulia drept capitală a celor trei principate române unite sub sceptrul său acum mai bine de patru secole.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">În amintirea scuturării jugului austro-ungar şi Unirii de la 1 decembrie 1918, fosta casina militară a cetăţii de la Alba Iulia, actuala Sală a Unirii, a fost consistent înfrumuseţată, cu prilejul încoronării Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria, din 15 octombrie 1922. Atunci, Sălii Unirii i s-au adăugat bolta, un portal monumental în dreptul intrării, în forma unui arc de triumf, decorat cu frunze de lauri şi încununat de două ori cu stema României Mari.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Cazul gărzilor imperiale austriece armate de la Alba Iulia poate fi utilizat ca precedent şi pretext justificator de către grupări nostalgice, revizioniste sau extremiste, cu tentă izolaţionistă sau separatistă din alte judeţe ale ţării pentru introducerea unor gărzi armate străine pentru reînvierea spiritului altor regimuri revolute şi pentru sfidarea Unirii din 1918. De altfel, precedentul de la Alba Iulia a fost utilizat deja anul acesta (sâmbătă, 12 mai şi ulterior) în procesiuni ritualice în spaţiul public al municipiului Timişoara, de către Asociaţia Eugenio de Savoya, cu sprijinul fabricii de bere Timişoreana, fapt reflectat în presă.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Presa naţională a mai scris că gărzile imperiale austriece de la Alba Iulia au defilat şi în alte localităţi ale României, cum ar fi municipiul Deva din judeţul Hunedoara. Astfel, în anul 2014, cu ocazia ”Serbărilor Devei”, gărzile imperiale austriece de la Alba Iulia nu doar că au defilat în municipiul Deva, ci au tras şi salve de tun.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">De asemenea, presa naţională a relatat că gărzile imperiale austriece din Timişoara, organizate de Asociaţia Eugenio de Savoya, au extins în municipiul Caransebeş, judeţul Caraş-Severin, practica de reînviere a spiritului militar imperial austriac.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Ritualurile militare austriece organizate în România nu prezintă istoria naţiunii şi statului nostru, ci istoria unui imperiu opresor împotriva căruia am luptat. Aceste ritualuri militare străine din ţara noastră, cu ţinte ideologice şi propagandistice evidente, amintesc comportamente publice specifice sindromului Helsinki.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Reţinem faptul că tot mai mulţi români, din întreaga ţară şi din jurul graniţelor, îşi ridică vocea răspicat împotriva practicilor de reînviere a spiritului militar imperial austriac la Alba Iulia, Timişoara, Deva şi Caransebeş.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Observăm de asemenea că un şir de organizaţii neguvernamentale, printre care şi Asociaţia Neamunit, le-au adresat, încă din 10 septembrie 2018, autorităţilor publice române locale şi centrale scrisori şi petiţii prin care şi-au exprimat protestul faţă de practicile de sfidare a victimelor româneşti ale imperialismului şi militarismului austriac şi austro-ungar şi de glorificare în România a armatei imperiale austriece chiar în anul Centenarului Marii Uniri. Aceste proteste publice ale componentelor societăţii civile, având mai multe ecouri în presa locală şi naţională, au fost, spre nedumerirea şi regretul nostru, neglijate complet de către autorităţile române petiţionate şi lăsate fără răspuns în termenul prescris de lege.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Întrucât suntem în anul Centenarului Marii Uniri, când marcăm inclusiv scuturarea jugului austro-ungar îndurat timp de secole de românii din Transilvania, precum şi date fiind pregătirile avansate pentru marcarea Centenarului, sesizez oficial şi pe această cale Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Prefectura judeţului Alba şi Prefectura judeţului Timiş şi le cer respectuos să intervină în regim de urgenţă, împreună cu administraţia publică locală şi alte instituţii implicate, abilitate sau competente, în vederea analizării complexe, sub toate aspectele, a cazurilor aduse în atenţie şi curmării practicii metodice şi sistematice de reînviere ceremonială publică a spiritului militar habsburgic în municipiile Alba Iulia, Timişoara, Deva, Caransebeş şi a practicilor de reabilitare simbolică a imperialismului austriac în România”.&#8221;, a transmis deputatul Constantin Codreanu</span></h4>
</div>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2018/11/21/constantin-codreanu-cer-curmarea-practicilor-metodice-si-sistematice-de-reinviere-ceremoniala-publica-a-spiritului-militar-habsburgic-in-municipiile-alba-iulia-timisoara-deva-caransebes-si-a-pra/">Constantin Codreanu: &#8220;Cer curmarea practicilor de reînviere și reabilitare simbolică a imperialismului austriac în ritualuri publice din România&#8221;</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2018/11/21/constantin-codreanu-cer-curmarea-practicilor-metodice-si-sistematice-de-reinviere-ceremoniala-publica-a-spiritului-militar-habsburgic-in-municipiile-alba-iulia-timisoara-deva-caransebes-si-a-pra/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Suceava și Deva pentru Covasna și Harghita</title>
		<link>https://glasul.info/2016/06/09/suceava-si-deva-pentru-covasna-si-harghita/</link>
					<comments>https://glasul.info/2016/06/09/suceava-si-deva-pentru-covasna-si-harghita/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 09 Jun 2016 07:15:04 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Mihai Tirnoveanu]]></category>
		<category><![CDATA[Patriotism]]></category>
		<category><![CDATA[Covasna]]></category>
		<category><![CDATA[DEVA]]></category>
		<category><![CDATA[Harghita]]></category>
		<category><![CDATA[Suceava]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=20553</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Doamna Daniela Truscan și prietenul nostru Toporan Ioan Daniel, din Deva, ce urcă Tricolorul Românesc pe cei mai înalți munți, mi-au trimis două colete pentru copiii și bătrânii din Covasna și Harghita, cu rechizite, dulciuri, cărți de Mihai Eminescu, steaguri tricolore și alimente de bază. Suceava și Deva pentru Covasna și Harghita Steagurile au fost...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2016/06/09/suceava-si-deva-pentru-covasna-si-harghita/">Suceava și Deva pentru Covasna și Harghita</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Doamna <a class="profileLink" href="https://www.facebook.com/danielatruscan" data-hovercard="/ajax/hovercard/user.php?id=100009177001164">Daniela Truscan</a> și prietenul nostru <a class="profileLink" href="https://www.facebook.com/T0P0RAN" data-hovercard="/ajax/hovercard/user.php?id=100003153257452">Toporan Ioan Daniel</a>, din Deva, ce urcă Tricolorul Românesc pe cei mai înalți munți, mi-au trimis două colete pentru copiii și bătrânii din Covasna și Harghita, cu rechizite, dulciuri, cărți de Mihai Eminescu, steaguri tricolore și alimente de bază.</p>
<h2>Suceava și Deva pentru Covasna și Harghita</h2>
<p>Steagurile au fost cumpărate de Daniel dintr-un magazin meșteșugăresc, acestea fiind confecționate manual de către persoane cu deficiențe loco-m<span class="text_exposed_show">otorii, prietenul nostru spunându-mi că astfel a ”împușcat doi iepuri dintr-o lovitură”. Așa este Daniel, și mai ales ai reușit, la fel ca și doamna Daniela, să ajungi la inimile românilor din Covasna și Harghita, la inimile noastre, ale tuturor!</span></p>
<p><span class="text_exposed_show"> Vă mulțumesc din suflet pentru acest lucru!<br />
Pe 15 și pe 24 iunie vom merge la Chichiș, Ozun, Livezi și în satul Bătrânilor lui Dumnezeu. Vom dărui copiilor din primele trei sate premii de sfârșit de an școlar (cărți de Mihai Eminescu, steaguri tricolore, rechizite și dulciuri) iar bunicilor din colțul Harghitei alimente de bază (ulei, mălai, făină, orez, paste făinoase).</span></p>
<p><span class="text_exposed_show"> [alert-announce]Fondurile pentru această Acțiune se strâng la fel ca si până acum, prin intermediul conturilor BRD:Cont lei:RO43BRDE080SV33092560800, pe numele TÎRNOVEANU ADRIANA. Cont euro: RO35BRDE080SV33092720800(cod SWIFT: BRDEROBU.Ambele conturi sunt deschise pe numele TÎRNOVEANU ADRIANA.t[/alert-announce]</span></p>
<p><span class="text_exposed_show">[alert-success]Lucrurile enunțate mai sus se pot trimite și pe următoarea adresă: Tîrnoveanu Mihai, Brasov, str. Liviu Cornel Babeș, nr.15, bl. 20, sc.C, ap.1.[/alert-success]</span></p>
<p>Autor/Foto: <span class="fwn fcg"><span class="fcg"><span class="fwb"><a id="js_1kp" class="profileLink" href="https://www.facebook.com/mihai.tirnoveanu.7" data-ft="{&quot;tn&quot;:&quot;l&quot;}" data-hovercard="/ajax/hovercard/user.php?id=100004016331676">Mihai Tirnoveanu</a></span></span></span></p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2016/06/09/suceava-si-deva-pentru-covasna-si-harghita/">Suceava și Deva pentru Covasna și Harghita</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2016/06/09/suceava-si-deva-pentru-covasna-si-harghita/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>La 6/7 noiembrie 1784 are loc asaltul nereușit al Devei în timpul răscoalei țărănești din Transilvania</title>
		<link>https://glasul.info/2015/11/06/la-67-noiembrie-1784-are-loc-asaltul-nereusit-al-devei-in-timpul-rascoalei-taranesti-din-transilvania/</link>
					<comments>https://glasul.info/2015/11/06/la-67-noiembrie-1784-are-loc-asaltul-nereusit-al-devei-in-timpul-rascoalei-taranesti-din-transilvania/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 06 Nov 2015 06:15:40 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[1784]]></category>
		<category><![CDATA[6/7 noiembrie]]></category>
		<category><![CDATA[asaltul nereusit]]></category>
		<category><![CDATA[asaltul nereușit al Devei]]></category>
		<category><![CDATA[DEVA]]></category>
		<category><![CDATA[rascoala taraneasca]]></category>
		<category><![CDATA[Rascoala Taraneasca din Transilvania]]></category>
		<category><![CDATA[Transilvania]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=12510</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Rascoala Taraneasca din Transilvania din anul 1784, numita si „Rascoala lui Horea, Closca si Crisan”, a fost o importanta actiune de revolta a taranimii iobage din Transilvania impotriva constrangerilor feudale la care era supusa. La ea au participat iobagi romani, maghiari, sasi de pe domeniile nobililor si statului, mineri din Muntii Apuseni si ocnele din...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2015/11/06/la-67-noiembrie-1784-are-loc-asaltul-nereusit-al-devei-in-timpul-rascoalei-taranesti-din-transilvania/">La 6/7 noiembrie 1784 are loc asaltul nereușit al Devei în timpul răscoalei țărănești din Transilvania</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Rascoala Taraneasca din Transilvania din anul 1784, numita si „Rascoala lui Horea, Closca si Crisan”, a fost o importanta actiune de revolta a taranimii iobage din Transilvania impotriva constrangerilor feudale la care era supusa. La ea au participat iobagi romani, maghiari, sasi de pe domeniile nobililor si statului, mineri din Muntii Apuseni si ocnele din Maramures, mestesugari, preoti etc. Rascoala a pus in discutie statutul de tolerati in Transilvania imperiala al romanilor, ceea ce i-a conferit si un caracter national.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">La 5 noiembrie 1784 rascoala taranilor din Transilvania ajunge in imprejurimile orasului Deva, dar acestia esueaza in incercarea de a cuceri orasul.</span></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">In timpul acestei lupte 44 de tarani sunt luati prizonieri si executati. O alta ceata de tarani distruge curtea din Savirsin, alta inainteaza pe valea Muresului si intra in comitatul Sibiului.</span></h4>
<h2><span style="font-family: impact, sans-serif; font-size: 18pt;">La 6/7 noiembrie 1784 are loc asaltul nereușit al Devei în timpul răscoalei țărănești din Transilvania</span></h2>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Horea adreseaza la 11 noiembrie un ultimatum catre nobilimea refugiata in oras, un ultimatum care rezuma ideile politic si sociale ale rasculatilor:</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">[alert-announce]„Nobilul comitat, impreuna cu toți stapanii de moșii și cu toata seminția lor, sa jure pe cruce; nobili sa nu mai fie, ci fiecare daca va putea gasi o slujba sa traiasca din aceea. Nobilii stapani pe moșii sa paraseasca odata pentru totdeauna moșiile nemeșești. Și ei sa plateasca dare ca poporul de rand. Daca comitele și nobilii stapani de moșii se vor invoi la aceasta, țaranii le fagaduiesc pace, iar in semnul pacii sa ridice pe cetate, pe la marginile orașului, pe prajini cat mai inalte, steaguri albe”[/alert-announce]</span></h4>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2015/11/06/la-67-noiembrie-1784-are-loc-asaltul-nereusit-al-devei-in-timpul-rascoalei-taranesti-din-transilvania/">La 6/7 noiembrie 1784 are loc asaltul nereușit al Devei în timpul răscoalei țărănești din Transilvania</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2015/11/06/la-67-noiembrie-1784-are-loc-asaltul-nereusit-al-devei-in-timpul-rascoalei-taranesti-din-transilvania/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
