<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Dictatul de la Viena Arhive - Glasul.info</title>
	<atom:link href="https://glasul.info/tag/dictatul-de-la-viena/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://glasul.info/tag/dictatul-de-la-viena/</link>
	<description>Români și punctum!</description>
	<lastBuildDate>Fri, 07 Feb 2025 10:23:08 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	

<image>
	<url>https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/09/cropped-glasul-logo1-e14395903748491-1-32x32.jpg</url>
	<title>Dictatul de la Viena Arhive - Glasul.info</title>
	<link>https://glasul.info/tag/dictatul-de-la-viena/</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Nu uităm! Invitație la comemorarea martirilor Dictatului de la Viena la Carei</title>
		<link>https://glasul.info/2023/08/15/nu-uitam-invitatie-la-comemorarea-martirilor-dictatului-de-la-viena-la-carei/</link>
					<comments>https://glasul.info/2023/08/15/nu-uitam-invitatie-la-comemorarea-martirilor-dictatului-de-la-viena-la-carei/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 15 Aug 2023 14:28:41 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Carei]]></category>
		<category><![CDATA[Comemorarea Martirilor]]></category>
		<category><![CDATA[Dictatul de la Viena]]></category>
		<category><![CDATA[Invitație]]></category>
		<category><![CDATA[Nu uităm]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=119951</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>La data de 30 august 2023 se vor împlini 83 de ani de la semnarea Dictatului de la Viena, acel arbitraj&#160; odios prin care teritorii românești însemnate au fost cedate Ungariei hortyste. Ca în fiecare an, Asociația Refugiaților și expulzaților români din 1940 marchează acest moment tragic în fața Monumentului comemorativ ridicat în curtea bisericii...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2023/08/15/nu-uitam-invitatie-la-comemorarea-martirilor-dictatului-de-la-viena-la-carei/">Nu uităm! Invitație la comemorarea martirilor Dictatului de la Viena la Carei</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>

<h4 class="has-medium-font-size wp-block-heading">La data de 30 august 2023 se vor împlini 83 de ani de la semnarea Dictatului de la Viena, acel arbitraj&nbsp; odios prin care teritorii românești însemnate au fost cedate Ungariei hortyste.</h4>



<h4 class="has-medium-font-size wp-block-heading">Ca în fiecare an, Asociația Refugiaților și expulzaților români din 1940 marchează acest moment tragic în fața Monumentului comemorativ ridicat în curtea bisericii Sf.Apostol Andrei.</h4>



<figure class="wp-block-image size-full"><img decoding="async" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2018/06/Carei-Inaugurare-01.jpg" alt="" class="wp-image-85142"/><figcaption class="wp-element-caption">Carei, Inaugurarea monumentului refugiatilor si deportatilor români din urma dictatului de la Viena</figcaption></figure>



<h4 class="has-medium-font-size wp-block-heading">Manifestările din acest an vor avea loc la data de 29 august 2023, de la ora 12,30.</h4>



<h4 class="wp-block-heading"></h4>



<h4 class="has-medium-font-size wp-block-heading">Sunt așteptați toți cei care vor să spună o rugăciune și să verse o lacrimă în memoria celor care au avut de suferit de pe urma Dictatului de la Viena. Sunt invitate toate asociatiile si institutiile care respectă istoria românilor.</h4>



<h4 class="has-medium-font-size wp-block-heading">Cei care avem încă părinți în viață putem afla prin viu grai despre ororile prin care au trecut românii care nu au vrut să renunțe la identitatea lor așa cum li se cerea dacă vor să rămână la casele lor, în vatra lor.</h4>



<h4 class="has-medium-font-size wp-block-heading">Zona Carei a fost  una dintre cele care a avut mai mult de suferit de pe urma atrocităților săvârșite de ocupanții horthyști. A fost jale mare în casele de români începând cu septembrie 1940. Atrocitățile împotriva românilor au fost de neimaginat.</h4>



<h4 class="has-medium-font-size wp-block-heading">Sate întregi au fost expulzate după ce localnicii au fost  puși să semneze, după bătăi crâncene, că pleacă de bună voie. Malefici de-a dreptul au fost horthyștii. Ironia sorții face ca regimul horthyst să acceadă la putere în Ungaria după ce Armata Română a eliberat-o în 4 august 1919  de bolșevicii lui Bela Kun. Mulțumirea s-a manifestat prin atrocități comise împotriva românilor dar nu numai. Abia după alungarea horthyștilor prin luptele date în 25 octombrie 1944 la Carei a fost posibilă reîntoarcerea românilor la casele lor, majoritatea distruse sau ocupate de străini.</h4>



<h4 class="has-medium-font-size wp-block-heading">Suntem datori nu doar cu veșnică recunoștință celor care nu s-au lăsat frânți de provocările istoriei ci și cu o rugăciune&nbsp; la&nbsp; monumentul închinat lor. Suntem datori să veghem ca astfel de fapte să nu se mai repete. Avem datoria de a spune generațiilor tinere istoria noastră și de a lua atitudine atunci când suntem tratați discriminator tocmai în țara noastră.</h4>



<h4 class="has-medium-font-size wp-block-heading">Fie-le memoria binecuvântată luptătorilor pentru păstrarea identității românești!</h4>



<h4 class="has-medium-font-size wp-block-heading">,,<em>Dac-am plecat, Ardealule, din tine</em><br><em>Nu-i vina noastră, iarăși vom veni.</em><br><em>N-am fost învinși și nu vom fi nici mâine,</em><br><em>Când ceasul biruinței va sosi.</em></h4>



<h4 class="has-medium-font-size wp-block-heading"><em>Aveam o țară scumpă și mândră,</em><br><em>Aveam și iarăși vom avea.</em><br><em>Dușmanul, care astăzi râde,</em><br><em>Va tremura privind la ea,,.</em></h4>



<h4 class="has-medium-font-size wp-block-heading">ing.Daniela Ciută,</h4>



<h4 class="has-medium-font-size wp-block-heading">președinte Filiala Carei a Asociației  Românilor Refugiați, Expulzați și Deportați în urma Dictatului de la Viena din 30 August 1940</h4>



<p class="has-text-align-right has-medium-font-size wp-block-paragraph"><a href="https://www.buletindecarei.ro/2023/08/nu-uitam-invitatie-la-comemorarea-martirilor-dictatului-de-la-viena-la-carei-2.html">Buletin de Carei</a></p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2023/08/15/nu-uitam-invitatie-la-comemorarea-martirilor-dictatului-de-la-viena-la-carei/">Nu uităm! Invitație la comemorarea martirilor Dictatului de la Viena la Carei</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2023/08/15/nu-uitam-invitatie-la-comemorarea-martirilor-dictatului-de-la-viena-la-carei/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Azi! Comemorarea Dictatului de la Viena la Cluj-Napoca! (Video)</title>
		<link>https://glasul.info/2021/08/29/azi-comemorarea-dictatului-de-la-viena-la-cluj-napoca-video/</link>
					<comments>https://glasul.info/2021/08/29/azi-comemorarea-dictatului-de-la-viena-la-cluj-napoca-video/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Constantinescu-Motru Ioan]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 29 Aug 2021 12:15:42 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultural]]></category>
		<category><![CDATA[Evenimente]]></category>
		<category><![CDATA[Cluj-Napoca]]></category>
		<category><![CDATA[Dictatul de la Viena]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=114959</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Motto: „Cine uită, nu merită!” Asociația „Calea Neamului”, împreună cu prietenul nostru clujean Bogdan Pletea, organizează Marșul Românilor, la Cluj-Napoca, în data de 29 august 2021, cu începere de ora 12,00. Vom reconstitui împreună Drumul Refugiaților. Pornim în marș de la Biserica Ortodoxă din Deal (str. Bisericii Ortodoxe). Marșul se va încheia cu organizarea unei...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2021/08/29/azi-comemorarea-dictatului-de-la-viena-la-cluj-napoca-video/">Azi! Comemorarea Dictatului de la Viena la Cluj-Napoca! (Video)</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>

<p class="has-text-align-right wp-block-paragraph">Motto: „Cine uită, nu merită!”</p>



<p class="has-drop-cap wp-block-paragraph">Asociația „Calea Neamului”, împreună cu prietenul nostru clujean Bogdan Pletea, organizează Marșul Românilor, la Cluj-Napoca, în data de 29 august 2021, cu începere de ora 12,00. Vom reconstitui împreună Drumul Refugiaților. Pornim în marș de la Biserica Ortodoxă din Deal (str. Bisericii Ortodoxe). Marșul se va încheia cu organizarea unei adunări publice în Piața „Avram Iancu” din Cluj-Napoca, întru cinstirea memoriei victimelor și luptătorilor împotriva Dictatului de la Viena, impus României în 30 august 1940. Reamintim că în urma acestui dictat odios, cu sprijinul Germaniei și Italiei, Ungariei i-au revenit 43.492 km pătrați din teritoriul românesc (jumătate din Transilvania), au fost omorâți 919 români doar în primul an după Dictat și au fost făcute aproximativ 20.000 de arestări de către horthyști, iar aproape 250.000 de români din Nordul Transilvaniei au fost expulzați de ocupanți ori s-au refugiat în teritoriul românesc liber. Alți 250.000 de români, care la acea dată se afau în alte părți ale țării, din diverse motive (călătorii, vizite, afaceri, studii etc), dar aveau familiile și bunurile în Transilvania de Nord, au fost în imposibilitatea întoarcerii la domiciliile lor din teritoriul ocupat. Au fost desființate școlile românești, iar 13 biserici ortodoxe au fost rase din temelii.</p>



<p class="wp-block-paragraph">De asemenea, ne vom pronunța ferm împotriva oricăror forme de regionalizare și autonomii pe criterii etnice ce atentează la integritatea teritorială a țării.</p>



<p class="wp-block-paragraph"></p>



<div class="wp-block-image"><figure class="aligncenter size-full"><img decoding="async" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2021/08/2.jpg" alt="" class="wp-image-114960" /></figure></div>



<p class="wp-block-paragraph">La eveniment vor participa reprezentanți ai românilor refugiați, expulzați și deportați în urma Dictatului din 1940, ai mediului academic clujean, filialele din Cluj ale Asociației Neamunit România și Societății Cultural Patriotice „Avram Iancu”, ai Asociației „Camarazii”, Asociației „Focul Viu” și ai organizației Comunitatea Identitară România. Din alte părți ale țării vor participa la manifestare Grupul „Resurrectio” din Moinești, condus de profesoara Gabriela Biea, grupurile „Legitimă Apărare” și NOI din București, filialele din Brașov, Covasna, Vrancea și Bacău ale Asociației „Calea Neamului”, români din Râmnicu-Sărat, Suceava, Alba Iulia, Satu-Mare și, bineînțeles, din Cluj și împrejurimi.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Nu uităm nicio suferință din trecut. Cerem un lucru simplu și firesc: Libertatea de a fi Români! Veniți cu o floare și o lumânare ca să ne exprimăm recunoștința pentru victimele unui odios diktat!</p>



<p class="wp-block-paragraph">Secvențe video:&nbsp;<a href="https://www.facebook.com/mihail.s.tarnaveanul/videos/931975990998324"><strong>aici</strong></a></p>



<p class="has-text-align-right wp-block-paragraph"><em>Președinte Asociația „Calea Neamului”<br>Dr. Mihai Tîrnoveanu</em></p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2021/08/29/azi-comemorarea-dictatului-de-la-viena-la-cluj-napoca-video/">Azi! Comemorarea Dictatului de la Viena la Cluj-Napoca! (Video)</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2021/08/29/azi-comemorarea-dictatului-de-la-viena-la-cluj-napoca-video/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>&#8220;Pași pe caldarâm, de la pace la DIKTAT&#8221;, o carte document despre Dictatul de la Viena</title>
		<link>https://glasul.info/2020/09/03/pasi-pe-caldaram-de-la-pace-la-diktat-o-carte-document-despre-dictatul-de-la-viena/</link>
					<comments>https://glasul.info/2020/09/03/pasi-pe-caldaram-de-la-pace-la-diktat-o-carte-document-despre-dictatul-de-la-viena/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 03 Sep 2020 07:23:48 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Carei]]></category>
		<category><![CDATA[Cultural]]></category>
		<category><![CDATA[carte document]]></category>
		<category><![CDATA[Constantin Moșincat]]></category>
		<category><![CDATA[Dictatul de la Viena]]></category>
		<category><![CDATA[DIKTAT]]></category>
		<category><![CDATA[Pași pe caldarâm]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=111882</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Comemorarea a 80 de ani de la semnarea Dictatului de la Viena de la 30 august 1940 a debutat la Carei duminică, 30 august 2020, sub regretul lipsei prezenței istoricului militar, col (r) Constantin Moșincat, absent din cauza unor probleme grave de sănătate. Totuși, domnia sa a trimis la Carei, special pentru acest eveniment, un...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2020/09/03/pasi-pe-caldaram-de-la-pace-la-diktat-o-carte-document-despre-dictatul-de-la-viena/">&#8220;Pași pe caldarâm, de la pace la DIKTAT&#8221;, o carte document despre Dictatul de la Viena</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>

<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Comemorarea a 80 de ani de la semnarea Dictatului de la Viena de la 30 august 1940 a debutat la Carei duminică, 30 august 2020, sub regretul lipsei prezenței istoricului militar, col (r) Constantin Moșincat, absent din cauza unor probleme grave de sănătate. </p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Totuși, domnia sa a trimis la Carei, special pentru acest eveniment, un lot de cărți cu o mare valoare istorică și documentară, cărți care au fost prezentate în cadrul evenimentului, audienței care a asistat și a participat la comemorarea a 80 de ani de la Dictatul de la Viena în curtea &nbsp;<em>bisericii</em>&nbsp;„<em>Sf</em>.&nbsp;<em>Apostol Andrei</em>” din&nbsp;<em>Carei</em>, lângă monumentul refugiaților și expulzaților români după Dictatul de la Viena, un monument unic în țară după câte știu, inaugurat în vara anului 2018.</p>



<figure class="wp-block-image size-large"><img decoding="async" src="https://www.magazincritic.ro/wp-content/uploads/2020/09/carti-Mosincat.jpg" alt="" class="wp-image-86421"/><figcaption>Lansare de carte la Carei, 30 august 2020, la comemorarea a 80 de ani de la Dictatul de la Viena</figcaption></figure>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">De la Carei nu m-am întors cu mâna goală, ci cu o carte document, avându-l ca autor pe istoricul militar col (r) Constantin Moșincat, un neobosit scriitor, autor până acum al unui număr impresionant de volume dedicate istoriei zbuciumate a Neamului Românesc.</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Cartea &#8220;Pași pe caldarâm &#8211; De la Pace la DIKTAT &#8211; Încrustări istorice &#8211; buletindecarei&#8221; constituie o antologie de articole publicate de-a lungul anilor pe portalul <a href="http://buletindecarei.ro">buletindecarei.ro</a>, dedicate în general situației românilor din regiunea de Nord Vest a României în anii cumpliți ai ocupației horthyste din Transilvania de Nord, dar și reflecții asupra situației actuale cu care se confruntă acum românii din aceeași zonă, la opt decenii de la Dictatul de la Viena.</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Lucrarea reprezintă ani întregi de muncă de documentare și de dedicare sufletească din partea col (r) Constantin Moșincat.</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Cartea poate fi achiziționată prin intermediul&nbsp;<a href="https://www.facebook.com/buletindecarei.ro/?__tn__=K-R&amp;eid=ARAk_M6zJSeEehmuX1FV-9MQ5lHH4OGIGT2MqWwg4LhVrCdr2dFLmmBbllcRHq2DJ6_uVp60wLyAbcqs&amp;fref=mentions&amp;__xts__%5B0%5D=68.ARBWXS4kYo_MpqATwElzY8J-uW5Yyt-nUoTBt9i4SKJuZoOYz-gPgZ3KFCs59rGh7CWuhV4i4MacXAJ82DCugwlGum8e1XMqIAQI2FoF_kM7wIytTxRMUN669SVaTbRSEvYZoRoHpeLhYD9ym9yVC-eF1DZlcAaJcO5Bcyz13OdRz8NNAisfHTtm_cwAfIMYcOO7cl5GfwtymXB-">Buletin de Carei</a>.</p>


<p><iframe src="https://www.facebook.com/plugins/post.php?href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2Fbuletindecarei.ro%2Fposts%2F2661347437446851&amp;width=500" width="500" height="652" style="border:none;overflow:hidden" scrolling="no" frameborder="0" allowtransparency="true" allow="encrypted-media"></iframe></p><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2020/09/03/pasi-pe-caldaram-de-la-pace-la-diktat-o-carte-document-despre-dictatul-de-la-viena/">&#8220;Pași pe caldarâm, de la pace la DIKTAT&#8221;, o carte document despre Dictatul de la Viena</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2020/09/03/pasi-pe-caldaram-de-la-pace-la-diktat-o-carte-document-despre-dictatul-de-la-viena/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>16 August 1940: momentul care conduce către Dictatul de la Viena din 30 august 1940</title>
		<link>https://glasul.info/2020/08/16/16-august-1940-momentul-care-conduce-catre-dictatul-de-la-viena-din-30-august-1940/</link>
					<comments>https://glasul.info/2020/08/16/16-august-1940-momentul-care-conduce-catre-dictatul-de-la-viena-din-30-august-1940/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 16 Aug 2020 09:10:08 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Antiromanism]]></category>
		<category><![CDATA[Ungaria]]></category>
		<category><![CDATA[16 August]]></category>
		<category><![CDATA[1940]]></category>
		<category><![CDATA[30 august 1940]]></category>
		<category><![CDATA[Dictatul de la Viena]]></category>
		<category><![CDATA[Turnu Severin]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=111781</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>La 16 august 1940 începeau tratativele româno-maghiare de la Turnu Severin. Eșecul acestora, previzibil, a dus la&#160;Dictatul de la Viena&#160;din&#160;30 august&#160;1940. Potrivit unui document păstrat la Arhivele Naționale ale României, în telegrama lui W. Fabricius, ministru plenipotenţiar german în România, către ministerul de Externe german despre datele şi locurile tratativelor româno-maghiare şi româno &#8211; bulgare...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2020/08/16/16-august-1940-momentul-care-conduce-catre-dictatul-de-la-viena-din-30-august-1940/">16 August 1940: momentul care conduce către Dictatul de la Viena din 30 august 1940</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>

<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">La 16 august 1940 începeau tratativele româno-maghiare de la Turnu Severin. Eșecul acestora, previzibil, a dus la&nbsp;Dictatul de la Viena&nbsp;din&nbsp;30 august&nbsp;1940. </p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Potrivit unui document păstrat la Arhivele Naționale ale României, în telegrama lui W. Fabricius, ministru plenipotenţiar german în România, către ministerul de Externe german despre datele şi locurile tratativelor româno-maghiare şi româno &#8211; bulgare precum și numele delegaţilor, erau redate următoarele aspecte:</p>



<p class="has-luminous-vivid-amber-background-color has-background has-medium-font-size wp-block-paragraph">&#8220;I. ) La 16 august 1940 încep tratative româno-maghiare la Turnu Severin. Delegatul român Valer Pop, cel maghiar de Hory, ministrul plenipotenţiar aghiar de Bardossy numai observator Ministrul de externe vrea să plece la Turnu Severin la şedinţa de deschidere. </p>



<p class="has-luminous-vivid-amber-background-color has-background has-medium-font-size wp-block-paragraph">II.) La 19 august urmează să înceapă tratative româno-bulgare la Craiova. Delegatul român este Creţianu, subsecretar de stat la ministerul de externe. Guvernul bulgar a refuzat, cum era de aşteptat, renunţarea cerută de guvernul român la predarea fâşiei de pe coastă până la Caliacra ( fără Balcic).”, se arăta în telegrama lui W. Fabricius, ministru plenipotenţiar german în România, către ministerul de Externe german despre datele şi locurile tratativelor româno-maghiare şi româno – bulgare</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Pentru a pune presiune și mai mare pe aceste negocieri româno-maghiare de la Turnu Severin, Ungaria a sporit numărul rețelelor și centrelor teroriste, mai ales în Nord Vestul României (Oradea Mare, Satu Mare, etc), desfășurând acțiuni de propagandă, dezinformare, de sabotaj și de inoculare a fricii și a panicii printre locuitorii români din Ardealul de Nord.</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Bazându-se pe aceste informații, până și autoritățile române s-au gândit ca pentru mai multă securitate să schimbe locul negocierilor, stabilit inițial la Sinaia, cu Turnu Severin.</p>



<p class="has-luminous-vivid-amber-background-color has-background has-medium-font-size wp-block-paragraph">&#8220;Ministrul de externe român a mai observat că Sinaia ca loc de tratative prezintă dificultăţi, ţinând seamă că acolo e reşedinţa regelui. De aceea ar intra în discuţie mai curând Turnu Severin sau Băile Herculane&#8221;, se arată în telegrama lui Otto v. Erdmannsdorff, ministru plenipotenţiar german în Ungaria, către Ministerul de externe german despre opinia publică română în problema sacrificiului teritorial</p>



<h4 class="wp-block-heading">Opinia ministrului de externe maghiar că o Transilvanie autonomă nu este viabilă, că şi-ar pierde terenul principal de desfacere, Vechiul Regat</h4>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">În telegrama lui Otto v. Erdmannsdorff , ministru plenipotenţiar german în Ungaria, către ministerul de Externe german, se pomenește despre tendinţele separatiste din Transilvania, precum și despre intenţia de a apela la protectoratul sovietic și despre pregătirile Comitetului român al Cominternului:</p>



<p class="has-luminous-vivid-amber-background-color has-background has-medium-font-size wp-block-paragraph">“După cum mi-a spus ministrul de externe, un om de încredere a raportat ministrului plenipotenţiar din Bucureşti că grupa Maniu, în caz că guvernul român se declară de acord să cedeze o parte mai mare din Transilvania, vrea să proclame independenţa Transilvaniei. Rezidentul regal, generalul la pensie Pop, aprobă planul, de asemenea şi ofiţerii de stat major originari din Transilvania. Dacă guvernul român va incerca să împiedice cu forța tendinţele separatiste ale Transilvaniei sau dacă Ungaria va ataca Transilvania, se va cere protecţia guvernului sovietic. Planul a fost elaborat d conducătorul tineretului român radical, care consideră pe Maniu ca apărător dezinteresat al integrităţii Transilvaniei, în timp ce ei sint in realitate agenţi ai Cominternului. Convorbiri pregătitoare au fost ţinute de Comitetul român al Cominternului, acest comitet posedă agenţi secreţi printre membrii delegaţiei române din Turnu Severin, care observă comportarea delegaţilor. Omul de incredere a primit această informaţie prin Comintern şi accentuează că conducătorii comuniştilor români nu sunt evrei, ci români puri. Csaky a făcut observaţia că acest poate, fireşte, să fie un raport tendenţios. El însă concordă cu alte informaţii. El este convins că guvernul sovietic în primul rând n-ar accepta cererea de protecţie amintită mai sus. O astfel de Transilvanie autonomă nu este însă capabilă de a trăi şi este expusă influenţelor comuniste deoarece minoritatea maghiară este proletarizată prin reforma agrară română şi prin introducerea lui numerus valaohicus, iar saşii transilvăneni ar pierde în cazul acesta terenul lor principal de desfacere anume Vechiul Regat, ce a ce nu s-ar întâmpla, dacă s-ar ţine seamă de propunerile maghiare sau cel puţin de trasarea de graniţă pe care o are el in vedere şi care aste cunoscută / la Berlin/ deoarece saşii rămân în graniţele române.”, se arată în telegrama lui Otto v. Erdmannsdorff , ministru plenipotenţiar german în Ungaria, către ministerul de Externe german, din 24 august 1940</p>



<h4 class="wp-block-heading">Punctele de vedere principial diferite ale delegaţiei române şi ale delegaţiei maghiare</h4>



<p class="has-pale-pink-background-color has-background has-medium-font-size wp-block-paragraph"><strong>26 August 1940, București:</strong> &#8220;Telegrama lui  Fabricius, ministru plenipotenţiar german în România, către Ministerul de Extern german, despre punctele de vedere principial diferite ale delegaţiei române şi delegaţiei maghiare.Interpretarea convorbirilor de la Munchen şi de la Obersalzburg. Obiecţiile germane împotriva Ungariei. În cazul pericolului unei invazii ruse pe teritoriul român, germanii să indice calea de rezolvare rapidă a diferendului româno-maghiar.&#8221;</p>



<h4 class="wp-block-heading">Ministrul ungar Bardossy: &#8220;Ungaria este generoasă când nu cere și Banatul&#8221;</h4>



<figure class="wp-block-image size-large is-style-default"><img decoding="async" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2020/08/Ungaria-Banatul.jpg" alt="" class="wp-image-111790"/><figcaption class="wp-element-caption"> Foto: Arhivele Naționale ale României</figcaption></figure>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2020/08/16/16-august-1940-momentul-care-conduce-catre-dictatul-de-la-viena-din-30-august-1940/">16 August 1940: momentul care conduce către Dictatul de la Viena din 30 august 1940</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2020/08/16/16-august-1940-momentul-care-conduce-catre-dictatul-de-la-viena-din-30-august-1940/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Apologia crimei împotriva românilor &#8220;la liber&#8221; în Ardeal? Monument dedicat invaziei care a urmat Dictatului de la Viena din 1940</title>
		<link>https://glasul.info/2019/09/19/apologia-crimei-impotriva-romanilor-la-liber-in-ardeal-monument-dedicat-invaziei-care-a-urmat-dictatului-de-la-viena-din-1940/</link>
					<comments>https://glasul.info/2019/09/19/apologia-crimei-impotriva-romanilor-la-liber-in-ardeal-monument-dedicat-invaziei-care-a-urmat-dictatului-de-la-viena-din-1940/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Fandel Mihai]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 19 Sep 2019 17:10:59 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Antiromanism]]></category>
		<category><![CDATA[1940]]></category>
		<category><![CDATA[apologia crimei]]></category>
		<category><![CDATA[dedicat invaziei]]></category>
		<category><![CDATA[Dictatul de la Viena]]></category>
		<category><![CDATA[impotriva romanilor]]></category>
		<category><![CDATA[în Ardeal]]></category>
		<category><![CDATA[la liber]]></category>
		<category><![CDATA[monument]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=103202</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Orice formă de discriminare din România, până și unele care îmbracă forme dintre cele mai penibile, sunt condamnate și sancționate, afară de apologia crimelor împotriva românilor și a diverselor forme de leznațiune împotriva statului român? De ce întrebăm asta? Pentru că de-a lungul ultimilor ani, mai ales prin Transilvania, s-au umplut localitățile de statui sau...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2019/09/19/apologia-crimei-impotriva-romanilor-la-liber-in-ardeal-monument-dedicat-invaziei-care-a-urmat-dictatului-de-la-viena-din-1940/">Apologia crimei împotriva românilor &#8220;la liber&#8221; în Ardeal? Monument dedicat invaziei care a urmat Dictatului de la Viena din 1940</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>

<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Orice formă de discriminare din România, până și unele care îmbracă forme dintre cele mai penibile, sunt condamnate și sancționate, afară de apologia crimelor împotriva românilor și a diverselor forme de leznațiune împotriva statului român?</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">De ce întrebăm asta? Pentru că de-a lungul ultimilor ani, mai ales prin Transilvania, s-au umplut localitățile de statui sau diverse monumente care fac apologia crimelor împotriva românilor și evreilor din Ardeal. Nu poți să nu te întrebi astfel, ori dacă legislația aflată în vigoare este discriminatorie și se aplică numai etnicilor români, ori dacă nu cumva antiromânismul e politică de stat, &#8220;națională&#8221;.</p>



<p class="has-background has-medium-font-size has-luminous-vivid-amber-background-color wp-block-paragraph">&#8220;Monument simbol al invadării Transilvaniei după Diktatul de la Viena, amplasat prima dată în 1941, reamplasat de autoritățile locale din Odorheiu Secuiesc&#8221;, scrie <a href="https://www.dantanasa.ro/exclusiv-monument-simbol-al-invadarii-transilvaniei-dupa-diktatul-de-la-viena-amplasat-prima-data-in-1941-reamplasat-de-autoritatile-locale-din-odorheiu-secuiesc/"><strong>dantanasa.ro</strong></a></p>



<figure class="wp-block-image"><img decoding="async" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2019/09/Apologia-crimei-Ardeal.jpg" alt="Apologia crimei împotriva românilor &quot;la liber&quot; în Ardeal? Monument dedicat invaziei care a urmat Dictatului de la Viena din 1940, Foto: Facebook / Székelyföld Online" class="wp-image-103203"/><figcaption>Apologia crimei împotriva românilor &#8220;la liber&#8221; în Ardeal? Monument dedicat invaziei care a urmat Dictatului de la Viena din 1940, Foto: Facebook / Székelyföld Online</figcaption></figure>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Împreună cu redacțiiile celor de la Ancheteonline.ro și BuletindeCarei.ro, inițiatorii și organizatorii Școlii de Vară Carei 2019, la sfârșitul lunii august a.c. am fost prezent și eu din partea publicației <strong>Glasul.info</strong> într-un periplu de câteva zile prin satele care gravitează în jurul Careiului, pentru a asculta mărturiile cutremurătoare ale refugiaților și expulzaților români care au avut crunt de pătimit din cauza invaziei odiosului regim <em><strong>horthyst</strong></em>.</p>



<figure class="wp-block-image"><img decoding="async" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2019/08/refugiati-scoala-de-vara.jpg" alt="Școala de Vară CAREI 2019" class="wp-image-102357"/><figcaption>Școala de Vară CAREI 2019</figcaption></figure>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Au fost zile pline de emoții, în cursul cărora am auzit și înregistrat mărturii cutremurătoare despre cruzimea și barbaria la care a fost supusă populația românească din Transilvania de Nord. Și acum vin unii care să facă apologia crimei, apologia acelei odioase invazii (n.r. vezi <a href="https://uh.ro/lesz-lesz-lesz-csak-azert-is-lesz/"><strong>uh.ro</strong></a>), care s-a manifestat barbaric, cu masacre și epurări etnice ale unor întregi comunități de români și de evrei din Ardealul de Nord?</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Potrivit jurnalistului Dan Tanasă, monumentul ridicat inițial în anul 1941 în prezența primarului Budapestei de la acea vreme, și ridicat din nou de asemenea în prezența primarului actual al capitalei Ungariei în Odorheiu Secuiesc, reprezintă simbolic întoarcerea Ardealului de Nord în posesia Ungariei. Adică simbolizează fix acea bucată de Ardeal frământată și umplută din belșug cu sânge românesc și prin unele localități chiar și evreiesc, după intrarea hoardelor horthiste dezlănțuite ca din iad pe pământurile României.</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Mai are rost să-i întrebăm pe tâmpiții din fruntea țării ce păzesc? Mai are rost să întrebăm dacă guvernul, serviciile și toate celelalte instituții de forță din România mai lucrează în interesul poporului român? Cum vă mai puteți suporta în oglindă nulităților?</p>



<p class="has-background has-medium-font-size has-cyan-bluish-gray-background-color wp-block-paragraph"><strong>Nota redacției:</strong> Și aici ar mai fi de adăugat că acesta nu este un caz singular. Mai există de asemenea și cazul odiosului monument de la Arad (n.r. <a href="https://glasul.info/2015/02/15/ce-reprezinta-cei-13-generali-maghiari-din-revolutia-de-la-1848-1849-pentru-romani/">Monumentul celor 13 generali</a>) dedicat criminalilor a peste 40.000 de români fără apărare,  a apologiei și a cultului personalității a altor criminali de români precum Wass Albert (n.r.  <a href="https://glasul.info/2018/02/18/un-criminal-de-razboi-este-omagiat-romania-la-oradea-admiratorii-lui-wass-albert-sunt-invitati-la-film/">Un criminal de razboi este omagiat in România? La Oradea, admiratorii lui Wass Albert sunt invitati la film</a> ),  Nyiro Jozsef (n.r.  <a href="https://glasul.info/2018/04/06/revoltator-biblioteca-din-odorheiu-secuiesc-va-purta-numele-lui-nyiro-jozsef-unul-dintre-fondatorii-gruparii-teroriste-tuzharcosok-ceata-luptatorilor-de-foc/">Revoltator! Biblioteca din Odorheiu Secuiesc va purta numele lui Nyírő József, unul dintre fondatorii gruparii teroriste Tuzharcosok (Ceata luptătorilor de foc)</a>), Józef Bem (n.r.  <a href="https://glasul.info/2019/03/26/simbolurile-absolutismului-austro-ungar-pe-afisul-unui-eveniment-promovat-la-covasna-si-carei/">Simbolurile absolutismului austro-ungar pe afișul unui eveniment promovat la Covasna și Carei</a>) și alți asemenea criminali infami ai neamului românesc, după care în zilele noastre pe teritoriul României sunt denumite școli, străzi, etc</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2019/09/19/apologia-crimei-impotriva-romanilor-la-liber-in-ardeal-monument-dedicat-invaziei-care-a-urmat-dictatului-de-la-viena-din-1940/">Apologia crimei împotriva românilor &#8220;la liber&#8221; în Ardeal? Monument dedicat invaziei care a urmat Dictatului de la Viena din 1940</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2019/09/19/apologia-crimei-impotriva-romanilor-la-liber-in-ardeal-monument-dedicat-invaziei-care-a-urmat-dictatului-de-la-viena-din-1940/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Invitație la lectură: &#8220;1940 Strigătul de durere al românilor&#8221;</title>
		<link>https://glasul.info/2019/09/05/invitatie-la-lectura-1940-strigatul-de-durere-al-romanilor/</link>
					<comments>https://glasul.info/2019/09/05/invitatie-la-lectura-1940-strigatul-de-durere-al-romanilor/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 05 Sep 2019 16:18:02 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Carei]]></category>
		<category><![CDATA[1940]]></category>
		<category><![CDATA[30 august]]></category>
		<category><![CDATA[Constantin Moşincat]]></category>
		<category><![CDATA[Dictatul de la Viena]]></category>
		<category><![CDATA[Invitație la lectură]]></category>
		<category><![CDATA[Strigătul de durere]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=102894</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Lansată la sfârșitul lunii februarie a anului 2018 în sala de simpozioane de la castelul Karolyi din Carei, lucrarea &#8220;1940 Strigătul de durere al românilor&#8221; a col. r. dr. Constantin Moșincat este o carte document, care vine cu noi dovezi arhivistice ce dezvăluie teroarea și atrocitățile abătute asupra românilor în urma Dictatului de la Viena...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2019/09/05/invitatie-la-lectura-1940-strigatul-de-durere-al-romanilor/">Invitație la lectură: &#8220;1940 Strigătul de durere al românilor&#8221;</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>

<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Lansată la sfârșitul lunii februarie a anului 2018 în sala de simpozioane de la castelul Karolyi din Carei, lucrarea<strong><em> &#8220;1940 Strigătul de durere al românilor&#8221;</em></strong> a col. r. dr. Constantin Moșincat este o carte document, care vine cu noi dovezi arhivistice ce dezvăluie teroarea și atrocitățile abătute asupra românilor în urma Dictatului de la Viena din 1940.</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">La lansarea cărții de pe  27 februarie 2018 de la Carei, autorul,  col. r. dr. Constantin Moșincat, menționa următoarele potrivit <a href="https://www.buletindecarei.ro/2018/02/lansare-de-carte-in-memoria-fostilor-refugiati-si-deportati-din-1940.html">Buletin de Carei</a>:</p>


<p>[su_quote style=&#8221;default&#8221; cite=&#8221;Col. r. dr.&nbsp;Constantin Moșincat&#8221; url=&#8221;&#8221; class=&#8221;&#8221;],,Această carte o rostuim pentru memoria tuturor celor ştiuţi şi neştiuţi, amintiţi şi pomeniţi în faţa altarelor neamului. Jertfa lor, poate zadarnică, o preamărim, căci moara timpului nu macină adevărul. Îl reamintim pentru ca nicicând să nu fie repetat<em>,,</em>[/su_quote]</p>


<figure class="wp-block-image"><img decoding="async" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2019/09/Constantin-Mosincat.jpg" alt=" lucrarea &quot;1940 Strigătul de durere al românilor&quot; a col. r. dr. Constantin Moșincat" class="wp-image-102900"/><figcaption>  lucrarea &#8220;1940 Strigătul de durere al românilor&#8221; a col. r. dr. Constantin Moșincat </figcaption></figure>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">În cadrul simpozionului intitulat &#8220;Frânturi din Centenarul României Mari&#8221; care a avut loc 31 august 2019 de la ora 16:00 în sala festivă a Liceului  &#8220;Iuliu Maniu&#8221;  din Carei, istoricul militar col. r. Dr. Constantin Moșincat a prezentat și două cărți deosebite,  <strong>&#8220;Generalul Berthelot – prima vizită în Ardeal după Marea Unire&#8221;</strong>, respectiv  <strong>&#8220;1940 Strigătul de durere al românilor&#8221;</strong>.</p>



<figure class="wp-block-image"><img decoding="async" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2019/09/Mosincat-scoala-de-vara.jpg" alt="" class="wp-image-102901"/><figcaption>  lucrarea &#8220;1940 Strigătul de durere al românilor&#8221; a col. r. dr. Constantin Moșincat </figcaption></figure>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Ce-a de-a doua dintre cele două cărți prezentate la acest simpozion,  intitulată <strong>&#8220;1940 Strigătul de durere al românilor&#8221;</strong>, și editată în ediție (n.r. 2019) limitată de numai 52 de exemplare, cu sprijinul financiar al Asociației Umanitare Ecostar Aliment, a fost destinată participanților la Școala de Vară de la Carei ( 26 August &#8211; 1 septembrie 2019).</p>



<hr class="wp-block-separator"/>



<h4 class="wp-block-heading"><strong>Galerie Foto:</strong></h4>


<p>[envira-gallery id=&#8221;102902&#8243;]</p><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2019/09/05/invitatie-la-lectura-1940-strigatul-de-durere-al-romanilor/">Invitație la lectură: &#8220;1940 Strigătul de durere al românilor&#8221;</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2019/09/05/invitatie-la-lectura-1940-strigatul-de-durere-al-romanilor/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Deputatul Daniel Gheorghe despre Școala de Vară de la Carei</title>
		<link>https://glasul.info/2019/08/30/deputatul-daniel-gheorghe-despre-scoala-de-vara-de-la-carei/</link>
					<comments>https://glasul.info/2019/08/30/deputatul-daniel-gheorghe-despre-scoala-de-vara-de-la-carei/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 30 Aug 2019 08:59:07 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Carei]]></category>
		<category><![CDATA[Deputatul Daniel Gheorghe:]]></category>
		<category><![CDATA[Dictatul de la Viena]]></category>
		<category><![CDATA[Școala de Vară]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=102759</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>&#8221; Pe 27 august am avut bucuria sufletească și onoarea de a lua cuvântul în cadrul primei ediții a Școlii de Vară a Asociației foștilor Expulzați și Refugiați din&#160;1940, ce a avut loc în Carei, Satu Mare. În cadrul acestei întâlniri am evocat evenimentele istorice referitoare la data nefastă de 30 august 1940 și urmările...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2019/08/30/deputatul-daniel-gheorghe-despre-scoala-de-vara-de-la-carei/">Deputatul Daniel Gheorghe despre Școala de Vară de la Carei</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>

<p class="has-background has-medium-font-size has-luminous-vivid-amber-background-color wp-block-paragraph">&#8221; Pe 27 august am avut bucuria sufletească și onoarea de a lua cuvântul în cadrul primei ediții a Școlii de Vară a Asociației foștilor Expulzați și Refugiați din&nbsp;1940, ce a avut loc în Carei, Satu Mare. </p>



<p class="has-background has-medium-font-size has-pale-pink-background-color wp-block-paragraph"> În cadrul acestei întâlniri am evocat evenimentele istorice referitoare la data nefastă de 30 august 1940 și urmările Dictatului de la Viena și umilințele trăite de românii ardeleni. </p>



<p class="has-background has-medium-font-size has-luminous-vivid-amber-background-color wp-block-paragraph"> Scopul acestei întâlniri a fost acela de a sprijini comunitățile românești, din orașele de pe linia graniței prin informații clare prin care acestea să păstreze simbolistica și identitatea națională, religioasă și culturală. </p>



<p class="has-background has-medium-font-size has-pale-pink-background-color wp-block-paragraph"> Discursul meu a atins și partea legislativă și felul în care comunitățile românești pot beneficia concret de sprijinul politic la nivel național și local, prin cereri, petiții și sesizări.</p>



<p class="has-background has-medium-font-size has-luminous-vivid-amber-background-color wp-block-paragraph">De asemenea, am pledat pentru organizarea comunității în asociații și monitorizarea și semnalarea abuzurilor din partea autorităților locale.<br>Desigur, relația celor două comunități, române și maghiare trebuie să continue într-un mediu civilizat bazat pe respectarea legilor țării suverane și unitare, România, precum și pe un respect reciproc. </p>



<p class="has-background has-medium-font-size has-pale-pink-background-color wp-block-paragraph"> Așadar, cred cu tărie că susținerea acestor comunități este necesară pentru continuarea istoriei și existenței acestora. &#8220;, a scris pe facebook deputatul Daniel Gheorghe</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2019/08/30/deputatul-daniel-gheorghe-despre-scoala-de-vara-de-la-carei/">Deputatul Daniel Gheorghe despre Școala de Vară de la Carei</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2019/08/30/deputatul-daniel-gheorghe-despre-scoala-de-vara-de-la-carei/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Clipe pline de emoție petrecute la Scărișoara Nouă printre refugiații români de după Dictatul de la Viena din 1940</title>
		<link>https://glasul.info/2019/08/29/clipe-pline-de-emotie-petrecute-la-scarisoara-noua-printre-refugiatii-romani-de-dupa-dictatul-de-la-viena-din-1940/</link>
					<comments>https://glasul.info/2019/08/29/clipe-pline-de-emotie-petrecute-la-scarisoara-noua-printre-refugiatii-romani-de-dupa-dictatul-de-la-viena-din-1940/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 29 Aug 2019 12:15:09 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Antiromanism]]></category>
		<category><![CDATA[1940]]></category>
		<category><![CDATA[Clipe pline]]></category>
		<category><![CDATA[Dictatul de la Viena]]></category>
		<category><![CDATA[emoție]]></category>
		<category><![CDATA[petrecute]]></category>
		<category><![CDATA[refugiații români]]></category>
		<category><![CDATA[Scărișoara Nouă]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=102738</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Miercuri, 28 august 2019, participanții la Școala de Vară de la Carei au vizitat satul Scărișoara Nouă din comuna Pișcolt, pentru a asculta mărturiile copleșitoare ale refugiaților și exilaților români de după Dictatul de la Viena din 1940. Încă din urmă cu câțiva ani, inițiatorii și organizatorii Școlii de Vară de la Carei și-au manifestat...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2019/08/29/clipe-pline-de-emotie-petrecute-la-scarisoara-noua-printre-refugiatii-romani-de-dupa-dictatul-de-la-viena-din-1940/">Clipe pline de emoție petrecute la Scărișoara Nouă printre refugiații români de după Dictatul de la Viena din 1940</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>

<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Miercuri, 28 august 2019, participanții la Școala de Vară de la Carei au vizitat satul Scărișoara Nouă din comuna Pișcolt, pentru a asculta mărturiile copleșitoare ale refugiaților și exilaților români de după Dictatul de la Viena din 1940.</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Încă din urmă cu câțiva ani, inițiatorii și organizatorii Școlii de Vară de la Carei și-au manifestat intenția și dorința de a iniția o campanie de strângere a mărturiilor supraviețuitorilor care au trecut prin calvarul consecințelor Dictatului de la Viena din 1940, pentru că trebuie specificat faptul că mai există puțini dintre ei rămași încă în viață, existând riscul ca multe dintre aceste mărturii să se piardă și să rămână în continuare un loc gol în istoria românească.</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Mărturiile câtorva bătrâne din satul Scărișoara Nouă, comuna Pișcolt, unele chiar trecute bine de 90 de ani, au conturat o imagine mai mult decât tragică și odioasă cu privire la evenimentele care s-au petrecut în acel moment negru al istoriei românești.</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Inițiatorii și participanții la Școala de Vară de la Carei au avut parte de o primire fastuoasă în  Scărișoara Nouă, cu sătenii îmbrăcați în costume populare, cu steaguri tricolore în mâini, și cu multă bucurie că vine în sfârșit cineva care să le asculte mărturiile cutremurătoare și să le elibereze în spațiul public la nivel național.</p>


<p><iframe src="https://www.facebook.com/plugins/video.php?href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2Fbuletindecarei.ro%2Fvideos%2F2218615544934251%2F&amp;show_text=0&amp;width=560" width="560" height="316" style="border:none;overflow:hidden" scrolling="no" frameborder="0" allowtransparency="true" allowfullscreen="true"></iframe></p>


<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">A fost o zi plină de emoție, cu sentimente amestecate, cu treceri de la stări de tristețe profundă după ce ascultai mărturiile cutremurătoare ale refugiaților români, la stări de euforie cu cântece patriotice românești.</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Sperăm ca prin consemnarea mărturiilor refugiaților de Scărișoara Nouă să se completeze măcar un mic gol din istoria ocultată și cenzurată a românilor.</p>



<hr class="wp-block-separator"/>



<h4 class="wp-block-heading"><strong>Galerie Foto:</strong></h4>


<p>[envira-gallery id=&#8221;102747&#8243;]</p><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2019/08/29/clipe-pline-de-emotie-petrecute-la-scarisoara-noua-printre-refugiatii-romani-de-dupa-dictatul-de-la-viena-din-1940/">Clipe pline de emoție petrecute la Scărișoara Nouă printre refugiații români de după Dictatul de la Viena din 1940</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2019/08/29/clipe-pline-de-emotie-petrecute-la-scarisoara-noua-printre-refugiatii-romani-de-dupa-dictatul-de-la-viena-din-1940/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>La Carei, tinerilor li se oferă șansa de a afla din mărturiile refugiaților și deportaților în urma Dictatului de la Viena din 1940, ceea ce nu pot afla din cărțile de istorie</title>
		<link>https://glasul.info/2019/08/25/la-carei-tinerilor-li-se-ofera-sansa-de-a-afla-din-marturiile-refugiatilor-si-deportatilor-in-urma-dictatului-de-la-viena-din-1940-ceea-ce-nu-pot-afla-din-cartile-de-istorie/</link>
					<comments>https://glasul.info/2019/08/25/la-carei-tinerilor-li-se-ofera-sansa-de-a-afla-din-marturiile-refugiatilor-si-deportatilor-in-urma-dictatului-de-la-viena-din-1940-ceea-ce-nu-pot-afla-din-cartile-de-istorie/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 25 Aug 2019 01:59:11 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Carei]]></category>
		<category><![CDATA[1940]]></category>
		<category><![CDATA[cărțile de istorie]]></category>
		<category><![CDATA[Dictatul de la Viena]]></category>
		<category><![CDATA[mărturiile refugiaților și deportaților]]></category>
		<category><![CDATA[TINERI]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=102584</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>În perioada 26 august – 1 septembrie 2019 la Carei va avea loc prima ediție a Școlii de Vară a Asociației foștilor Expulzați și Refugiați din 1940, un eveniment care se adresează generațiilor tinere din toată țara care își doresc să afle mai multe despre zbuciumata istorie a românilor expulzați și refugiați în urma Dictatului...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2019/08/25/la-carei-tinerilor-li-se-ofera-sansa-de-a-afla-din-marturiile-refugiatilor-si-deportatilor-in-urma-dictatului-de-la-viena-din-1940-ceea-ce-nu-pot-afla-din-cartile-de-istorie/">La Carei, tinerilor li se oferă șansa de a afla din mărturiile refugiaților și deportaților în urma Dictatului de la Viena din 1940, ceea ce nu pot afla din cărțile de istorie</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>

<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph"> În perioada 26 august – 1 septembrie 2019 la Carei va avea loc prima ediție a Școlii de Vară a Asociației foștilor Expulzați și Refugiați din 1940, un eveniment care se adresează generațiilor tinere din toată țara care își doresc să afle mai multe despre zbuciumata istorie a românilor expulzați și refugiați în urma Dictatului de la Viena din 1940.</p>



<p class="has-background has-medium-font-size has-luminous-vivid-amber-background-color wp-block-paragraph"> &#8220;<strong><em>Școala de Vară se adresează tinerilor din toată țara care doresc să&nbsp; cunoască etapa istorică amintită prin cercetări la fața locului și interviuri luate puținilor supraviețuitori în urma intrării în vigoare a Dictatului odios de la Viena din 1940, 30 august</em></strong>.&nbsp;&#8220;, se arată într-unul dintre comunicatele organizatorilor și inițiatorilor acestui proiect admirabil</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph"> Se apropie ziua de 30 August, ziua odiosului Dictat de la Viena, în urma căreia populația românească din Ardealul de Nord a fost trecută prin foc și sabie, și din păcate din manualele de istorie românești cam lipsește acest capitol tulburător al istoriei neamului românesc. </p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph"> În timp ce toate neamurile își plâng victimele, și aici în cazul nostru după Dictatul de la Viena din 1940 vorbim de victime la o scară monstruoasă, cu localități întregi epurate etnic, statul român nu face din păcate nici măcar cât fac țările din lumea a treia pentru a comemora și a evoca aceste triste evenimente din istoria poporului român. </p>


<p><iframe width="560" height="315" src="https://www.youtube.com/embed/cdshm7IoHrg" frameborder="0" allow="accelerometer; autoplay; encrypted-media; gyroscope; picture-in-picture" allowfullscreen=""></iframe></p>


<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph"> În timp ce Ungaria și-a documentat foarte detaliat invazia și atrocitățile comise în Ardealul de Nord după 30 august 1940, statul român nu e în stare nici azi să aloce câteva pagini în manualele de istorie despre una dintre cele mai negre tragedii ale neamului românesc? </p>



<p class="has-background has-medium-font-size has-pale-pink-background-color wp-block-paragraph"><strong> &#8220;Dezrobirea Ardealului a fost visul nostru cel mare și sfânt. Pentru visul acesta ne-au sângerat cei mai buni fii ai pământului nostru și am dat morții, floarea cea mai de preț a tinereței noastre&#8221;</strong>, scria în anul 1920 jurnalistul Radu Cosmin</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Astăzi, la aproape 8 decenii după Dictatul de la Viena din 30 august 1940, și după tot acel sânge românesc curs în râuri pentru obținerea libertății neamului românesc din Ardeal, tinerii români sunt nevoiți să învețe istoria adevărată despre consecințele acelui odios dictat, din surse alternative, din tot ceea ce pot prinde din anumite frânturi de informații care pot fi găsite public, pentru că în România încă există o reticență inexplicabilă cu privire la evocarea acelor evenimente tragice din istoria neamului românesc.</p>



<hr class="wp-block-separator"/>



<h4 class="wp-block-heading"><strong>Galerie Foto:</strong></h4>


<p>[envira-gallery id=&#8221;102590&#8243;]</p><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2019/08/25/la-carei-tinerilor-li-se-ofera-sansa-de-a-afla-din-marturiile-refugiatilor-si-deportatilor-in-urma-dictatului-de-la-viena-din-1940-ceea-ce-nu-pot-afla-din-cartile-de-istorie/">La Carei, tinerilor li se oferă șansa de a afla din mărturiile refugiaților și deportaților în urma Dictatului de la Viena din 1940, ceea ce nu pot afla din cărțile de istorie</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2019/08/25/la-carei-tinerilor-li-se-ofera-sansa-de-a-afla-din-marturiile-refugiatilor-si-deportatilor-in-urma-dictatului-de-la-viena-din-1940-ceea-ce-nu-pot-afla-din-cartile-de-istorie/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Dezgustător! În pragul comemorării Dictatului de la Viena, austriecii de la Raiffeisen Bank promovează steagul secesionist al Transilvaniei?</title>
		<link>https://glasul.info/2018/08/29/dezgustator-in-pragul-comemorarii-dictatului-de-la-viena-si-austriecii-de-la-raiffeisen-bank-promoveaza-steagul-secesionist-al-transilvaniei/</link>
					<comments>https://glasul.info/2018/08/29/dezgustator-in-pragul-comemorarii-dictatului-de-la-viena-si-austriecii-de-la-raiffeisen-bank-promoveaza-steagul-secesionist-al-transilvaniei/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 29 Aug 2018 15:57:34 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Antiromanism]]></category>
		<category><![CDATA[austriecii]]></category>
		<category><![CDATA[Dezgustător]]></category>
		<category><![CDATA[Dictatul de la Viena]]></category>
		<category><![CDATA[pragul comemorării]]></category>
		<category><![CDATA[promoveaza]]></category>
		<category><![CDATA[Raiffeisen Bank]]></category>
		<category><![CDATA[steagul secesionist al Transilvaniei]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=94460</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Dezgustător! În pragul comemorării Dictatului de la Viena, austriecii de la Raiffeisen Bank promovează steagul secesionist al Transilvaniei? &#8220;Un eveniment ce va avea loc la Alba Iulia pe 6-7 septembrie este promovat pe internet alături de așa-zisul steag al Transilvaniei „independente”. Este vorba despre „Transylvania Awards 2018”, un eveniment organizat de agenția „Heraldist &#38; Wondermarks”...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2018/08/29/dezgustator-in-pragul-comemorarii-dictatului-de-la-viena-si-austriecii-de-la-raiffeisen-bank-promoveaza-steagul-secesionist-al-transilvaniei/">Dezgustător! În pragul comemorării Dictatului de la Viena, austriecii de la Raiffeisen Bank promovează steagul secesionist al Transilvaniei?</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Dezgustător! În pragul comemorării Dictatului de la Viena, austriecii de la Raiffeisen Bank promovează steagul secesionist al Transilvaniei?</p>
<div>&#8220;Un eveniment ce va avea loc la Alba Iulia pe 6-7 septembrie este promovat pe internet alături de așa-zisul steag al Transilvaniei „independente”.</div>
<div></div>
<div>Este vorba despre „<a href="http://transylvaniaawards.com/" target="_blank" rel="noopener">Transylvania Awards 2018</a>”, un eveniment organizat de agenția „Heraldist &amp; Wondermarks” din Cluj și asociația „Transylvania Beyond”.&#8221;, scrie <a href="https://www.activenews.ro/stiri-social/Austriecii-de-la-Raiffeisen-sponsorizeaza-%E2%80%9ETransylvania-Awards-un-eveniment-care-se-promoveaza-cu-asa-zisul-drapel-al-Transilvaniei-independente-152454" target="_blank" rel="noopener">activenews.ro</a>.</div>
<p>Noi ne pregătim să ne plângem morții și refugiații din urma&nbsp;Dictatului de la Viena, iar alții calcă cu nesimțire pe cadavre pentru a promova interese străine neamului românesc.</p>
<p>Acum când ar trebui să sărbătorim 100 de ani de la Marea Unire, Ardealul, Basarabia și Bucovina de nord sunt încă trei răni sângerânde, trei răni încă deschise și rămase nevindecate. În acest context, unii vin și ne flutură prin fața ochilor flamurile purtate până nu demult în istoria recentă de către cei care ne-au ucis mișelește, ne-au torturat, ne-au furat truda, avuțiile și chiar sufletul.</p>
<p><figure id="attachment_94461" aria-describedby="caption-attachment-94461" style="width: 730px" class="wp-caption aligncenter"><img loading="lazy" decoding="async" class="size-full wp-image-94461" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2018/08/Transylvania-Awards-00.jpg" alt="Dezgustător! În pragul comemorării Dictatului de la Viena, și austriecii de la Raiffeisen Bank promovează steagul secesionist al Transilvaniei?" width="730" height="430"><figcaption id="caption-attachment-94461" class="wp-caption-text">Dezgustător! În pragul comemorării Dictatului de la Viena, și austriecii de la Raiffeisen Bank promovează steagul secesionist al Transilvaniei?</figcaption></figure></p>
<p>Cu un cumplit dezgust am constatat că&nbsp;austriecii de la Raiffeisen Bank promovează steagul secesionist al Transilvaniei în cadrul unei campanii de imagine.&nbsp;A-ți asocia imaginea cu steagul unei Transilvanii profund netolerante și ucigașe la adresa neamului românesc, este aproape ca o declarație politică antiromânească. Culorile de lângă logo aparțin steagului unei Transilvanii care a ucis, torturat și ținut sub teroare românii secole la rând. Rușine să vă fie!</p>
<p><figure id="attachment_94462" aria-describedby="caption-attachment-94462" style="width: 730px" class="wp-caption aligncenter"><img loading="lazy" decoding="async" class="size-full wp-image-94462" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2018/08/Transylvania-Awards-01.jpg" alt="Dezgustător! În pragul comemorării Dictatului de la Viena, și austriecii de la Raiffeisen Bank promovează steagul secesionist al Transilvaniei?" width="730" height="430"><figcaption id="caption-attachment-94462" class="wp-caption-text">Dezgustător! În pragul comemorării Dictatului de la Viena, și austriecii de la Raiffeisen Bank promovează steagul secesionist al Transilvaniei?</figcaption></figure></p>
<p>Atât „Transylvania Awards 2018” cât și Asociația „Transylvania Beyond” sunt finanțate de către austriecii de la Raiffeissen Bank, potrivit activenews.ro.</p>
<p>Printre elementele grafice din aceste campanii media am găsit atât așa-zisul steag al Transilvaniei „independente”, cât și stema Transilvaniei din perioada în care provincia era condusă doar de către cele trei națiuni privilegiate, iar românii erau doar o națiune „tolerată”, ucisă și deposedată de propriile bunuri după bunul plac al grofilor unguri sau cel al nobililor sași și secui.</p>
<p><figure id="attachment_94464" aria-describedby="caption-attachment-94464" style="width: 730px" class="wp-caption aligncenter"><img loading="lazy" decoding="async" class="size-full wp-image-94464" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2018/08/austriecii-impotriva-Romani.jpg" alt="Dezgustător! În pragul comemorării Dictatului de la Viena, și austriecii de la Raiffeisen Bank promovează steagul secesionist al Transilvaniei?" width="730" height="430"><figcaption id="caption-attachment-94464" class="wp-caption-text">Dezgustător! În pragul comemorării Dictatului de la Viena, și austriecii de la Raiffeisen Bank promovează steagul secesionist al Transilvaniei?</figcaption></figure></p>
<p>Față de această inițiativă a celor de la&nbsp;Raiffeisen Bank nu putem decât să ne arătăm dezgustul și revolta profundă care ne cuprinde, mai ales acum în&nbsp;pragul comemorării Dictatului de la Viena.</p>
<p>Să-ți fie rușine&nbsp;Raiffeisen Bank! Amestecul reprezentanților unei bănci în viața politică și organizarea statal-administrativă a unui stat este inoportună și de neacceptat. Pe lîngă faptul că iese și se implică la diverse proteste de stradă,&nbsp;Steven van Groningen este prezent și în această campanie media asociindu-și imaginea lângă logo-ul&nbsp;Transylvania Awards unde sunt prezente și culorile&nbsp;așa-zisului steag al Transilvaniei „independente”.</p>
<p><iframe loading="lazy" src="https://www.youtube.com/embed/tBFGXwHz4tU" width="560" height="315" frameborder="0" allowfullscreen="allowfullscreen"></iframe></p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2018/08/29/dezgustator-in-pragul-comemorarii-dictatului-de-la-viena-si-austriecii-de-la-raiffeisen-bank-promoveaza-steagul-secesionist-al-transilvaniei/">Dezgustător! În pragul comemorării Dictatului de la Viena, austriecii de la Raiffeisen Bank promovează steagul secesionist al Transilvaniei?</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2018/08/29/dezgustator-in-pragul-comemorarii-dictatului-de-la-viena-si-austriecii-de-la-raiffeisen-bank-promoveaza-steagul-secesionist-al-transilvaniei/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
