Frumoasa tradiţie a sărbătoririi din 2010 a Zilei Culturii Naţionale ce se desfăşoară sub nimbul eminescian, la Cernăuţi, pe pământul unde a răsărit şi şi-a luat zborul spre sferele universului poetic Luceafărul poeziei româneşti, patriotul adevărat, „românul absolut”, militant pentru Unirea tuturor românilor, a fost marcată cu pietate, deşi puţini au fost dintre acei care au urmat aspiraţiilor eminesciene.

O mână de români, adunată sub sceptrul eminescian, cu ocazia împlinirii 170 de ani de la naşterea Poetului, a venit şi mai dezbinată, şi mai divizată.

Adevărul e că la monumentul juvenil al Luceafărului din centrul bătrânului Cernăuţi am văzut şi oameni vii, tineri, frumoşi şi senini la suflet, crescuţi şi educaţi în duh eminescian, care, după depunerile de flori în eternitatea celui care ne-a înveşnicit graiul în frumosul veşmânt al limbii române, după elogioasele mesaje de felicitare ale preşedintelui Consiliului Regional Cernăuţi Ion Muntean, Consulului General al României la Cernăuţi Irina-Loredana Stănculescu, etc., ne-au unit într-o singură trăire românească, la spectacolul de romanţe pe versuri eminesciene discipolii Şcolii Populare de Artă Cernăuţi, membrii Ansamblului „Perla”, cu vocile îngereşti, prin lirismul cântecelor patriotice dând start Festivalului Transfrontalier ”Cu Eminescu în suflet și în gând”, organizat şi găzduit de Centrul Bucovinean de Cultură Românească Cernăuţi (director Iurie Levcic), în parteneriat cu Alianța Asociațiilor Național-Culturale Românești din Ucraina (preşedinte Dumitru Caulea), Centrul pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiționale “Arboroasa”, Școala Gimnazială Nr. 8 Suceava, Asociaţia Cadrelor Didactice de Etnie Română din Ucraina (preşedinte Lilia Govornean).

Citiți întreg articolul pe Zorile Bucovinei

Articolul Eminescu sărbătorit și în Bucovina de Nord: „LA EMINESCU, SUS, ÎN DULCEA BUCOVINĂ” apare prima dată în Glasul.info.

DULCEA BUCOVINĂ – MULŢI AU RÂVNIT-O ŞI AU ASUPRIT-O

SAGA UNUI ROMÂN DESCHIABURIT, AJUNS ÎN „RAIUL” BOLŞEVIC

DULCEA BUCOVINĂ – MULŢI AU RÂVNIT-O ŞI AU ASUPRIT-O

Amară a fost şi mai este soarta românului statornicită de vitregiile istoriei în calea răului. Or, nu de puţin curaj şi cutezanţă au avut nevoie românii autohtoni, trăitori de veacuri ai acestor meleaguri străbune, după ce Austro-Ungaria, în 1774, a rupt o bucată din trupul Ţării de Sus a Moldovei lui Ştefan cel Mare, ca s-o numească apoi ducatul Bucovina. Mulţi au râvnit-o şi au asuprit-o.

Iar bietul român, numai bine a scăpat de o asuprire şi a năvălit alta, şi mai aspră, distrugătoare de neam – „eliberarea” din 1940, 1944 de către sovietici.

DULCEA BUCOVINĂ – MULŢI AU RÂVNIT-O ŞI AU ASUPRIT-O

Ca şi majoritatea românilor, rupţi de la sânul Ţării, familia lui Dumitru Macreniuc din Crasna Putnei a avut de suferit în consecinţa „eliberării” forţate a ţinutului. Născut la 7 octombrie 1942, Dumitru nu avea nici doi anişori, când, împreună cu familia, s-a trezit în altă ţară străină, cu o nouă orânduire, în care valorile creştine şi morale, în care au fost educaţi românii băştinaşi, deveneau crime de stat, iar ei  – „duşmani” ai noii puteri, instaurate pe sânge şi moarte, pe osemintele martirilor ce s-au sacrificat pentru credinţă, neam şi ţară.

Cititi intreg articolul pe ZorileBucovinei.com

Articolul DULCEA BUCOVINĂ – MULŢI AU RÂVNIT-O ŞI AU ASUPRIT-O apare prima dată în Glasul.info.