În perioada 12 – 15 iunie 2019, Observatorul Astronomic şi Astroclubul “Perseus” din cadrul Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad, va organiza cea de-a VIII-a ediţie a Şcolii de vară de Astronomie „Descoperă Universul!”.

Şcoala de vară de Astronomie reprezintă un bun prilej pentru promovarea şi popularizarea astronomiei în rândul tinerilor, elevilor şi a publicului larg. Timp de patru zile, membrii Astroclubului „Perseus”, vor susţine cursuri pentru o gamă variată de public (elevi, liceeni, studenţi, etc.), adaptate pe înţelesul tuturor.

Cei care vor prezenta se numesc lectori, şi majoritatea dintre ei sunt membri în Astroclubul “Perseus” al Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad. La finalul Şcolii de vară de Astronomie toţi participanţii vor primi diplome de participare.

Prezentările se vor desfăşura după un program bine stabilit. Începând cu după amiaza zilei de miercuri 12 iunie, şi până sâmbătă 15 iunie 2019, între orele 18.30 – 21.30, se vor desfăşura cursuri teoretice de astronomie, concursuri şi experimente. După ora 21.30, cursanţii vor participa la observaţii astronomice. Activitatea se va desfăşura la sediul muzeului din strada Republicii nr. 235, unde este şi observatorul astronomic.

În ziua de 13 iunie 2019, cursurile vor avea loc la planetariu (Pavilionul „Marcel Guguianu”), str. „Marcel Guguianu” nr. 4.

Programul Şcolii de vară de Astronomie, „Descoperă Universul!”

Ediţia a VIII – a, 12 – 15 iunie 2019

12 iunie 2019

• 18³⁰ – Deschiderea Şcolii de vară de Astronomie. Lect. Ciprian Vîntdevară;
• 18⁴⁵ – Concurs de machete: ”Călătorie prin Sistemul Solar”. Lect. Timotei Bîgu;
• 19⁰⁰ – Sistemul Solar. Lect. Ciprian Vîntdevară;
• 19³⁰ – Exoplanete. Lect. Ştefan Chiriac;
• 20⁰⁰ – Pauză;
• 20¹⁰ – Călătorie interplanetară. Principii de bază. Lect. Cătălin Angheluţă;
• 20⁴⁰ – Zece minute de ştiinţă. A fost omul pe Lună? Lect. Ciprian Vîntdevară;
• 20⁵⁰ – Centura lui Kuiper şi obiectele transneptuniene. Lect. Petru Caracas;
• 21³⁰ – 23³⁰ – Observarea principalelor corpuri cereşti vizibile în perioada aceasta. Orientarea pe cer după principalele stele şi constelaţii.

13 iunie 2019 (Planetariu)

• 18³⁰ – Câte stele sunt pe cer? Lect. Ciprian Vîntdevară;
• 19⁰⁰  – Marte şi secretele ei. Lect. Andrei Sileanu;
• 19³⁰ – “Găuri negre”. Lect. Matei Asaftei;
• 20⁰⁰ – Zece minute de ştiinţă. Descoperiri astronomice făcute de români. Lect. Timotei Bîgu;
• 20¹⁰ – Pauză;
• 20²⁰ – Cerul de vară. Principalele constelaţii, stele şi obiecte “deep sky”. Lect. Jeny Carbarău;
• 21⁰⁰ – Spectacol de planetariu;
• 21³⁰ – 23³⁰ – Observaţii astronomice: Cerul de vară. Principalele constelaţii, stele şi obiecte “deep sky”.

14 iunie 2019

• 18³⁰ – Laseri. Aplicaţii în industria spaţială. Lect. Silviu Gurlui;

• 19⁰⁰ – Lumina în Cosmos. Lect. Cristian Barbărasă;
• 19⁵⁰ – Zece minute de ştiinţă. Putem călători mai repede decât lumina?

Lect. Ciprian Vîntdevară;

• 20⁰⁰ – Pauză;  
• 20¹⁰ – Gravitaţia pe înţelesul tuturor. Lect. Ciprian Vîntdevară;

• 21⁰⁰– Invazia lui Marte. Lect. Cristi Borş;
• 21³⁰ – 23³⁰ – Observarea pe cer a principalelor constelaţii, stele şi obiecte “deep sky”, vizibile în perioada aceasta.

15 iunie 2019

• 18³⁰ – Concurs. Călătorie cosmică cu astromobilul. Lect. Ecaterina Angheluţă;
• 19⁰⁰ – Curiozități din astronomie. Lect. Ciprian Vîntdevară;
• 19³⁰– Curenţii meteorici. Lect. Daniela Chiriac;
• 20⁰⁰ – Pauză;
• 20¹⁰ – Zece minute de ştiinţă. “Creierul astronomic”. Lect. Cristi Borş;
• 20²⁰–  Premierea concursului de machete: ”Călătorie prin Sistemul Solar”. Lect. Timotei Bîgu;
• 21⁰⁰ – Încheierea Şcolii de vară de Astronomie. Sondaj de opinie. Concluzii. Acordarea diplomelor de participare;
• 21³⁰ – 23³⁰ – Observaţii astronomice.

Organizator:

Dumitru Ciprian Vîntdevară

Muzeograf al Planetariului și Observatorului Astronomic al Muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad

Website: www.astrobarlad.wordpress.com

Facebook: www.facebook.com/astrobarlad

Articolul Școala de vară de Astronomie “Descoperă Universul!”, ediția a VIII-a, 12-15 iunie 2019 apare prima dată în Glasul.info.

În data de 11 mai 2019, Observatorul Astronomic al Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad, va organiza o activitate de promovare a astronomiei: Ziua Internaţională a Astronomiei (Astronomy Day).

Ziua Astronomiei se aniversează în fiecare an, într-o zi de sâmbătă din luna aprilie sau mai, când Luna este în preajma fazei de Primul Pătrar.

Mișcarea a început în California (SUA) în anul 1973, când astronomul amator Douge Berger (președintele clubului local Astronomical Association of Northern California), a decis că decât să invite oamenii să participe la o seară de observații astronomice într-un loc îndepartat de oraș, mai bine ar fi ca clubul de astronomie să organizeze observaţii astronomice în mijlocul orașului, și să arate obiectele cerești publicului trecător, care altfel nu ar avea ocazia să privească printr-un telescop.

Anul acesta Ziua Astronomiei se va aniversa pe 11 mai şi, ca în fiecare an, echipa de la Observatorul Astronomic al Muzeului „Vasile Pârvan” și membrii Astroclubului „Perseus” Bârlad, va marca acest eveniment prin observaţii astronomice în stradă, în zona parcului „Victor Ion Popa”, (lângă statuia lui Mihai Eminescu), orele 21.00 – 22.30.

Activitatea se va desfăşura numai dacă cerul va fi senin!

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariu/Observatorul Astronomic al Muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad
Website: www.astrobarlad.wordpress.com
Facebook: www.facebook.com/astrobarlad

Articolul Ziua Internațională a Astronomiei apare prima dată în Glasul.info.

Ora Pământului, are loc sâmbătă,  pe 30 martie 2019, în intervalul orar obișnuit: 20.30 – 21.30, va reuni încă o dată milioane de oameni din întreaga lume care-și arată angajamentul față de Planetă. Ora Pământului 2019 este un moment-cheie pentru oameni, companii, autorități să își folosească puterea pentru a face schimbări la nivel personal, dar și la nivel global, încât să protejeze natura de care depinde bunăstarea și dezvoltarea umanității.

Earth Hour a început în 2007, când peste 2.2 milioane de oameni și 2000 de sedii de companii din Sydney – Australia au stins luminile pentru o oră, din nevoia de a atrage atenția, la nivel global, asupra problemei schimbărilor climatice. De atunci, oameni din peste 7.000 de orașe din mai mult de 180 de țări s-au alăturat acestei mișcări de mediu.

Ora Pământului se sărbătoreşte în România din anul 2009, iar din anul 2013 şi oraşul Bârlad se alătură acestei manifestări, prin iniţiativa echipei de la observatorul astronomic al Muzeului „Vasile Pârvan”. Cu prilejul evenimentului global „Ora Pământului” instituţia noastră va organiza observaţii astronomice în stradă. Primăria Municipiului Bârlad ne va susţine în această activitate, şi va solicita oprirea iluminatului public în data de 30 martie 2019, intervalul orar 20.30 – 21.30.

Observaţiile astronomice din stradă vor avea loc sâmbătă 30 martie 2019, între orele 20.30 şi 21.30, în zona parcului „Victor Ion Popa” (la strada principală).

În cazul în care condiţiile meteo nu vor fi favorabile, o să desfăşurăm activitatea la sediul observatorului astronomic (str. Republicii nr. 235), cu o prezentare despre impactul activităţilor umane asupra mediului înconjurător.

Website-ul oficial al campaniei în România:  www.ora-pamantului.ro.  

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf al Planetariului și Observatorului Astronomic al Muzeului „Vasile Pârvan”
Bârlad, Județul Vaslui.
Telefon: 072-907-4193
Website: www.astrobarlad.wordpress.com
Facebook: www.facebook.com/astrobarlad

Articolul Ora Pământului 2019 apare prima dată în Glasul.info.

Ca în fiecare an Serviciul de Astronomie al Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad, Județul Vaslui publică lista cu cele mai importante fenomene astronomice. Aceste evenimente sunt grupate în 3 categorii: fenomene astronomice vizibile pe glob, fenomene astronomice vizibile din ţara noastră şi a treia categorie se referă la acele fenomene astronomice cu un impact mai mare în rândul celor pasionaţi de astronomie.

Fenomene astronomice pe glob – nu sunt vizibile din România

Eclipsa parţială de Soare din 6 ianuarie 2019 – Eclipsa este vizibilă din estul Asiei, nordul Oceanului Pacific.

Eclipsa totală de Soare din 2 iulie 2019 – Eclipsa va fi vizibilă din sudul Oceanului Pacific, America deSud.

Eclipsa inelară de Soare din 26 decembrie 2019- Eclipsa va fi vizibilă din sudul Asiei, Oceanul Indian,Indonezia şi nordul Australiei

Fenomene astronomice vizibile din România

Eclipsa totală de Lună din 21 ianuarie 2019 – Eclipsa va fi vizibilă din America de Nord, America de Sud,Oceanul Atlantic şi Europa. Din România eclipsa va fi vizibilăspre dimineaţă, Luna va apune în eclipsă parţială. Momentulmaxim al eclipsei este la ora 7:12.

Eclipsa parţială de Lună din 16 iulie 2019 – Eclipsa va fi vizibilă din America de Sud, Europa, Africa, Asiaşi Australia, magnitudinea maximă a eclipsei este de 0.657(65.7%). Din România eclipsa se va observa în întregime, fazamaximă va fi la ora 0:30 (17 iulie).

Tranzitul lui Mercur din 11 noiembrie 2019 – Tranzitul va fi vizibil din America de Nord, America de Sud,Oceanul Atlantic, Europa, Africa, vestul Asiei şi Antarctica.Din România tranzitul se va observa la finalul zilei, Soarele apune chiar în preajma maximului.

Alte fenomene astronomice vizibile în anul 2019

03 – 04 ianuarie – Maximul curentului de meteori Quadrantide (ZHR = 40);
06 ianuarie – Planeta Venus la elongaţie vestică maximă (dimineaţa);
22 ianuarie – Planetele Venus şi Jupiter în conjuncţie (dimineaţa);
20 martie – Echinocţiul de primăvară;
22 – 23 aprilie – Maximul curentului de meteori Liride (ZHR = 20);
06 – 07 mai – Maximul curentului de meteori Eta Aquaride (ZHR = 60);
10 iunie – Planeta Jupiter la opoziţie (vizibilă toată noaptea);
21 iunie – Solstiţiul de vară;
09 iulie – Planeta Saturn la opoziţie (vizibilă toată noaptea);
28 – 29 iulie – Maximul curentului de meteori Delta Aquaride (ZHR = 20);
12-13 august – Maximul curentului de meteori Perseide (ZHR = 60 – 100);
09 septembrie – Planeta Neptun la opoziţie (vizibilă toată noaptea);
23 septembrie – Echinocţiul de toamnă;
21 – 22 octombrie – Maximul curentului de meteori Orionide (ZHR = 20);
27 octombrie – Planeta Uranus la opoziţie (vizibilă toată noaptea);
17 – 18 noiembrie – Maximul curentului de meteori Leonide (ZHR = 15);
24 noiembrie – Planetele Venus şi Jupier în conjuncţie (seara);
13 – 14 decembrie – Maximul curentului de meteori Geminide (ZHR = 120);
22 decembrie – Solstiţiul de iarnă.

Sursa:  Astroinfo   şi  http://www.seasky.org/astronomy/astronomy-calendar-2019.html

Pe parcursul anului 2019, Planetariul și Observatorul Astronomic al Muzeului „Vasile Pârvan” va organiza cu prilejul celor mai importante fenomene şi evenimente astronomice o serie de activităţi cu publicul, cu
scopul de promova astronomia.

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf – Serviciul Astronomie al Muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad, Județul Vaslui.
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad, Județul Vaslui.
Telefon: 0 729 074 193
Website: www.astrobarlad.wordpress.com
Facebook: www.facebook.com/astrobarlad

Articolul Comunicat de presă: Fenomenele astronomice în anul 2019 apare prima dată în Glasul.info.

Pe 28 septembrie 2018, între orele 19.00 – 23.00, publicul din Bârlad este invitat să participe la Noaptea Cercetătorilor Europeni. Anul acesta, echipa de la observatorul astronomic va organiza în premieră acest eveniment în parcul din centrul oraşului, pe platoul din faţa teatrului „Victor Ion Popa”, unde se va amplasa un cort de evenimente (8 x 5 m), cu mai multe materiale de prezentare dar şi telescoape ce vor fi folosite la observaţii astronomice.

Cei prezenţi vor avea posibilitatea să participe la jocuri interactive, dar şi tombolă cu premii.

Noaptea Cercetătorilor Europeni este sărbătorită vineri, 28 septembrie 2018, în peste 20 de orașe din România și aproximativ 300 de oraşe europene. Evenimentul s-a extins în acest an și pe data de 29 septembrie pentru o parte dintre cele mai de succes localități implicate.

În România, centrele orașelor Alba Iulia, Arad, Baia Mare, Bârlad, Bacău, Brașov, București, Buzău, Câmpia Turzii, Constanța, Deva, Galați, Hunedoara, Oradea, Piatra Neamț, Ploiești, Suceava, Târgu-Jiu, Timișoara, Tulcea și Zalău vor fi gazdele unor evenimente și experimente inedite, prezentări interactive, activități educative pentru copii, concursuri şi multe alte activități care vor îmbina știința cu învățarea și promovarea științelor ca o direcție de urmat pentru noile generații.

Evenimentul este destinat simultan copiilor și adulților pasionați de știință, care nu vor să rateze momentele în care cercetătorii vin să prezinte publicului cele mai noi descoperiri din laboratoare, invenții și proiecte din astronomie, biologie, chimie, inginerie sau antropologie. Vor avea loc demonstrații spectaculoase și concursuri cu premii pentru a recompensa creativitatea vizitatorilor.

Noaptea Cercetătorilor Europeni face parte din seria de evenimente finanțate de către Comisia Europeană prin Programul Cadru de Cercetare și Inovare H2020, acțiunile Marie Sklodowska-Curie (MSCA) și își propune să arate publicului ce înseamnă să fii cercetător și cât de interesantă poate fi munca de cercetare.

Prima ediţie a avut loc în 2005, iar de atunci şi până în prezent evenimentul a atras peste 1,1 milioane de vizitatori. Noaptea Cercetătorilor oferă oamenilor de știință posibilitatea de a se conecta cu Iulia Trandafir publicul, iar publicului oportunitatea de a descoperi lumea științei și oamenii din spatele experimentelor inedite.

Proiectul se adresează minților curioase, de la entuziaști la sceptici, oferind o gamă largă de activități științifice și educaționale. Ediția din 2017 a atras peste 35.000 de vizitatori în România.

Pe termen lung evenimentul atrage noile generații către munca de cercetare și activare profesională în acest domeniu, în interiorul Uniunii Europene și crește respectul publicului larg față de munca nevăzută a cercetătorilor.Programul detaliat pentru fiecare oraș în parte va fi publicat pe noapteacercetatorilor.eu. .

Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf Planetariul și Observatorul Astronomic al Muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad
Coordonatorul Astroclubului „Perseus” Bârlad

Articolul Noaptea Cercetătorilor Europeni la Bârlad apare prima dată în Glasul.info.