Pe 22 august 1917, în bătălia de la Varnița și Muncelu, cădea eroic la datorie Ecaterina Teodoroiu, prima femeie ofițer din armata română.

Aflată în fruntea plutonului pe care îl comanda, ca sublocotenent, Ecaterina Teodoroiu a fost lovită de două gloanțe ale inamicului. Ultimele sale cuvinte, dar pline de însuflețire și patriotism, au fost: „Înainte băieți, nu vă lăsați, sunteți cu mine!”

Ecaterina Teodoroiu s-a născut pe 16 ianuarie 1894, în satul Vădeni, astăzi cartier în Târgu-Jiu și a decedat pe 22 august 1917. Ea a fost un sublocotenent român care a căzut în Bătălia de la Mărășești din timpul Primului Război Mondial.

Contribuția sa inițială la eforturile armatei române a constat în activitatea de infirmieră la spitalul din Târgu Jiu, făcând parte din cohorta de cercetași “Domnul Tudor”. La 15 august 1916, ziua în care România a intrat în război, toți cercetașii au fost chemați să intre în serviciile auxiliare ale armatei, în rândurile lor aflându-se și Ecaterina. Pierderea în luptă a fratelui ei, Nicolae, a determinat-o pe Ecaterina să ia hotărârea de a lua calea frontului.

Bătălia de început la care a participat a prins-o în primele rânduri, iar încetul cu încetul a câștigat respectul camarazilor pentru dăruirea și curajul ei. A parcurs traseul Târgu-Jiu, Dănești, Brătuia, Florești, Rășina, Peșteana, Tunși, unde a fost luată drept prizonieră și dusă la Cărbunești, dar a reușit să scape împușcând santinela de pază. Revenind pe câmpul de bătălie a fost rănită ușor la picior, iar mai apoi un obuz i-a fracturat tibia și coapsa stângă. Pentru Ecaterina misiunea nu se încheiase încă, iar începutul anului 1917 a prins-o cu rănile aproape vindecate, cu onoruri oferite de regele Ferdinand: Ordinul „Virtutea cercetășească în aur de război”, Ordinul „Virtutea Militară de război clasa a Il-a” și cu dorința de a reveni în luptă.

La 22 august 1917, a avut loc bătălia de la Varnița și Muncelu. Acțiunea ofensivă a armatei germano-austro-ungare a fost oprită de către armata română, iar în cursul acestei bătălii, Ecaterina Teodoroiu a căzut eroic, în fruntea plutonului pe care îl comanda ca sublocotenent, fiind lovită de două gloanțe în piept.

Inițial a fost înmormântată în satul Poieni, din județul Vrancea, dar în iunie 1921 osemintele sale au fost strămutate la Târgu Jiu în mormântul monument din centrul orașului. Monumentul ridicat în cinstea Ecaterinei Teodoriu a fost creat de Milița Petrașcu sub forma unui sarcofag din piatră sculptat în basorelief. – integral pe activenews.ro.

Articolul Jertfa eroinei Ecaterina Teodoroiu. Ultimele cuvinte ale primei femei ofițer a Armatei Române: Înainte, băieți, sunteți cu mine! (22 august 1917) apare prima dată în Glasul.info.

Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu” găzduiește în perioada 22-27 august 2022, o expoziție foto-documentară dedicată împlinirii a 105 ani de la moartea Eroinei Ecaterina Teodoroiu.

Organizată de Asociația Culturală Tătărescu, Asociația cultural-istorică Pleniceanu, Asociația de Reconstituiri Istorice „Ferdinand I” și Asociația Detecții Gorj, expoziția cuprinde documente inedite de corespondență militară, referitoare la moartea Eroinei de la Jiu, fotografii păstrate în fondurile de cercetare ale Arhivei Naționale a României, Bibliotecii Naționale a României, Muzeului Național de Istorie a României și Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I”, un veston militar românesc – model 1917, Medalia „Virtutea Militară”, clasa a II-a și fotografii din anul 1921, realizate cu ocazia aducerii Eroinei, la Târgu Jiu.

Documentele principale ale expoziției prezentate în premieră pentru publicul gorjean, provin din Fondul Saint Georges al Bibliotecii Naționale a României, privind moartea eroinei Ecaterina Teodoroiu, fiind datate în perioada cuprinsă între 24 august 1917 – 3/17 ianuarie 1919. Ecaterina Teodoroiu a luptat ca voluntară în Regimentul 43/59 Infanterie și a murit pe câmpul de luptă în noaptea de 21/22 august 1917, pe Dealul Secului. Marcați de curajul ei superiorii săi ierarhici au emis de câteva ori mai multe propuneri prin care numele său să fie citat printr-un înalt ordin de zi pe Armata I-a. Documentele reprezintă rapoarte, ordine și decizii ale superiorilor ierarhici: generalul Broșteanu, comandantul Diviziei a XI-a; colonelul Anastasiu, comandantul Brigadei 21-a; colonelul Pomponiu, comandantul Regimentului 43/59 Infanterie; colonelul Rădulescu, șeful de Stat-Major al Diviziei a XI-a; colonelul Samsonovici, șeful de Stat-Major al Comandamentului Armatei I-a; colonelul [Al…?], șeful de Stat-Major General al Armatei; locotenent-colonelul Ioanide, șeful Secției a III-a Adjutantură; generalul Iliescu, reprezentantul Armatei Române pe lângă Marele Cartier Francez; generalul Prezan ș.a.

Prof. Andrei Popete Pătrașcu prezintă un document inedit din cadrul expoziției de la Târgu Jiu, în care generalul Ernest Broșteanu, comandantul Diviziei a XI-a Române, transmitea în ziua de 25 august 1917, către comandantul Armatei I-a: „Am onoarea a aduce la cunoștință, că în ziua de 17 August am chemat-o (pe Ecaterina Teodoroiu – n.n.) la Cuartierul Diviziei la Pufești, unde i-am mulțumit pentru serviciile aduse în regiment, pe zona de refacere, rugând-o a primi să treacă la spitalul mobil, unde avea ocazie să dea noi dovezi de devotament și dragoste pentru Gorjenii ei și pentru Armată.
Dânsa m-a rugat însă, în modul cel mai energic, de a-i permite să ia parte 3-4 zile la lupte, spre a da noi dovezi de vitejie în mijlocul soldaților, pe care ia i-a îmbărbătat și condus pe zona de reorganizare.
Apoi dacă Dumnezeu o va apăra și va trăi, va executa ordinul ce i-am dat, dar până atunci nu. M-am văzut atunci obligat a-i îndeplini voința. Fatalitatea a urmărit-o însă”, scria generalul Broșteanu în ziua de 25 august 1917.

De-a lungul timpului, atât în unele ecranizări artistice, cât și în diverse documentare, uniforma regulamentară purtată de Ecaterina Teodoroiu, conform fotografiilor de epocă, a fost incorect alcătuită, cu elemente și accesorii necorespunzătoare. În urma cercetării și documentării fotografiilor de epocă și cu sprijinul specialiștilor în uniformologie, s-a reușit identificarea elementelor regulamentare de alcătuire a uniformei Ecaterinei Teodoroiu, reconstituind vestonul de voluntar al acesteia, model 1917. Acesta este expus în premieră la Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”, în perioada 22–27 august, în cadrul expoziției foto-documentară dedicată împlinirii a 105 ani de la moartea Eroinei de la Jiu. Accesul publicului este liber.

Preluare: MAGAZIN CRITIC

Articolul Târgu Jiu. Expoziție foto-documentară dedicată împlinirii a 105 ani de la moartea Eroinei Ecaterina Teodoroiu apare prima dată în Glasul.info.

Asociația culturală Tătărescu, Asociația de Reconstituiri Istorice „Ferdinand I” și Asociația cultural-istorică „Dumitru și Maria Pleniceanu”, în parteneriat cu Muzeul Județean „Alexandru Ștefulescu”, Asociația Națională Cultul Eroilor „Regina Maria” Filiala Gorj și Asociația Detecții Gorj, au organizat vineri, 14 ianuarie 2022, la Casa Memorială „Ecaterina Teodoroiu” din Vădeni, un eveniment dedicat memoriei Eroinei, cu ocazia împlinirii a 128 de ani de la nașterea sa.La eveniment au participat istorici, oameni de cultură, cadre militare în retragere și rezervă, profesori, dar și elevi, din partea familiei eroinei Ecaterina Teodoroiu fiind prezentă strănepoata acesteia, doamna Luminița Dragomir. Organizatorii au prezentat publicului o expoziție de fotografie documentară, copia actului de naștere al Ecaterinei Teodoroiu, precum și uniforma de sublocotenent a eroinei noastre, reprodusă conform regulamentului militar din timpul Primului Război Mondial”.

Evenimentul a fost moderat de către istoricul Andrei Popete Pătrașcu, președintele Asociației Pleniceanu, care a evocat personalitatea Ecaterinei Teodoroiu, fiica Gorjului intrată în legendă, prin jertfa sa eroică în timpul Primului Război Mondial. Despre eroină, faptele sale și evenimentul desfășurat la Casa Memorială „Ecaterina Teodoroiu” din Vădeni, au luat cuvântul: Marinela Strîmbulescu, președintele Asociației culturale Tătărescu, prof. univ. dr. Ion Mocioi, autor al unei importante monografii dedicate eroinei de la Jiu, Luminița Dragomir, strănepoată a Ecaterinei Teodoroiu, col. (rtr.) Walter Loga, președintele Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria” Filiala Gorj, istoricul Valentin Pătrașcu, de la Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu” și documentaristul gorjean Dorin Brozbă, realizatorul filmului documentar „Cătălina Teodoroiu, eroina poporului român”.

În cadrul manifestării organizate cu ocazia împlinirii a 128 de ani de la nașterea Ecaterinei Teodoroiu, Asociația culturală Tătărescu a prezentat copia actului de naștere al eroinei, originalul aflându-se în fondurile Serviciului Județean al Arhivelor Naționale din Gorj, într-un registru de nou născuți din anul 1894, iar Asociația de Reconstituiri Istorice „Ferdinand I” a expus uniforma de sublocotenent voluntar a eroinei Ecaterina Teodoroiu, reprodusă în conformitate cu regulamentele militare ale epocii, atât vestonul, cât și gradul de sublocotenent voluntar al tinerei eroine care și-a jertfit viața pentru întregirea națională, timpul Primului Război Mondial.

La 128 de ani de la naștere, dedicăm acest eveniment memoriei eroinei noastre „pentru dragostea-i de ţară, pentru simţul rar al datoriei, pentru energia şi avântul cu care şi-a împlinit ceea ce socotea misiunea ei, până la jertfa supremă!”. Galerie foto: Asociația culturală Tătărăscu

• AcT.

Articolul Ecaterina Teodoroiu, omagiată la Târgu Jiu de echipa noastră! apare prima dată în Glasul.info.

Se împlinesc în acest an, pe 14 ianuarie, 128 de ani de la nașterea Ecaterinei Teodoroiu, fiica Gorjului intrată în legendă, prin jertfa sa eroică în timpul Primului Război Mondial. Un eveniment dedicat memoriei sale va fi organizat începând cu ora 10.30, la Casa Memorială „Ecaterina Teodoroiu” din Vădeni.

„Alături de Asociația culturală Tătărescu, Asociația cultural-istorică „Dumitru și Maria Pleniceanu” și Asociația de Reconstituiri Istorice „Ferdinand I”, în parteneriat cu Muzeul Județean „Alexandru Ștefulescu”, avem plăcerea să prezentăm publicului iubitor de istorie, o serie de fotografii documentare, copia actului de naștere al Ecaterinei Teodoroiu, precum și uniforma de sublocotenent a eroinei noastre, reprodusă conform regulamentului militar din timpul Primului Război Mondial”, transmit organizatorii evenimentului într-un comunicat.

Destinul Ecaterinei, Lili – așa cum îi spuneau apropiații, începea în ianuarie 1894 la Vădeni, azi cartier al orașului Tg-Jiu, locul în care se năștea Cătălina Toderoiu. În primii ani a învățat în sat, iar în 1909 absolvea școala româno-germană din Tg-Jiu. Entuziastă, si-ar fi dorit să devină învățătoare, s-a pregătit la București, susținută de Maria Pleniceanu, unde a urmat și cursurile unei școli de infirmiere. În această perioadă a intrat în contact cu primii cercetaşi din România, iar din anul 1913 făcea parte din organizaţia de cercetaşi denumită cohorta „Păstorul Bucur”, condusă de Arethia Piteşteanu, nimeni alta decât marea doamnă a Gorjului, Arethia Tătărescu.

Luptele din 1916 au trimis-o pe Ecaterina să îngrijească răniții din spitalul din Tg-Jiu. Apoi s-a cerut pe front. În 10 octombrie 1916 a avut loc prima bătălie de la Jiu, iar trupele Armatei I Române, comandate de generalul Ion Dragalina, au respins o puternică ofensivă inamică, soldatul Ecaterina Teodoroiu aflându-se în primele linii ale frontului. La 14 octombrie 1916, în timpul primei ofensive germane peste Munții Gorjului, Ecaterina a luat parte alături de populația civilă la luptele de la Podul Jiului, contribuind la respingerea atacului german.

A fost capturată de către nemți, a tras cu revolverul în santinela care o escortează. Fuge alături de alți prizonieri și e rănită în piciorul drept. A ajuns la București, apoi la Iași, la Spitalul „Regele Ferdinand”. Regina Maria o sfătuiește să rămână în spatele frontului și să îngrijească de răniți
Dar dorea să lupte. În ianuarie 1917, îngrijește de răniți. Pe front, i se duce vestea. „Nu mai eram copilă, vream să lupt, să pot urma, să fiu alături de ostași…, și să răzbun pe ai mei și țara. N-am plâns, dar am simțit în suflet atâta ură și-atât dor să fac ceva de seamă; o sete de sânge, de moarte, că m-am speriat singură de schimbarea ce s-a făcut în mine”, spunea Ecaterina Teodoroiu. Pe 22 august pe câmpul de lupta de la Dealul Secului strigă soldaților ei: „Înainte băieți, înainte, sunteți cu mine!” gloanțele mitralierei inamice îi sfârtecau pieptul, lăsând-o fără suflare.

„La 128 de ani de la naștere, dedicăm acest eveniment memoriei eroinei noastre „pentru dragostea-i de ţară, pentru simţul rar al datoriei, pentru energia şi avântul cu care şi-a împlinit ceea ce socotea misiunea ei, până la jertfa supremă!”, se arată în comunicatul organizatorilor.

Articolul Ecaterina Teodoroiu sărbătorită pe 14 ianuarie la Târgu Jiu de echipa noastră! Se împlinesc 128 de ani de la nașterea sa apare prima dată în Glasul.info.

La 22 august 1917 cădea în luptă lângă Panciu (jud Vrancea) sublocotenentul Ecaterina Teodoroiu:

“Logodită cu gloria, Caterina a murit mireasă!”, scria la moartea eroinei jurnalistul Corneliu Moldovanu

Eroină română din Primul Război Mondial, Ecaterina Teodoroiu (născută Cătălina Vasile Toderoiu la 14 ianuarie 1894), dintr-o familie modestă din Oltenia, a insuflat tinerilor ostași români de pe front un curaj și o îndârjire rar întâlnită pe câmpurile de bătălie.

Exemplul tinerei cu un trup firav dar cu o voință de fier a îmbărbătat mii de soldați români în timpul Primului Război Mondial, iar despre ea se vorbea mereu cu un respect nedisimulat. Deși își dorea să ajungă învățătoare, venirea războiului a găsit-o ca asistentă medicală pe câmpurile de luptă, acolo unde află că toți frații ei se prăpădiseră pe câmpurile de bătălie.

Din dorința de a-i răzbuna pe toți cei patru frați ai ei care muriseră în lupte, Ecaterina Teodoroiu a cerut în mod voluntar să fie transferată la o unitate de combatanți.

Așa a ajuns “Caterina” cercetașă și participantă la Primul Război Mondial, murind la sfârșitul bătăliei de la Mărășești în timp ce lupta în fruntea unui pluton de infanterie al Armatei Române.

PS: imaginea de mai sus este statuia Ecaterinei Teodoroiu de la București, descoperită de noi în timpul unei vizite în capitală la începutul acestui an ( luna martie a.c. / 2020)

Articolul La 22 august 1917 cădea în luptă lângă Panciu (jud Vrancea) sublocotenentul Ecaterina Teodoroiu apare prima dată în Glasul.info.

La 22 august 1917 cădea în luptă sublocotenentul Ecaterina Teodoroiu: “Logodită cu gloria, Caterina a murit mireasă!”

Pe 6 august 2018 ne-am deplasat la Mărășești, acolo unde a fost organizat un eveniment pentru comemorarea eroilor căzuți în Primul Război Mondial, împlinindu-se 101 ani de la Bătălia de la Mărășești. Ceremoniile oficiale s-au desfășurat chiar în curtea interioară de lângă Mausoleul de la Mărășești.

Cu această ocazie am profitat și noi și am vizitat pentru încă o dată interiorul Mausoleului de la Mărășești, precum și Muzeul Vrancei, acolo unde sunt expuse numeroase și deosebit de interesante exponate din timpul Primului Război Mondial.

Încă de la intrarea în perimetrul complexului, de-a lungul a două alei pietruite, te întâmpină statuile eroilor din Primul Război Mondial, conducându-te către intrarea în Mausoleul de la Mărășești. Prima statuie pe care o vezi de cum intri în curtea interioară a mausoleului este cea a Ecaterinei Teodoroiu.

În soarele puternic este greu de recunoscut chipul angelic al Ecaterinei în reprezentarea sculpturală, asta până îți arunci privirea pe plăcuța de pe soclul bustului pe care este inscripționată informația care îți atrage instant atenția și interesul: “Sublocotenent Ecaterina Teodoroiu 1894 -1917”.

Născută în 1894? Asta înseamnă că la numai 23 de ani această făptură firavă își dădea viața pe câmpul de bătălie, răpusă de două gloanțe care au lovit-o în zona pieptului.

Din toate statuile care străjuiau cele două alei care te conduc către Mausoleul de la Mărășești, doar a Ecaterinei avea la momentul la care am vizitat noi complexul o coroană de flori depusă soculul monumentului.

Despre moartea eroică a Ecaterinei Teodoroiu, jurnalistul Corneliu Moldovanu, contemporan cu ea, scria următoarele:

[alert-success]

[/alert-success]

Un lucru indedit și poate insuficient cunoscut de către mulți dintre români, este prezența a unor obiecte personale care au aparținut eroinei Ecaterina Teodoroiu la Muzeul Vrancei aflat în imediata apropiere a Mausoleului de la Mărășești.

Când vezi la fața locului obiecte de o asemenea modestie și realizezi condițiile în care înaintașii noștri au luptat pentru a apăra aceste pământuri, îți dai seama că de fapt acestea sunt încarcate cu mai multă noblețe decât orice mătăsuri sau postavuri de lux afișate prin saloanele de lux ale vremii.

[alert-success]

[/alert-success]

Articolul La 22 august 1917 cădea în luptă sublocotenentul Ecaterina Teodoroiu: “Logodită cu gloria, Caterina a murit mireasă!” apare prima dată în Glasul.info.

Azi se implinesc 100 de ani de la trecerea in nefiinta a eroinei Ecaterina Teodoroiu

Un ofiter-fecioara, sublocotenentul Caterina Teodoroiu, zana regimentului de Gorj, s-a urcat la cer sa povesteasca stramosilor cum stiu  cei de astazi sa implineasca datina razboinica.

Logodita cu gloria de-acum, in luptele de la Jiu, unde duhul slavit al lui Dragalina a miruit-o in botezul focului si al mortii, cu raza-i inaltatoare si vesnica, cercetasa de optsprezece ani intra in randuri ca ostas, luptand fara ragaz cot la cot cu flacaii gorjeni, de care nu se deosebea nici prin imbracaminte, nici prin avant, nici prin setea de-a invinge…

Avea insa in ochii adanci acea scanteie de exaltare antica, acea palpitare de pasiune mistica si suprapamanteana, care a facut din surorile ei de odinioara mucenice si eroine.

[info]END OF SUMMER SALE – 21-24 august – final[/info]

Azi se implinesc 100 de ani de la trecerea in nefiinta a eroinei Ecaterina Teodoroiu

Caterina a fost aleasca de destinul istoric sa reinvie si sa dea iarasi realitatea legendei Jeannei d’Arc si a Fetei de la Cozia, sa ilustreze cu chipul ei luminat un vers din marea epopee a dezrobirii noastre, si in urma, eterica si neinteleasa ca o minune, sa se reintoarca in lumea de minuni, unde sufletul vietuieste pururea in fericire si apoteoza.

Pentru a o desprinde cu gandul nefiintei, nemurirea i-a brazdat trupul, in batalia de la Filiasi, cu doua rani vitejesti, iar in urma “Virtutea eui militara” a fost consfintita printr-un simbol regal, care ii stralucea pe piept ca un fionc de beteala.

Caterina a murit mireasa! Caterina a fost o sfanta!…

(…)

Crucea alba care strajuieste cu evlavie mormantul tau din Poiene, va fi pentru toti un nou simbol de biruinta. Tovarasii de arme ingenunchind in fata gestului ceresc se vor patrunde de marea porunca a razbunarii si vor porni la lupta mai cranceni ca totdeauna, deplin incredintati ca “intru acest semn vor invinge!”

19 august 1917, Corneliu Moldovanu

Articolul Azi se implinesc 100 de ani de la trecerea in nefiinta a eroinei Ecaterina Teodoroiu apare prima dată în Glasul.info.

SCRISOARE PUBLICĂ,

Domnului Florin Cârciumaru, Primarul Municipiului Târgu Jiu

Consiliului Local al Municipiului Târgu Jiu

Domnului Cosmin Popescu, Președintele Consiliului Județean Gorj

Consilierilor Județeni Gorj

Vă scriu în virtutea unui principiu care guvernează națiunile spirituale și istorice, el ar trebui să se regăsească și în gândirea domniilor voastre, doar decideți soarta gorjenilor descendenți din neam de eroi. Cer plenitudine pentru Gorj și gorjeni!

SCRISOARE PUBLICĂ PENTRU EROII GORJULUI!

Acest principiu se numește “sacralizarea memoriei” celor care au dat identitate Gorjului și românismului, au luminat calea generațiilor de pe Jiu. Vorbim despre ei la adunări sau celebrări, politicienii îi “adoră” în campanii, dar sunt absenți din calendarele noastre zilnice.

Vă cer să fiți bărbați politici în sensul istoric și să îi declarați Cetațeni de Onoare post-mortem pe Constantin Brâncuși, Ecaterina Teodoroiu, Tudor Vladimirescu. Dovediți că aveți codul onoarei și al valorilor, aceștia sunt modele morale, călăuze de urmat. Numai în felul acesta vom întregi Abecedarul Culturii și Istoriei gorjene. Puteți fi împotriva acestei idei și a acestor eroi care au dat strălucire neamului gorjenesc?

Laurian Stănchescu, scriitor și jurnalist român.

Articolul SCRISOARE PUBLICĂ PENTRU EROII GORJULUI! apare prima dată în Glasul.info.