Acum 81 de ani, Armata Română a înscris o pagină de glorie în istoria neamului: eliberarea orașului Cluj de sub ocupația hortystă. Jertfa ostașilor români care și-au dat viața pentru libertatea și demnitatea poporului nostru rămâne vie în conștiința națională.

Partidul Glasul Neamului cheamă  toți românii, din toate colțurile țării, să se adune la Cluj-Napoca pentru a cinsti memoria eroilor noștri. Sacrificiul lor suprem ne-a adus eliberarea de sub jugul hortyst.

În data de  11 Octombrie 2025, de la ora 10:00, în Cimitirul Central din Cluj-Napoca, la Monumentul Eroilor Români din al Doilea Război Mondial se va săvârși un parastas în memoria eroilor români eliberatori, se vor depune coroane de flori și se vor rosti alocuțiuni.

Să fim împreună, cu inima și sufletul, pentru a depune o floare și a rosti o rugăciune pentru cei care au scris cu sângele lor istoria libertății noastre.

 Veniți să dovedim că recunoștința românească nu moare și că memoria eroilor este temelia demnității noastre naționale!

Glorie eternă eroilor neamului românesc!

comunicat Partidul Glasul Neamului

Articolul Invitație. Comemorarea eroilor români care au eliberat Clujul de sub ocupantul horthyst în 1944 apare prima dată în Glasul.info.

Clujul a fost eliberat de sub ocupația horthistă la 11 octombrie 1944, în urma loviturilor combinate ale Diviziilor 18 Infanterie şi 2 munte române şi a Corpului 104 sovietic.

Prin aceste acţiuni, inamicului i-au rămas doar două direcţii de retragere, spre Chinteni – Deuş şi Baciu – Nădăşel, pe care trupele germane şi ungare s-au retras în noaptea de 10/11 octombrie si în ziua de 11 octombrie, până în jurul orelor 11, pentru a evita încercuirea în oraş. În retragere, trupele inamice au distrus podurile de peste Someş şi unele obiective industriale din Cluj.

Prin atacuri succesive, unităţile Diviziei I Cavalerie au ocupat intersecţia Gilău – Luna de Sus – Floreşti, deschizând cale liberă spre Cluj. Intrarea în oraş s-a făcut prin cartierul Mănăştur, în ziua de 11 octombrie, în jurul orelor 9.30. Acesta a fost unul din evenimentele deosebit de importante, în această etapă a războiului, pentru dezrobirea Transilvaniei de Nord.

Cele mai grele lupte s-au desfășurat în zonă localităților Cojocna, Apahida, Jucu și Buru, Valea Ierii, Gilău pe direcțiile pe care s-au executat manevrele de învăluire, o zonă unde astăzi străjuiesc peste 30 de cimitire ale ostașilor români.

Trupele române au intrat în oraș pe str. Câmpului, cartierul Mănăștur fiind primul eliberat de către armata română.

O contribuție decisivă la eliberarea Clujului de la 11 octombrie 1944 a avut-o Filip Agricola, avansat la gradul de general de divizie la 1 aprilie 1945.

Un Marș de Recunostință pentru Eliberarea de sub ocupaţia hortystă a Clujului de către Armata Română a avut loc acum 4 ani în  organizarea ASOCIATIEI CULTURAL PATRIOTICE AVRAM IANCU CLUJ-NAPOCA.

Astăzi, la 80 de ani de la luptele victorioase ale Armatei Române pentru eliberarea Clujului, primăria Cluj-Napoca  nu organizează nicio manifestare publică iar Divizia 4 Infanterie GEMINA stă ascunsă în unitate.

Daniela Ciută,

urmaș de român persecutat etnic și expulzat în 1940, amenințată cu moartea și pentru astfel de materiale informative

Articolul La 80 de ani de la luptele victorioase ale Armatei Române pentru eliberarea Clujului, primăria Cluj-Napoca  nu organizează nicio manifestare publică apare prima dată în Glasul.info.

De ani și ani de zile, ziua de 11 octombrie 1944, ziua eliberării orașului Cluj-Napoca de sub teroarea horthystă, nu mai este sărbătorită cu același fast cu care este de pildă sărbătorită ziua eliberării altor orașe din Transilvania de Nord, ocupată de către armata ungară. De pildă la Satu Mare și al Oradea sau prin alte orașe, această zi consfințește prilejul unor ample manifestări cu parade militare, cu activități cultural-patriotice, manifestări artistice și momente solemne, ceremonii religioase și militare, etc. De ani buni la Cluj, Boc se ascunde într-un cimitir ca nu cumva să-l vadă UDMR-iștii și să măcăie urât despre Ziua Eliberării Clujului? Ori atunci care să fie explicația că o asemenea zi este tratată într-un mod ordinar, ca și altele care trec fără rost și fără însemnătate? Să ne mire atunci dovezile de antiromânism ale administrației din Cluj la adresa a numeroase monumente românești?

Redăm integral părerea unui clujean, a actorului și regizorului Emanuel Petran despre atitudinea lui Boc din ultimii ani față de Ziua Eliberării Clujului de sub ocupația horthystă, ziua de 11 octombrie 1944:

“11 octombrie 1944, eliberarea Clujului de sub ocupația Ungariei hortiste. Boc, prin tăcere, este in doliu.

Domnule Boc, dacă bine îmi aduc aminte sunteți ales ca primar, din greșeală, de către români. E drept, cu sprijinul maghiarilor. Ei nu au greșit, au investit în dumneavoastră și au câștigat! Astfel, împreună cu Consiliul Local, ați dat 10 milioane de euro lui Maczalik si altora, ca să pună la pământ istoria și memoria românilor, într-un proiect de demolare a istoriei noastre, ilegal. Dacă era doar atât, aș fi zis că sunteți prostuț. Dar, statuile maghiarilor care au făcut rău românilor se ridică sub mandatul dumneavoastră, deci pe lângă prostie, dați dovadă si de trădare. Din această cauză, sub mandatul dumneavoastră, statuile românești din Cluj sunt date jos, iar cele maghiare ridicate. De asta, l-ați ales pe Maczalik, arhitect de etnie maghiară, premiat de către Budapesta, să desăvârșească opera dumneavoastră de deznaționalizare a românilor prin acțiuni de ștergere a memoriei, a istoriei și a identității românești din Cluj. Așa cum am promis, în scurt timp o să vă fac plângere penală pentru aceste atentate împotriva românilor, fiindcă dumneavoastră, ca primar, trebuia să apărați și să conservați identitatea românească, nu să o distrugeți.

Dar, acum, să vorbim despre un alt act, care, la fel ca memoria personalităților românești pe care o distrugeți, îl treceți cu vederea, deși și datorită lui sunteți primar român în Cluj. În 11 octombrie se implinesc 79 de ani de la eliberarea Clujului de sub ocupația Ungariei hortiste.

Normal, pentru dumneavoastră, din moment ce dați jos Școala Ardeleană , pe Blaga și Eminescu, pe Iuliu Maniu și îl ridicați pe Marton Aron, cel pe care statul român l-a arestat pentru activități impotriva statului român, înțeleg, este un moment de durere cruntă.

Dar, dacă dumneavoastră nu suportați ideea de a celebra eliberarea Clujului, de ce îl mai plătiți pe domnul Țene, cel de la cultură? Toate organizațiile care ar trebui să promoveze aceste momente ale istoriei noastre, devin de fapt anexe ale primăriei, prin faptul că cei care le conduc primesc bani de la dumneavoastră și se află sub oblăduirea și conducerea domnului Țene, cel care este un fel de struțo-cămilă al distribuirii banilor din primărie. Astfel, prin domnul Țene, primăria conduce de fapt ONG-urile. Vă amintesc că banii nu sunt ai dumneavoastră și ai domnului Țene, ci ai clujenilor. Deci banii trebuie să se întoarcă in servicii publice, lor. Dumneavoastră doar trebuie să-i administrați corect. Iar domnul Țene, trebuie să-și facă treaba față de clujeni, nu trebuie să conducă ONG-urile în numele dumneavoastră.

Domnul Țene, la dispoziția dumneavoastră, este cel care ar trebui să organizeze activitățile cu ocazia eliberării Clujului de sub ocupația hortistă.

În 11 octombrie ar trebui să fie o paradă militară, nu? Ar trebui să ne bucurăm. Dar, sunt naiv, nu? Din moment ce dumneavoastră dați statuile românilor jos, de ce ați onora armata și populația cu amintirea eliberării? Că doar dumneavoastră vreți inversul, nu? Altfel de ce l-ați angajat pe Maczalik pe 10 milioane de euro să ne distrugă istoria și trecutul?

Domnule Boc, vă propun să mergeți la Budapesta împreună cu domnul Țene și să faceți o sesiune de comunicări prin care să vă exprimați regretul ocupării Clujului de către trupele române. Vorbiți cu Maczalik care a fost premiat de Budapesta. Sigur vă pune o vorbă bună.”, a scris pe facebook actorul Emanuel Petran

Articolul 11 octombrie 1944, eliberarea Clujului de sub ocupația Ungariei hortiste. Boc, prin tăcere, este in doliu apare prima dată în Glasul.info.

La data de 11 octombrie 1944, orașul Cluj a fost eliberat printr-o manevră dublu învaluitoare a trupelor romane (Diviziile 18 Infanterie-munte, 11 și 12 Infanterie, Divizia 1 Cavalerie si Divizia 2 Munte), combinată cu un atac frontal al Corpului 104 Mecanizat sovietic.

Cele mai grele lupte s-au desfășurat în zonă localităților Cojocna, Apahida, Jucu și Buru, Valea Ierii, Gilau pe direcțiile pe care s-au executat manevrele de învaluire, o zonă unde astăzi străjuiesc peste 30 de cimitire ale ostașilor romani.

O contribuție decisivă la eliberarea Clujului de la 11 octombrie 1944 a avut-o Filip Agricola, avansat la gradul de general de divizie la 1 aprilie 1945.

“Întors de pe frontul de răsărit, mă aflam în august 1941 în Regimentul 83 Infanterie, pentru a continua stagiul militar în termen, cu gradul de soldat fruntaș. Toți ca unul, întregul regiment am participat la alungarea trupelor inamice de pe pământul sfânt al patriei, pornind de lângă localitatea Aiud, prin Apahida, până în apropiere de Cluj. Ne primeau cu nespusă bucurie locuitorii eliberați, dar cu tristețe pentru pierderi – morți și răniți, atâtea dureri ale războiului…” , mărturisea Dolha Vasile, maior în reverzvă la 11 octombrie 1991, pentru Adevărul de Cluj

Articolul 11 octombrie 1944: Trupele române eliberează municipiul Cluj apare prima dată în Glasul.info.