Cum sunt cu adevarat specimenele “culte” pe care multi snobi le considera “elita”

Glasul.info — Wed, 14 Mar 2018 16:33:06 +0000

Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni

In ultimii ani, a aparut o adevarata inflatie de denigratori ai neamului românesc. Stau la coada indivizi precum Patapievici, Boia, Plesu, Cartarescu, Gherman, Dan Alexe si multi altii, pentru a denigra zilnic tot ce este mai sfant din fibra neamului românesc. De ce? Cine stie cu adevarat? Fie din ura impotriva neamului românesc, fie din oportunism, din lichelism, cert este insa ca o fac de ani buni, sistematic si parsiv, erijandu-se insa in acelasi timp in faruri calauzitoare pentru cei care cauta lumina in aceasta epoca intunecata a deznadejdii.

Cu toate ca de-a lungul vremii, diversi jurnalisti, bloggeri sau alte persoane din viata publica româneasca au venit cu dovezi evidente ale tradarii si ale antiromânismului acestor personaje, exista inca o mare masa de oameni care sunt inca puternic incatusati de catre propaganda “mainstream”.

Cum sunt cu adevarat specimenele “culte” pe care multi snobi le considera “elita”

Cum o fi sa admiri indivizi precum Patapievici sau Cartarescu care duc o lupta mizerabila impotriva lui Eminescu? Cât de ridicol o fi sa te autointitulezi naționalist român, dar sa-l admiri pe antiromânul Dan Alexe? Idem Boia, Patapievici & Comp.?

Cititi si: Mircea Cărtărescu si Cezar-Paul Bădescu au fost recompensati de catre Emil Constantinescu cu medalia “Mihai Eminescu” desi l-au denigrat tocmai pe marele poet national al Romaniei

Nu poti sa spui ceva de aceste specimene “culte” pe care multi snobi le considera “elita”, caci imediat te ataca unii cu deja vesnicile marote: ba ca esti PSD-ist, ca aperi coruptii, ca esti pro-rus, pro-martieni sau alte “pro-uri”… Insa scroafa e moarta de mult timp in cotet, ba chiar e intrata si in putrefactie, insa multi par a avea carlige stranse bine pe nas, ca in menghina, care ii impiedica sa simta duhoarea si pestilentialitatea propagandei subtile antiromânesti.

Iata de pilda ce simpatii avea candva Mircea Cărtărescu:

“Îmi plac, deci, expresia feţelor şi felul de a fi ale lui Ion Iliescu şi Petre Roman. Intuiţia îmi spune să merg pe mâna lor. Mi-e absolut imposibil să-i bănuiesc de joc dublu, de «comunism camuflat», de sete de putere, de voinţă de dictatură personală…” – 1990, ”Fiziognomie…”

“Mircea Cărtărescu, ”Fiziognomie…”, ”Contrapunct” (*), nr. 3/1990:

În ultimul timp mă cam deprimă unele supoziţii ale Europei libere, apelurile Doinei Cornea şi, fireşte, în alt plan, comentariile agramate ale câte unui «om de pe stradă», care deja văd în Front o conspiraţie a comuniştilor.

Cele ce voi spune, în continuare, vor părea, poate, frivole.Dar a gândi politicul doar în termeni politici mi se pare insuficient. Omul obişnuit nu gândeşte numai aşa. Sau nu doar gândeşte, mai şi simte. Oricum, profit de condiţia mea de «poet» (adică de naiv, în limbajul familiar) ca să spun că îmi plac, îmi sunt simpatici câţiva membri ai actualei conduceri. Fiziognomia e o ştiinţă veche şi cu implicaţii profunde (…). Îmi plac, deci, expresia feţelor şi felul de a fi ale lui Ion Iliescu şi Petre Roman. Intuiţia îmi spune să merg pe mâna lor. Mi-e absolut imposibil să-i bănuiesc de joc dublu, de «comunism camuflat», de sete de putere, de voinţă de dictatură personală, sub o formă sau alta.” – Cotidianul

Articolul Cum sunt cu adevarat specimenele “culte” pe care multi snobi le considera “elita” apare prima dată în Glasul.info.

Elita de o morala îndoielnică a României comuniste si primul ei păcat împotriva lui Constantin Brâncuși

Glasul.info — Thu, 28 Sep 2017 15:56:03 +0000

Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni

Elita de o morala îndoielnică a României comuniste si primul ei păcat împotriva lui Constantin Brâncuși

Una dintre cele mai negre pagini ale istoriei României ne este dezvaluita de catre un proces verbal al unei ședințe din 1951 a Secțiunii de Stiința Limbii Literatură și Arte, care ne arata una dintre cele mai anticulturale actiuni ale Academiei Române.

Intr-o dezbatere legata de opera lui Constantin Brâncuși, a academicienilor si a intelectualilor români care formau elita acceptata in anii ’50 din Academia Româna, cu privire la oferta sculptorului român de a lasa ca mostenite statului roman in jur de 200 de lucrari de arta precum si atelierul sau din Impasse Ronsin no 10, membrii Academiei Române au respins oferta lui Brâncuși si odata cu aceasta si posibilitatea de a intra in patrimoniul cultural romanesc a unor importante lucrari artistice ale marelui sculptor.

Elita de o morala îndoielnică a României comuniste si primul ei păcat împotriva lui Constantin Brâncuși

Intr-un document prezentat si transcris in premiera de catre Cotidianul.ro putem vedea din procesul verbal al sedintei cum a decurs executia operei lui Constantin Brâncuși, intr-o actiune asemanatoare barbariilor care se intampla acum sub umbra asa numitei “corectitudinii politice” prin care se distrug operele “incorecte politic” de catre salbaticii de extrema stanga:

“Proces verbal Nr. 10

al sedinței din 7 martie 1951

Ședința este prezidată de tov. Acad. M.Sadoveanu

Participă: Acad. Gh. Călinescu, I.Iordan, Camil Petrescu, Al.Rosetti, Al.Toma, G.Oprescu, Jean Al.Steriadi, V.Eftimiu și tov. Geo Bogza, Prof.Al.Graur, Prof. I.Jalea, I.Panaitescu-Parpessicius și K.H. Zambaccian.

Și-au scuzat absența tov. Acad. Gala Galaction și tov. Lucian Grigorescu.

Se citeste procesul-verbal al ședinței din 28 Februarie a.c., care se aprobă.
Tov. Acad. I.Iordan depune raportul de activitate pe luna Februarie 1951 al Institutului de Lingvistică și tov. Acad.G.Oprescu depune procesul-verbal al ședinței din 1 Martie a.c a Institutului de Istoria Artei.
Tov. Prof. Jalea dă citire unei note de completare a comunicării D-sale asupra sculptorului C. Brâncuși, prezentând și numeroase planșe și publicații cu reproduceri din Brâncuși.

Rezumând ideile din comunicarea D-sale anterioară asupra cărții lui Sobolev ”Teoria leninistă a reflectării și artă ” în care se pune problema formalismului în artă, tov. Jalea amintește că citase pe Paciurea și Brâncuși ca exemple de formalism în sculptură la noi.

Fiind cazul tipic al unui artist de talent care oscilează între realism si formalismul extrem, cazul Brâncuși trebuie să fie discutat pentru că ridică probleme importante.

Tov. Acad. Călinescu, ia notă asupra comunicării tov.Prof.Jalea, constată că Brâncuși nu poate fi considerat un creator în sculptură fiindcă nu se exprimă prin mijloacele esențiale și caracteristice acestei arte. D-sa clarifica notiunea de realism , in sensul vederilor creatorilor de artă sovietici, ca o transpunere pe plan superior a realitații și nu ca o reproducere fotografica a ei, asa cum e inteles în mod stângiat.

D-sa încheie aratand inutilitatea continuarii discutiilor asupra lui Brâncuși.

Tov. Acad Oprescu spune că nota tov. Călinescu a lămurit o serie de chestiuni importante.

D-sa arată datele si faptele citate de D-sa cu privire la Brâncuși, o figură mai puțin cunoscută, arată lipsa lui de sinceritate, și îl ilustrează ca pe un om de talent și de mari sperante în prima parte a activitatiilor sale, dar care, sub influenta unor sculptori la modă la Paris, care cultivau indifenitul si a cubismului, speculând prin mijloace bizare gusturilor morbide ale societatii burgheze.

Tov. Acad. V. Eftimiu, precizează că tov.Jalea a intentionat prin comunicarea D-sale sa reabiliteze operele valabile ale lui Brâncuși.

Tov. Prof. Graur este impotriva acceptarii în Muzeul de Artă al R.P.R a operelor sculptorului Brâncuși, în jurul căruia se grupează antidemocrații în artă. D-sa cere ca în secțiune să se discute pe viitor probleme rezolvate si publicate de autorul comunicării și propuse spre discutare Secțiunii.

Tov. K. Zambaccian și Acad. Victor Eftimiu revenind la sculptorul Paciurea arată că ”himerele” acestuia au fost un protest împotriva realităților de atunci și că Paciurea a terminat ca realist cu busturile printre care se numară acela al lui Tolstoi.

Tov. Acad. Camil Petrescu relevă meritul comunicării tov. Jalea de a fi prilejuit discuții interesante și de a fi deschis probleme de o semnificație deosebită.

D-sa anunță că, în ședința viitoare își propune să precizeze câteva nuanțe asupra

formalismului în artă.

Sedinta se ridică la orele 19:00

Secterariatul sectiunii

Acad. Mihail Sadoveanu“

Articolul Elita de o morala îndoielnică a României comuniste si primul ei păcat împotriva lui Constantin Brâncuși apare prima dată în Glasul.info.

Elita Arhive - Glasul.info

Cum sunt cu adevarat specimenele “culte” pe care multi snobi le considera “elita”

Cum sunt cu adevarat specimenele “culte” pe care multi snobi le considera “elita”

Elita de o morala îndoielnică a României comuniste si primul ei păcat împotriva lui Constantin Brâncuși

Elita de o morala îndoielnică a României comuniste si primul ei păcat împotriva lui Constantin Brâncuși