Pe 7/19 iunie 1821 lângă Drăgășani, Țara Românească, a avut loc Bătălia de la Drăgășani între forțele otomane ale lui Derviş Paşa și Eteria greacă condusă de Alexandru Ipsilanti. Cu toate că numărul luptătorilor angajați în luptă de Eterie era sensibil mai mare decât numărul turcilor, otomanii au ieșit învingători din această confruntare din cauza lipsei de organizare și de disciplină sau din cauza incompetenței unora dintre ofițerii eteriști. Nici măcar Alexandru Ipsilanti, liderul declarat al tabarei eteriștilor, nu s-a implicat în această luptă, ba chiar mai mult, s-a ținut departe de bătălie și nu a participat la luptă în nici un fel.

Deși este o înfrângere, urmată peste câteva zile de o nouă luptă pierdută de eteriști în Bătălia de la Sculeni de pe 9/21 iunie 1821, culminând la finele lunii august 1821, prin asedierea de către otomani a mănăstirii Secu, unde se baricadaseră câteva sute de eteriști conduși de Iordache Olimpiotul și Ioan Farmakis, istoricii greci pun un mare accent pe Bătălia de la Drăgășani, considerând acest moment unul dintre primii pași ai luptei poporului grec pentru obținerea independenței de sub dominația Imperiului Otoman.

În cultura poporului grec, atât în literatură, artă, pictură, presă scrisă, televiziune, etc, se vorbește încă foarte mult despre ecoul Bătăliei de la Drăgășani. În capitala Greciei, în Atena, există chiar și o stradă care se numește Drăgășani.

Strada Drăgășani în Grecia, în Atena (Dragatsaniou, οδός Δραγατσανίου)

A rămas așadar în conștiința poporului grec un toponim din Țara Românească, un nume al unei localități din Oltenia, prezent în mod surprinzător încă de la începutul secolui XX cât se poate de mult în viața grecilor.

Strada Drăgășani, Atena, anul 1918

Articolul 7 Iunie 1821 – A avut loc Bătălia de la Drăgășani între forțele otomane ale lui Derviş Paşa și Eteria greacă condusă de Alexandru Ipsilanti apare prima dată în Glasul.info.