Tulburările civile din Chișinău au început pe 7 noiembrie 1989, în capitala RSS Moldovenești, și au continuat până în data de 10 noiembrie, atunci când protestatarii au incendiat sediul Ministerului Afacerilor Interne (condus de Vladimir Voronin, pe atunci).

Cu un curaj nebun, românii din Chișinău au blocat pe 7 noiembrie 1989 tehnica militară care urma să treacă pe Piața Biruinței (n.a. – Piața Marii Adunări Naționale). În fiecare an, în fiecare dintre capitalele republicilor constitutive din fosta Uniune Sovietică, se făceau niște manifestări grandioase dedicate victoriei revoluției bolșevice de la 7 noiembrie 1917. La Chișinău, pe 7 noiembrie 1989 românii n-au mai suportat și zeci de mii de oameni au tulburat parada guvernului comunist.

Rămase în istoria Republicii Moldova sub denumirea de “Tulburările civile din Chișinău din 1989”, evenimentele acestea ar fi putut aduce ReUnirea dintre Basarabia și România încă de pe atunci, mai ales că nu exista o organizare antistatală și prosovietică așa cum a avut rostul să se organizeze până în anul 1992 în Transnistria.

“Tulburările civile din Chișinău au început pe 7 noiembrie 1989, în capitala RSS Moldovenești, și au continuat până în data de 10 noiembrie, atunci când protestatarii au incendiat sediul Ministerului Afacerilor Interne (condus de Vladimir Voronin, pe atunci).”

“Festivalurile din 7 noiembrie 1989 de comemorare a Revoluției din octombrie și 10 noiembrie de sărbătorire a miliției sovietice au oferit oportunități excelente pentru Mișcarea de Renaștere Națională de a contesta autoritățile și regimul sovietic. Activiștii Frontului Popular din Moldova, de mai multe ori au mers dincolo de aprobarea oficială a conducerii sovietice, organizând acțiuni care au jenat conducerea partidului comunist, și în cele din urmă au dus la ciocniri în centrul Chișinăului.”

“Această neliniște a pecetluit soarta din ce în ce mai fragilă a Prim-Secretarului Partidului Comunist din Moldova. La sfârșitul acelui an, Semion Grossu și organizația comunistă se pomenea în centrul unui conflict a două mișcări, de renaștere națională și „ultrarevoluționară” internaționalistă de stânga de la Moscova, fapt care în cele din urmă a dus la înlocuirea lui Grossu cu Petru Lucinschi de către plenul Comitetului Central pe 16 noiembrie 1989.”

Articolul Evenimentele din 7 noiembrie 1989 de la Chişinău, când zeci de mii de oameni au “tulburat” parada guvernului comunist apare prima dată în Glasul.info.

La 30 de ani de la evenimentele din decembrie 1989 la București au fost organizate mai multe evenimente decât la oricare comemorare a revoluţiei. În București au avut loc numeroase expoziţii de fotografie, la Biblioteca Central Universitară, la Biblioteca Academiei Romane, la Arhitectură, la televiziune şi în Piaţa Palatului. S-au ţinut numeroase comemorări, parastase manifestări în aer liber cu toate acestea presa a fost cu mici excepţii total absentă.

Despre ziua de 21 decembrie presa progresistă a scris cu satisfacţie despre incidentul cu lovirea Gelu Voican Voiculescu, judecat alături de Ion Iliescu în Dosarul Revoluției. Aproape că putem spune că s-a urmărit ca prin hiperbolizarea incidentului să se ofere maselor o satisfacţie că în sfârşit „s-a făcut dreptate”. Fals!!! Iliescu trebuie judecat iar familiile îndoliate în decembrie 1989 trebuie să primească un răspuns. Vezi: Digi24

Departe de ochii presei şi totuşi în buricul târgului, au avut loc în seara de 21 decembrie 1989, o serie de manifestări ignorate de presă.

Ceremonia religioasă pentru 21 decembrie 1989

 În jurul orei şase a avut loc un impresionant ceremonial religios pe refugiu de la universitate unde au participat 250-300 de persoane. Ceremonia religioasă a fost ţinută de cunoscutul părinte Aldea, care ne-a relatat momentul din 21 decembrie 1989, seara la Intern când mai mulţi români foşti atei, printre care şi domnia sa, au căzut în genunchi şi au spus Tatăl Nostru.

La ceremonie au participat numeroşi copii de 8-9 ani, reprezentanţi ai revoluţionarilor şi ai Timisoarei dar şi un grup de tineri de la Asociaţia Neam Unit care au ţinut torţe.

Steagul din „Piață”

 După terminarea ceremoniei religioase s-a amplasat, în mod simbolic, un steag găurit deasupra pieţii universităţii.

Momentul Final

   În final în fata la „Dalles„ s-a re-creeat simbolic baricada din pânza albă. Apoi dinspre Piaţa Revoluţiei au venit cca 200 de tineri carea au scandat „Timişoara, Timişoara”, „Păcat Păcat de sângele vărsat”, „Cine a tras în noi 16-22”, „Cine a tras în noi după 22?”. În final s-au aprins torte, un moment spectaculos!

Toată acea presă care se auto-alintă cu epitetul mainstream sau națională nu a relatat despre complexitatea şi profunzimea evenimentelor petrecute în perioada 16-22 decembrie 2019, la împlinirea a 30 de ani. Au preferat în schimb să acorde o importanţa exagerată cazului Gelu Voican Voiculescu.

Sursa: Războiulinformațional.ro

Articolul Comemorările dedicate împlinirii a 30 de ani de la evenimentele din decembrie 1989, ignorate de presă apare prima dată în Glasul.info.

Evenimentele din 22 iunie 1992 de la Tighina

Evenimentele de trista amintire ce au avut loc intre 19 si 22 iunie 1992 sunt destul de rar pomenite, atat in presa din Republica Moldova cat si in cea din Romania. De ce nu sunt facute cunoscute represaliile  împotriva populatiei romanesti din Transnistria si Basarabia din iunie 1992?

Daca in Republica Moldova se mai pomeneste din cand in cand si se organizeaza cate o manifestare dedicata memoriei eroilor romani care au cazut in timpul conflictului transnistrean, in Romania s-a evitat pe cat de mult posibil evocarea acestor evenimente, mai ales in timpul mandatelor prezidentiale ale lui Ion Iliescu.

In timpul tragicelor evenimente de la Tighina din iunie 1992, si-au pierdut viata numerosi tineri moldoveni proaspat incorporati in armata, fara experienta de lupta. De aceea, batalia de la Tighina, desfasurata intre forte ale politiei si unitaților noi-formate ale armatei Republicii Moldova, pe de-o parte, si garda Republicii Moldovenesti Nistreene, Armata a 14-a de garda sovietica/rusa și voluntari ruși (cazaci) si ucraineni pe de alta parte, a ramas in memoria cetatenilor Republicii Moldova ca “Masacrul de la Tighina”, locul unde armata a 14-a rusa, superioara fortelor moldovene abia incropite, a schimbat prin implicarea sa in conflict raportul de forțe.

22 iunie 1992 Masacrul de la Tighina

Articolul Evenimentele din 22 iunie 1992 de la Tighina apare prima dată în Glasul.info.