Despre măcelul din anul 1910 de la Galați, o localitate din municipiul Făgăraș, nu ni se pomenește DELOC în manualele de istorie a României! Atestat încă din secolul XIV, satul Galați a devenit începând cu anul 1967 doar o simplă suburbie a orașului Făgăraș, amplasată în zona nordică a urbei, spre Olt.

Pe 27 decembrie 1910 la Galați, lângă Făgăraș aveau loc alegerile pentru funcția de primar. Dreptul de a întocmi lista candidaților îl avea pretorul (n.r. primpretorul) maghiar Iosef Bisztray care voia să-și impună cu orice preț protejatul și omul de afaceri. Țăranii români îl voiau în schimb pe Niculae Cornea. Pretorul ungur Bisztray a sfidat voia majorității și nu a îngăduit să fie trecut pe lista de candidați. Țăranii propun un nou candidat român, pe Ilie Marhau. Bisztray se opune și de această dată.

Măcelul de la Făgăraș

Țăranii îl ridică pe umeri pe Ilie Marhau și vor să-l ducă în fața pretorului ungur care, scandalizat de curajul țăranilor, dă ordin jandarmilor unguri să împrăștie prin forță mulțimea. Se trage foc. Se trece la atac cu baioneta. Cad 3 morți, 2 uciși de gloanțe, unul străpuns pe la spate cu baioneta. Mai cad 7 răniți care sunt transportați peste munți și vindecați la Spitalul Brâncovenesc din București. Ancheta stabilește ca jandarmii unguri au fost în legitimă apărare.

În fotografia de mai sus, folosită pentru a ilustra ce au făcut jandarmii unguri și la Făgăraș, este o altă “lucrare” și barbarie a jandarmilor cu pene de cocoș la pălărie, tot undeva într-un colț mărginaș al imperiului dualist austro-ungar, și tot împotriva civililor lipsiți de apărare.

Numărul 273 din anul 1910 al ziarului Gazeta de Transilvania scria în legătură cu măcelul de la Făgăraș din satul Galați următoarele:

“Toate ziarele din România, osândesc în termeni aspri măcelul brutal de la Galați. Ele declară, că în chipul acesta e greu, dacă nu imposibil, să se încheie o prietenie între români și maghiari.

Ziarul Minerva: Măcelul de la Galați a provocat și la noi în țară impresia cea mai dureroasă. Opinia publică e revoltată extrem de bașbuzuciile administrative ale “bunilor vecini și aliați”. Dar puțin le pasă acestora de revolta noastră sufletească. Caracterul sentimentelor noastre este numai moral și faptele brutale ale vecinilor noștri au mai multă tărie, mai mult efect, decât toate protestele noastre civilizate…

Ziarul Adevărul: veștejind în termeni apri actele jandarmilor, încheie cu întrebarea unde dorește să ajungă așa poreclitul guvern de pace al contelui Khuen, în secolul XX.

Ziarul Secolul scrie următoarele: Măcelul îngrozitor de la Galați (Făgăraș) a produs în toate cercurile din capitală o profundă impresie și unanime proteste împotriva atrocităților ce se săvârșesc de câteva luni în comitatul Făgărașului.” (Numărul 273 din anul 1910 al ziarului Gazeta de Transilvania)

În 1910, Alexandru Vaida-Voevod a câștigat alegerile parlamentare, iar ca răspuns, guvernul l-a numit pe József Széll comisar plenipotențiar pentru suprimarea “mișcărilor etnice”.

CINE NU-ȘI CUNOAȘTE ISTORIA, ESTE CONDAMNAT SĂ O REPETE!

Încheiem cu un citat biblic:

“Dintre fraţii tăi să-ţi pui rege peste tine; nu vei putea să pui rege peste tine un străin, care nu este din fraţii tăi.”

Articolul 27 Decembrie 1910 – Alegeri furate la Făgăraș și românii înăbușiți în sânge! apare prima dată în Glasul.info.

De sub streașina Munților Făgărașului, din satul Viștea de Sus, ne-a sosit vestea plecării la Domnul, în noaptea de Sfânta Maria Mare (14/15 august 2024), a luptătorului anticomunist Vasile Bucelea. Participant la Rezistența anticomunistă din Țara Făgărașului, fost deținut politic, Vasile Bucelea avea vârsta de 89 de ani.

Născut în 1935, fiind cel mai mic copil al familiei Vasile și Sofia Bucelea, avea să dovedească, în 1951, la vârsta de doar 16 ani, că în vinele sale curgea sânge de făgărăşean, intrând în reţeaua de sprijin a Mişcării de Rezistenţă Anticomunistă şi Antisovietică din Munţii Făgăraşului, prin intermediul fratelui său, Ion Bucelea, care era coleg la Liceul ,,Radu Negru” din Făgăraş cu Remus Sofonea, unul dintre partizanii din grupul Ion Gavrilă Ogoranu. De altfel, întreaga sa familie s-a implicat în lupta de rezistență anticomunistă, sprijinind tinerii partizani din munți. Fratele său Ion Bucelea, născut în 1928, era absolvent al Facultăţii de Matematică din Bucureşti, iar Ana Bucelea, născută în 1925, era măritată cu profesorul Olimpiu Borzea, liderul Rețelei de sprijin Viștea a Rezistenței făgărășene.
Vasile Bucelea avea să fie ajutorul lui Olimpiu Borzea, cumnatul său, în tragedia din casa acestuia, când partizanii Remus Sofonea și Laurian Hașu s-au împușcat reciproc pentru a evita căderea lor în mâinile Securității. După consumarea tragediei, Vasile Bucelea l-a îngrijit pe Laurean Haşu din iunie până în octombrie 1953, când acesta și-a revenit, plecând înapoi la luptătorii din munți.

S-a căsătorit, în 1956, cu Livia Bucelea (născută Şerban, în 1939). La scurt timp, la 13 decembrie 1956, a fost arestat de Securitate, soția fiind însărcinată cu primul său copil, Viorica (născută la 15 iulie 1957). În aceeași zi de 15 iulie 1957, Tribunalul Militar Sibiu îl condamna la 25 de ani muncă silnică. Timp de 4 ani nu a știu nimic de familia lui. Toţi trei frații erau arestaţi, iar casa percheziționată. Tatăl său, care era sigur că va fi arestat şi el, torturat şi pus să-şi denunţe copiii, s-a spânzurat în şură. Soţia lui, care nu împlinise 18 ani, era gravidă, cu ambii părinţi de pe curte (socrii) morți şi cu soţul arestat, rămăsese singură, fără niciun ajutor, dată afară din casa confiscată. A fost anchetat 7 luni la Securitatea din Braşov. A urmat procesul prin care a fost condamnat la 25 ani muncă silnică. Recursul pe care l-a înaintat avocatul din oficiu a fost respins de Curtea Militară Supremă în august 1957. După condamnare a executat pedeapsa în penitenciarul din Sibiu (vara 1957-vara 1958), Gherla (vara 1958-primăvara 1963), lagărul Luciul Giurgeni (primăvara 1963-toamna 1963), Jilava (toamna 1963-13 aprilie 1964).

A fost eliberat în 1964, în cadrul decretelor de grațiere a deținuților politici, fiind epuizat şi bolnav de hepatită, colită, ulcer şi varice, ca urmare a condițiilor extrem de dure de detenție. La un an şi jumătate de la liberare, în 1965, s-a născut fiul lui, Daniel, iar în 1969, cel de-al treilea copil, Mircea.
În anii următori liberării, a urmat mai multe tratamente medicale, dar timp de 7 ani nu a fost apt de muncă. – integral pe www.napocanews.ro.

Articolul A mai plecat un luptător făgărăşean. Vasile Bucelea: Prezent! apare prima dată în Glasul.info.