03/02/2023, Roma – Indicele de referință al prețurilor internaționale pentru produsele alimentare a scăzut în ianuarie, pentru a zecea lună consecutiv, informează Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură.

Indicele FAO al prețurilor la alimente a înregistrat o medie de 131,2 puncte în ianuarie, cu 0,8% mai puțin față de luna precedentă și cu 17,9% sub vârful atins în martie 2022. Indicele urmărește modificările lunare ale prețurilor internaționale la produsele alimentare comercializate în mod curent. Indicii de preț pentru uleiurile vegetale, lactate și zahăr au determinat declinul din ianuarie, în timp ce indicii pentru cereale și carne au rămas în mare parte stabili.

În luna ianuarie, indicele FAO al prețurilor la cereale a rămas practic neschimbat (în creștere cu doar 0,1 la sută) față de luna decembrie și s-a situat cu 4,8 la sută peste nivelul său de anul trecut. Prețurile internaționale pentru grâu au scăzut cu 2,5%, deoarece producția din Australia și Federația Rusă a fost mai mare decât cea estimată. Prețurile mondiale la porumb au crescut marginal din cauza cererii puternice de exporturi din Brazilia și a îngrijorărilor legate de condițiile secetoase din Argentina. Cu toate acestea, prețurile internaționale pentru orez au crescut cu 6,2% față de decembrie, influențate de disponibilitatea mai redusă, cererea locală puternică în unele țări exportatoare din Asia și evoluția cursului de schimb.

Indicele FAO al prețurilor la uleiurile vegetale a scăzut cu 2,9% în ianuarie. Prețurile mondiale pentru uleiurile de palmier și soia au scăzut pe fondul cererii globale de import reduse, în timp ce prețurile pentru uleiurile de floarea soarelui și de rapiță au scăzut din cauza disponibilităților ample de export.

Indicele FAO al prețurilor la produsele lactate a fost în medie cu 1,4% mai mic față de luna decembrie, prețurile la unt și lapte praf scăzând în urma cererii reduse din partea importatorilor de bază și a stocurilor crescute din Noua Zeelandă. Prețurile mondiale la brânzeturi au crescut ușor, determinate de o redresare a serviciilor de alimentație și a vânzărilor cu amănuntul în Europa de Vest după vacanța de Anul Nou, precum și de evoluția cursului de schimb.

Indicele FAO al prețurilor pentru carne a deviat nesemnificativ în ianuarie (în scădere cu doar 0,1% față de decembrie). Disponibilitățile ample de export au dus la scăderea prețurilor pentru carnea de pasăre, porc și bovine, în timp ce prețurile de export la carnea de ovine au crescut din cauza cererii mai puternice de import.

Indicele FAO al prețurilor pentru zahăr a scăzut cu 1,1% față de luna decembrie. Recolta consistentă în Thailanda și condițiile meteorologice favorabile din Brazilia au diminuat impactul asupra prețurilor, influențate de îngrijorărilor cu privire la randamentele mai scăzute ale culturilor în India, creșterea prețurilor la benzină în Brazilia, care susțin cererea de etanol, precum și aprecierea realului brazilian față de dolarul american.

Mai multe detalii și date sunt disponibile aici.

Oferta de cereale pentru 2022/23 în diminuare 

În noul său Raport privind cererea și oferta de cereale, publicat vineri de către FAO, estimările pentru producția mondială de cereale în 2022 cresc; cu toate acestea, stocurile globale de cereale sunt prognozate să se diminueze în 2022/23.

Producția globală de cereale în 2022 este acum estimată la 2 765 de milioane de tone, sau cu 1,7% sub rezultatul din 2021. Revizuirile în creștere pentru Australia și Federația Rusă indică acum o producție globală record la grâu în 2022, în timp ce producția totală de cereale secundare este de așteptat să scadă cu 3,3% față de anul precedent. Prognoza pentru producția mondială de orez a fost revizuită în scădere, deoarece producția mai mică decât cea estimată în China a avut o pondere mai mare decât revizuirile în creștere pentru Bangladesh și alte câteva țări. Drept urmare, se estimează că producția globală de orez va scădea cu 2,6% față de recordul atins în 2021.

Pentru anul 2023, primii indicatori arată o potențială extindere a suprafețelor pentru cultivarea grâului de iarnă în emisfera nordică, în special în Statele Unite ale Americii, determinată în principal de prețurile ridicate la grâu. Cu toate acestea, costurile mari la îngrășăminte pot afecta aplicarea volumului necesar, cu impact negativ asupra randamentelor.

Prețurile interne scăzute ar putea duce la o reducere nesemnificativă a cultivării grâului în Federația Rusă, cel mai mare exportator din lume, în timp ce efectele severe ca urmare a războiului în Ucraina, se estimează că vor duce la reducerea cu 40% a suprafețelor plantate cu grâu de iarnă. Plantații record sunt prognozate în India, stimulate de prețurile de piață ridicate. De asemenea, în Pakistan se estimează plantări relativ mari, deoarece apa stătătoare de la inundațiile din 2022 are un impact mai mic decât se anticipa inițial.

În statele din emisfera sudică, majoritatea culturilor de cereale grosiere pentru 2023 au fost semănate. Brazilia ar putea înregistra plantări record de porumb, în timp în Argentina acestea ar putea scădea din cauza nivelurilor scăzute de umiditate în sol. Condițiile meteorologice sunt favorabile perspectivelor bune de producție a porumbului în Africa de Sud.

Rata de utilizare a cerealelor la nivel mondial în 2022/23 este acum estimată să scadă cu 0,7% față de anul precedent, ajungând la 2 779 milioane de tone. Rata de utilizare a porumbului este prevăzută să scadă, în timp ce rata de utilizarea a grâului va crește iar cea de utilizare a orezului se modifică nesemnificativ de la un an la altul. 

Prognoza pentru stocurile mondiale de cereale este fixată la 844 de milioane de tone la sfârșitul anului de comercializare, ce duce la scăderea raportului dintre stoc-utilizare la nivel mondial pentru 2022/2 până la 29,5 la sută. 

În noul său raport, estimările FAO pentru comerțul internațional cu cereale în 2022/23 indică o scădere cu 1,7% față de nivelul record al anului precedent, ajungând la 474 de milioane de tone. 

Articolul FAO: Prețurile mondiale ale alimentelor au continuat să scadă și în luna ianuarie apare prima dată în Glasul.info.

Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO) va desfășura în Republica Moldova, la solicitarea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) unproiect de asistență de urgență în sprijinul fermierilor mici.

Proiectul vine cu o investiție inițială de 500 mii USD iar suportul urmează să fie majorat prin colaborare
cu alți donatori internaționali.

„Sectorul agricol din țară se confruntă acum cu multiple provocări generate de consecințele războiului
din Ucraina, de creșterea prețurilor la energie, îngrășăminte și de condițiile meteorologice nefavorabile,
peste 70% dintre micii fermieri fiind vulnerabili la aceste șocuri. Deși Guvernul a mobilizat sprijin intern
și extern, nu are capacitatea de a sprijini toți fermierii în obținerea unor prețuri mai avantajoase de
procurare a îngrășămintelor, semințelor și combustibilului necesar pentru campania de primăvară.” a
subliniat ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Viorel Gherciu.

MAIA apreciază suportul FAO și inițiativa de mobilizare a sprijinului internațional pentru fermierii
moldoveni continuând astfel eforturile depuse de organizație pentru dezvoltarea unui sistem alimentar
durabil în țara noastră, a adăugat oficialul.

Prin suportul FAO, fermierii mici vor beneficia de semințe pentru culturi cu epoca de semănat medie și
târzie de primăvară ( porumb, floarea soarelui, soia), iar mini fermele familiale autorizate și gospodăriile
casnice vulnerabile din zonele rurale vor primi ajutor sub formă de nutrețuri concentrate pentru hrana
animalelor. De asemenea, FAO va oferi MAIA asistență la evaluarea impactului și planificarea
răspunsului la criză. Intervenția urmărește un impact la nivel național.

„FAO monitorizează atent situația din țară și suntem alături de Guvernul Republicii Moldova pentru a
ajuta la diminuarea dificultăților prin care trece acum populația din zonele rurale. Urmărim să creștem
rezistența sectorului agroalimentar la amenințări și crize pentru a anticipa potențiale riscuri pentru
securitatea alimentară la nivel național” a declarat Raimund Jehle Reprezentantul FAO în Moldova.
Având în vedere dependența tot mai mare a sectorului agricol de importurile de semințe, îngrășăminte
și produse agrochimice, este nevoie de a susține fermierii în facilitarea accesului la input-uri și a
consolida capacitățile naționale de producție internă a sugerat reprezentantul FAO.
Criza actuală ridică provocări fără precedent fermierilor moldoveni, afectând accesul la piețele vecine de
comercializare a produselor, deficitul materiei prime agricole cheie și perturbarea majorității rutelor de
tranzit economic.

De asemenea, șocul resimțit de fermierii moldoveni este amplificat de creșterea rapidă și volatilitatea
ridicată a prețului la produselor petroliere (cu 35% din importuri provenind din Ucraina și Rusia) și
majorarea practic de 3 ori a prețurilor la fertilizanți, care afectează lucrările agricole de primăvară. De
aceea, scopul proiectului este sa susțină sectorul agricol cu rezultate de lungă durată și să pregătească
fermierii pentru următorul sezon agricol.

În paralel, FAO desfășoară în Republica Moldova în parteneriat cu MAIA alte zece proiecte de asistență
tehnică în valoare de 3,5 mil. USD pentru fortificarea unei agriculturi durabile și rezistente la provocările
externe, inclusiv celor provocate de schimbările climatice.

Articolul Fermierii moldoveni vor primi sprijin de urgență de la FAO pentru atenuarea efectelor negative generate de conflictul din Ucraina asupra sectorului agricol apare prima dată în Glasul.info.

Viorel Gherciu, noul Ministru al Agriculturii și Raimund Jehle, Reprezentantul FAO în Moldova au semnat un proiect pentru susținerea micilor fermieri. Astfel, fermierii vor putea accesa mai ușor piața locală, prin creșterea productivității lor, dar și prin dezvoltarea unei mai bune înțelegeri a oportunităților de piață, precum și a unei abordări orientate spre satisfacerea cerințelor de calitate ale procesatorilor și furnizorilor.

Banii necesari implementării proiectului, 265 000 de dolari americani, sunt asigurați de FAO prin programul său de cooperare tehnică.

Proiectul, de asemenea, va contribui la consolidarea capacității autorităților naționale de a analiza și formula politici care să răspundă nevoilor micilor fermieri și a fermelor de familie, în special celor din sectorul zootehnic, astfel, sporindu-le oportunitățile și nivelul de venit.

Micii fermieri reprezintă cea mai mare parte a populației din mediul rural și joacă un rol important în agricultură, contribuind cu peste 62% la producția agricolă a țării. Pe de altă parte, aceștia se confruntă cu o serie de dificultăți, cum ar fi accesul limitat la resursele de producție, terenuri agricole fragmentate, capacitatea redusă de a face față riscurilor de piață, dar și celor meteorologice, precum și resurselor financiare limitate. De obicei, fermierii optează pentru strategii de supraviețuire pe o perioadă scurtă, însă care le afectează reziliența pe termen lung. Proiectul va fi realizat în comun cu Guvernul Republicii Moldova în perioada 2021 – 2023.

„Împreună cu Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, vom furniza ingredientele necesare pentru îmbunătățirea politicilor actuale de sprijinire a micilor fermieri și ferme de familie din sectorul zootehnic. Proiectul va crea platforme și rețele valoroase pentru experți și fermieri pentru a rezolva cele mai grave probleme ale sectorului”, a menționat Raimund Jehle.

Ministrul Viorel Gherciu a menționat: „Suntem conștienți de provocările cu care se confruntă acest sector, inclusiv, ca urmare a dezastrelor naturale și a pandemiei care ne-au lovit puternic în anul 2020. Astfel, suntem recunoscători că FAO și de această dată, va oferi sprijinul său, în conformitate cu obiectivele stabilite de actualul guvern, iar micii fermieri din sectorul zootehnic vor fi capabili să depășească unele dintre problemele cu care se confruntă.”   

Experții vor evalua necesitățiile fermierilor din sectorul zootehnic, ținând cont de consecințele pandemiei și a secetei recente. În special, vor analiza lanțul valoric al micilor rumegătoare și vor formula recomandări pentru a le asigura crescătorilor de ovine și caprine un acces mai larg pe piață. În cadrul proiectului va fi creată o platformă, la nivel de țară, cuprinzând mai multe părți interesate, care va funcționa ca un canal de comunicare între guvern, experți și fermierii crescători de mici rumegătoare. De asemenea, va fi elaborat un Plan Național de Acțiuni (PNA) pentru fermele de familie, ce va cuprinde acțiuni coerente și cuprinzătoare pentru consolidarea acestora.

Conform datelor Biroului Național de Statistică, aproape 97% din efectivul de ovine și 86% din efectivul de bovine sunt în proprietatea micilor fermieri. Ținând cont de faptul că, producţia animalieră este o parte esențială a agriculturii de subzistență, asigurând mijloace de trai pentru gospodăriile rurale, îmbunătățirea capacităților micilor fermieri din sectorul zootehnic este crucială pentru dezvoltarea agriculturii.

Articolul FAO sprijină micii fermieri din Moldova să-și sporească reziliența și productivitatea apare prima dată în Glasul.info.

Potrivit indicatorilor preliminari, în 2020 în Europa și Asia Centrală, precum și în întreaga lume, se așteaptă un volum aproape record de producție de grâu și aprovizionare cu produse alimentare. Există suficiente stocuri de produse alimentare de bază, dar ca urmare a măsurilor de atenuare a impactului pandemiei COVID-19, au apărut perturbații logistice care au împiedicat distribuția alimentelor și producția agricolă în unele țări.

Aceste concluzii sunt reflectate în noul buletin informativ al FAO „Situația pe piața alimentelor din Europa și Asia Centrală și politica de răspuns la pandemia COVID-19”, care se concentrează asupra situației din Europa și Asia Centrală.

Buletinul oferă o imagine de ansamblu asupra politicilor de export ale marilor exportatori de alimente din regiune în timpul pandemiei COVID-19 printre care Kazahstanul, Federația Rusă, Ucraina și Comisia Economică Eurasiatică. De asemenea, abordează politicile naționale menite să diminueze impactul pandemiei pe piețele alimentare, precum și să asigure aprovizionarea internă suficientă și o piață alimentară stabilă.

Sa traim sanatos fara toxine. Ghid fundamental. Alimente si plante naturale pentru regenerarea celulara completa.

Raportul oferă o evaluare încurajatoare asupra piețelor alimentare din regiune. Acestea sunt bine dotate cu produse alimentare de bază și au condiții favorabile pentru producerea unor culturi majore precum grâul. În același timp, publicația notează consecințele negative ale crizei de sănătate cauzată de COVID-19 asupra transportului, depozitării, vânzării, finanțării și disponibilităților de resurse în sectorul alimentar și agricol.

„Am colectat informații din diverse țări, cel mai des chestionând direct reprezentanți din sector și fermieri”, a declarat autorul raportului Cheng Fang, economist pentru Europa și Asia Centrală în cadrul FAO. „În general, cel mai afectat este lanțul valoric în sectorul pescuitului, urmat de lanțul valoric al produselor lactate, animaliere, cereale și legume. Raportul încurajează guvernele să ia măsuri de corectare, limitând consecințele pe termen lung și oferă recomandări specifice pentru acest lucru. “

Fermierii care își comercializează produsele în piețele stradale, furnizorii de materiale agricole și operatorii de transport au fost cei mai afectați. Producătorii de alimente s-au confruntat, de asemenea, cu o lipsă de spațiu de depozitare pentru produsele alimentare, iar perioada de păstrare a alimentelor a generat îngrijorări. În plus, la ambele capete ale lanțului de aprovizionare, vânzările au scăzut, consumatorii achiziționând mai puține produse alimentare, iar furnizorii de bunuri necesare în agricultură s-au confruntat cu prețuri crescute la import. Acest lucru ar putea avea consecințe pentru fermierii prinși la mijloc de situație.

Prin urmare, FAO recomandă guvernelor să dezvolte urgent mecanisme pentru a soluționa problemele financiare cu care se vor confruntă fermierii în sezonul de plantare în curs.

Pentru consumatori, prețurile la multe produse agricole au rămas, în general, stabile în țările din regiune, cum ar fi Kârgâzstanul și Federația Rusă. Cu toate acestea, prețurile au crescut în unele țări. În Tadjikistan, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, prețurile au crescut cu peste 135 la sută pentru ceapa proaspătă, aproape sută la sută pentru cartofi. Prețurile pentru cereale, carne și produse lactate au crescut cu aproximativ 20 la sută.

La nivel internațional, prețurile pentru grâu – cea mai importantă marfă din regiune – au fost în mare parte stabile în 2020. Cu toate acestea, activitățile comerciale și îngrijorările cu privire la pandemia COVID-19 din aprilie au dus la o creștere a prețurilor la grâu în țările exportatoare: Kazahstan, Federația Rusă și Ucraina.

„Am văzut că mulți fermieri mici au început să devină îngrijorați de riscuri atunci când planifică plantarea pentru sezonul viitor; jumătate dintre fermierii chestionați au menționat, de asemenea, probleme legate de disponibilitatea hranei pentru animale, îngrășămintelor și a pesticidelor”, a adăugat Fang.

În legătură cu cele de mai sus, pe baza rezultatelor chestionării, se recomandă implementarea unor politici urgente: îmbunătățirea sănătății și mobilității fermierilor, operatorilor de transport alimentar și lucrătorilor din industria alimentară; asigurarea furnizării de resurse agricole pentru următorul sezon de creștere a culturilor și a animalelor, oferind importatorilor acces la „coridoarele verzi”; evaluarea capacităților de depozitare frigorifică; minimizarea risipei alimentare prin intermediul programelor de protecție socială. În plus, este necesară menținerea stabilității financiare a antreprenorilor cu ajutorul unor noi scheme de garantare a creditelor (pentru acoperirea cheltuielilor de exploatare) și a subvențiilor agricole.

Guvernele urmăresc să asigure suficiente stocuri pentru consumatorii casnici și să evite creșterile de preț ale alimentelor de bază, ca răspuns la șocurile pieței și la incertitudinea cauzată de pandemia COVID-19. Prin urmare, principalii exportatori din regiune – Kazahstan, Federația Rusă și Ucraina – au introdus și ajustat politicile de export privind grâul și produsele alimentare majore, în timp ce multe țări importatoare net de produse agroalimentare au implementat politici noi.

„Următoarele buletine informative sunt planificate pentru a oferi comunităților și guvernelor informații actualizate cu privire la situația dinamică a pieței și a politicilor pentru a sprijini acțiuni eficiente și în timp util, menite să reducă impactul COVID-19 asupra piețelor și securității alimentare”, a declarat Vladimir Rakhmanin , Director General Adjunct FAO și Reprezentant Regional.

Raportul privind piețele și politicile alimentare – primul de acest fel, care se concentrează asupra Europei și Asiei Centrale în situația actuală – este disponibil în limbile engleză și rusă. Această ediție nu acoperă politicile Uniunii Europene, în schimb se concentrează pe 14 state selectate din Europa de Est, Caucaz și Asia Centrală. Gradul de acoperire a țărilor și problemele vizate vor fi dezvoltate în buletinele care urmează.

Articolul FAO raportează suficiente stocuri de alimente dar și întreruperi în distribuție în timpul pandemiei COVID-19 apare prima dată în Glasul.info.

FAO se așteaptă ca utilizarea scăzută de cereale să crească stocurile în 2019/20, iar prima prognoză a FAO pentru piețele de grâu în 2020/21 indică o creștere continuă a rezervelor

 Prețurile la produsele alimentare la nivel mondial au scăzut pentru a treia lună consecutiv în aprilie, afectate de impactul economic și logistic al pandemiei COVID-19 care a avut ca rezultat reduceri semnificative ale cererii pentru mai multe mărfuri alimentare.

Indicele FAO pentru prețurile la produsele alimentare, care urmărește modificările lunare ale prețurilor internaționale pentru alimentele cel mai frecvent tranzacționate, a înregistrat în medie în luna aprilie 165,5 puncte, în scădere cu aproximativ 3,4 la sută față de luna precedentă și cu 3 la sută față de luna aprilie din 2019.

Indicele FAO pentru prețurile la zahăr a atins nivelul minim din ultimii 13 ani, fiind în scădere cu 14,6 la sută față de luna martie, când a înregistrat o scădere lunară și mai mare. Scăderea prețurilor internaționale la țiței a redus cererea pentru trestia de zahăr folosită la producerea de etanol. Ca urmare, recoltele au fost reorientate către producția de zahăr, astfel fiind extinse disponibilitățile pentru export. Între timp, măsurile de limitare a circulației într-o serie de țări au contribuit la scăderea cererii. 

Indicele FAO pentru prețurile la uleiurile vegetale a scăzut cu 5,2 la sută în aprilie, determinat de scăderea prețurilor la uleiurile de palmier, soia și rapiță. Un rol important l-au avut și cererea redusă de biocombustibili precum și scăderea cererii din sectorul alimentar, împreună cu producția de ulei de palmier mai mare decât se aștepta anterior în Malaezia și de asemenea prelucrarea producției de soia în Statele Unite ale Americii.

Istoriile alimentatiei – Jacques Attali

Indicele FAO pentru prețurile la produsele lactate a scăzut cu 3,6 la sută. Prețurile la unt și laptele praf au înregistrat scăderi de două cifre pe fondul creșterii disponibilităților la export, a creșterii stocurilor, a cererii slabe de import și a diminuării vânzărilor în restaurante în emisfera nordică.

Indicele FAO pentru prețurile la carne a scăzut cu 2,7 la sută. O revenire parțială a cererii de import din China a fost insuficientă pentru a echilibra încetinirea importurilor în alte state, în timp ce marile țări producătoare au suferit blocaje logistice și o scădere accentuată a cererii din sectorul serviciilor alimentare din cauza măsurilor de izolare la domiciliu. 

“Pandemia afectează atât partea de cerere cât şi de ofertă pentru carne, închiderea restaurantelor şi diminuarea veniturilor gospodăriilor ducând la un consum mai mic iar lipsa de mână de lucru, pe partea de procesare, afectează sistemele de producţie”, susţine economistul şef de la FAO, Upali Galketi Aratchilage.

Indicele FAO pentru prețurile la cereale a scăzut doar marginal, întrucât prețurile internaționale la grâu și orez au crescut semnificativ, în timp ce cele la porumb au scăzut brusc. Prețurile internaționale la orez au crescut cu 7,2 la sută față de luna martie, în mare parte datorită restricțiilor temporare la export din partea Vietnamului, care au fost abrogate ulterior, în timp ce prețurile la grâu au crescut cu 2,5%, pe fondul rapoartelor privind îndeplinirea rapidă a cotei de export din partea Federației Ruse. În schimb, prețurile la cerealele grosiere, inclusiv la porumb, au scăzut cu 10 la sută, diminuate de cererea redusă pentru utilizarea lor atât pentru hrana animalelor, cât și pentru producția de biocombustibili.

Producția de grâu va rămâne constantă, dar stocurile ar putea crește în continuare în 2020/21 

În Raportul cu privire la Cererea și Oferta de Cereale, lansat tot astăzi, FAO a prezentat primele sale prognoze privind oferta și cererea globală de grâu în sezonul 2020/21.

Producția mondială este prognozată să ajungă la 762,6 milioane de tone, în mare parte fiind la același nivel ca în 2019, cu așteptări de recolte mai mici în Uniunea Europeană, Africa de Nord, Ucraina și S.U.A. compensate în mare parte de recoltele mai mari din Australia, Kazahstan, Federația Rusă și India.

Utilizarea grâului la nivel global în 2020/21 se estimează că va fi stabilă, cu o creștere anticipată a consumului alimentar, care depășește reducerile în materie de hrană și uz industrial. Se estimează că stocurile de grâu vor crește la 274,5 milioane de tone până la sfârșitul anotimpurilor din 2021, determinate de o creștere considerabilă prevăzută în inventarele Chinei, în timp ce restul rezervelor globale vor scădea cu aproape 5%, până la cel mai mic nivel din 2013.

De asemenea, FAO anticipeazâ o producție puternică de porumb în acest an în Argentina, Brazilia și Africa de Sud, unde recoltarea va începe în curând.

Utilizarea cerealelor este mai scăzută iar rezervele cresc în 2019/20 

FAO menține prognozele de producție la 2 720 milioane de tone la nivel mondial pentru 2019, dar a revizuit prognozele la utilizarea cerealelor în 2019/20 în scădere cu 24,7 milioane tone, în mare parte ca urmare a impactului COVID-19 asupra creșterii economice, piețelor energetice și a cererii de hrană pentru animale. Noua prognoză reflectă în mai mare parte utilizarea redusă a porumbului în China și SUA.

De asemenea, FAO și-a redus prognoza față de luna trecută privind utilizarea orezului la nivel mondial, datorită scăderii prognozelor alimentare pentru Nigeria. Se preconizează totuși că în general consumul de orez va atinge un nou record, condus de o creștere de la an la an a utilizării orezului în alimentație în Asia. 

Totodată, se estimează că utilizarea grâului în 2019/20 va crește cu 1,2 la sută față de sezonul precedent, în condițiile în care se estimează creșterea consumului alimentar.

Ratele de utilizare mai scăzute vor duce la stocuri mondiale de cereale mai mari la sfârșitul anotimpurilor 2020. Acum au ajuns la 884 milioane de tone, sau cu 13,6 milioane tone peste nivelurile lor de deschidere. Acest lucru ar ridica raportul global dintre rezerve și utilizare la 31,6 la sută, deci mai mare decât cel de 30,7 la sută proiectat de FAO luna trecută. Creșterea stocurilor de cereale reflectă în primul rând inventarele de porumb mai mari anticipate, care acum sunt de așteptat să atingă un nivel record de 428 de milioane de tone.

Se preconizează că tranzacțiile mondiale de cereale în 2019/20 vor crește cu 2,8 la sută, până la 422 de milioane de tone, creștere generată mai ales de sorg și grâu. Restricțiile la export asupra grâului cultivat în regiunea Mării Negre au fost, în majoritatea cazurilor, deja ridicate și nu se așteaptă să afecteze angajamentele de export pe tot parcursul anului.

Articolul FAO susține că prețurile mondiale la alimente au continuat să scadă și în aprilie apare prima dată în Glasul.info.

Reprezentantul FAO în Republica Moldova, Raimund Jehle și Ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Ion Perju, au discutat în cadrul unui dialog on-line, necesitățile actuale ale sectorului agricol și alimentar din Moldova pentru a depăși efectele negative ale pandemiei COVID-19. Discuția generală s-a concentrat pe eforturile comune de soluționare a provocărilor actuale din agricultură.

Principalul subiect abordat a vizat impactul social economic al secetei și crizei provocate de pandemia de COVID-19 asupra agriculturii, alimentației și nivelului de trai al populației din Republica Moldova, în special din mediul rural.

Alte aspecte importante ale discuției s-au axat pe situația dificilă a fermierilor mici, care întâmpină probleme în comercializarea producției și situația din sectorul vitivinicol din cauza perturbărilor în comerț și consum.

În contextul provocărilor multiple pentru agricultura și securitatea alimentară din țară, FAO a anunțat că va întreprinde mai multe măsuri de asistență pentru Republica Moldova.

FAO și-a exprimat disponibilitatea de a susține MADRM în monitorizarea și analiza consecințelor COVID-19 în agricultură și alimentație precum și mobilizarea resurselor necesare pentru depășirea acestora.

De asemenea, vor fi estimate efectele lipsei de precipitații asupra roadei cerealelor de toamnă și a problemelor din sezonul actual de plantare. Conform prognozelor, din cauza secetei roada de cereale ar putea fi compromisă până la 40-50%.

Agricultura Basarabiei in perioada interbelica – Lilia Catirau

La final de dialog, s-a decis organizarea unei videoconferințe cu miniștrii agriculturii țărilor vecine pentru a discuta și analiza în comun acțiunile necesare pentru menținerea unui nivel adecvat al securității alimentare în regiune. Conferința on-line va fi facilitată de oficiul regional FAO pentru Europa și Asia Centrală.

Articolul FAO și Ministrul Agriculturii din RM au discutat despre provocările COVID-19 asupra agriculturii și alimentației apare prima dată în Glasul.info.

Declarație comună din partea QU Dongyu, Tedros Adhanom Ghebreyesus și Roberto Azevedo, directorii generali ai FAO, OMS și OMC

Milioane de oameni din întreaga lume depind de comerțul internațional pentru a-și asigura securitatea alimentară și mijloacele de trai.

Odată cu adoptarea unor măsuri care vizează stoparea accelerării pandemiei COVID-19, sunt necesare și măsuri de minimizare a efectelor potențiale asupra ofertei de alimente sau a consecințelelor neintenționate asupra comerțului mondial și securității alimentare.

Atunci când statele întreprind măsuri pentru a proteja sănătatea și bunăstarea cetățenilor lor, acestea ar trebui să se asigure că orice măsuri legate de comerț nu perturbă lanțul de aprovizionare cu alimente. Astfel de întreruperi, inclusiv împiedicarea circulației lucrătorilor din industria agricolă și alimentară precum și întârzierea la frontiere a containerelor alimentare, duc la deteriorarea mărfurilor perisabile şi la o creştere a risipei de alimente. Restricțiile privind comerțul cu alimente ar putea fi, de asemenea, legate de preocupări nejustificate privind siguranța alimentelor. Dacă un astfel de scenariu s-ar concretiza, acesta ar perturba lanțul de aprovizionare cu alimente, cu consecințe deosebit de pronunțate pentru populațiile cele mai vulnerabile.

Incertitudinea cu privire la disponibilitatea alimentelor poate provoca un val de restricții la export, creând o penurie pe piața mondială. Astfel de reacții pot modifica echilibrul dintre oferta alimentară și cerere, ducând la creșterea prețurilor și creșterea volatilității prețurilor. Am aflat din crizele anterioare că astfel de măsuri sunt deosebit de dăunătoare pentru statele cu venituri mici și cu deficit alimentar și pentru eforturile organizațiilor umanitare de a achiziționa alimente pentru cei care au nevoie disperată de acestea.

Trebuie să prevenim repetarea unor astfel de măsuri dăunătoare. Tocmai în astfel de perioade cooperarea internaţională este esenţială.

În mijlocul blocajelor impuse de COVID-19, trebuie depuse toate eforturile pentru a asigura un comerț cât mai liber, pentru a evita penuria alimentară.

De asemenea, este extrem de important să protejăm producătorii de alimente și lucrătorii implicați în procesarea și distribuția produselor alimentare, pentru a minimiza răspândirea bolii în acest sector și pentru a menține sistemele de aprovizionare cu alimente deschise. Consumatorii, în special cei mai vulnerabili, trebuie și în continuare să poată avea acces la alimente în raza reședinței lor, în condiții de siguranță.

De asemenea, trebuie să ne asigurăm că informațiile privind măsurile legate de comerțul cu alimente, capacitatea de producție, consumul și stocurile de produse alimentare, precum și prețurile la produsele alimentare, să fie accesibile tuturor în timp real. Acest lucru reduce incertitudinea și permite producătorilor, consumatorilor și comercianților să ia decizii în cunoștință de cauză. Mai presus de toate, aceasta ajută la minimizarea cumpărăturilor generate de panică și la acumularea nejustificată de alimente și alte mărfuri esențiale.

Acum este momentul să arătăm solidaritate, să acționăm în mod responsabil și să respectăm obiectivul nostru comun de a spori securitatea alimentară, siguranța alimentelor și a nutriției și de a spori bunăstarea generală a oamenilor din întreaga lume.

Trebuie să ne asigurăm că răspunsul nostru la COVID-19 nu creează, în mod involuntar, penurii nejustificate de produse esenţiale şi exacerbează foamea şi malnutriţia.

Articolul Minimizarea impactului COVID-19 asupra piețelor și a comerțului cu alimente apare prima dată în Glasul.info.

Comunitățile rurale din Moldova se confruntă cu numeroase probleme, inclusiv lipsa de sprijin pentru investiții, nivel scăzut de cooperare între fermieri, bariere în accesarea piețelor, acoperire insuficientă a protecției sociale, lipsa oportunităților alternative de angajare precum și necesitatea modernizării infrastructurii.

Aceste nevoi și constrângeri sunt acum abordate, cu sprijinul FAO, într-o manieră integrată și intersectorială, cu o atenție specială asupra comunităților locale și incluziunii sociale.

Un proiect FAO, implementat în ultimii doi ani, care a ajutat la consolidarea capacităților în domeniul politicilor de dezvoltare în domeniul agricol și  rural precum și la implementarea proiectelor pilot de dezvoltare a comunităților locale, prezintă astăzi rezultatele finale în cadrul unui atelier de încheiere al proiectului.

Proiectul a avut un dublu accent: la nivel central, a sprijinit MADRM să dezvolte capacități de formulare și implementare a politicilor de dezvoltare rurală, iar la nivel local, a sprijinit trei comunități pilot selectate pentru elaborarea și implementarea planurilor integrate de dezvoltare comunitară (Lalova – Rezina, Tescureni – Ungheni, Meleșești – Călărași).

„Ne-am concentrat pe o abordare participativă în implementarea proiectului”, a subliniat Morten Hartvigsen, Manager Principal pe Inițiativa Regională și coordonatorul tehnic al proiectului. „Majoritatea populației, inclusiv femeile și tinerii, din cele trei comunități au fost consultate cu privire la prioritățile locale și au primit sprijin tehnic în mobilizarea resurselor financiare pentru implementarea acțiunilor prioritare din sate”.

Pe termen lung, sprijinul pentru dezvoltarea integrată a comunității poate ajuta nu numai la îmbunătățirea mijloacelor de trai și la reducerea sărăciei, dar și la accelerarea incluziunii sociale, cu accent pe grupurile vulnerabile, femei și bărbați.

Cele trei planuri de dezvoltare comunitară, pregătite împreună cu comunitățile, sunt concepute pentru a răspunde nevoilor complexe ale satelor, de la îmbunătățirea infrastructurii publice la dezvoltarea agriculturii, precum și valorificarea altor oportunități de dezvoltare locală.

Satele planifică, printre altele, servicii de îngrijire a persoanelor în etate în cadrul unor case comunitare accesibile pentru localnici dar și pentru comunitățile învecinate, băi interioare în clădirea gimnaziului, centre de turism, dar și activități de sprijin pentru fermieri precum piețe locale, instruire pentru membrii gospodăriilor familiale în managementul afacerilor și raportare financiară, etc.

„Dezvoltarea echilibrată a zonelor rurale este una din prioritățile Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului. Pentru executarea prevederilor Strategiei Naționale de Dezvoltare Agricolă și Rurală , Guvernul a aprobat o hotărâre ce include trei măsuri de finanțare, dintre acestea,  două sunt dedicate autorităților publice locale pentru finanțarea proiectelor de infrastructură la scară mică, infrastructură socială și păstrarea patrimoniului social, și o alta dedicată sectorului privat ce activează în sectorul non agricol. Proiectul FAO a contribuit la dezvoltarea capacităților instituționale ale MADRM de a implementa politica de dezvoltare rurală și mulțumim pentru asistența tehnică și întregul suport financiar, care pe parcursul anilor a contribuit la îmbunătățirea condițiilor de muncă în și de trai în mediul rural”, a subliniat, în cadrul evenimentului, Secretarul de Stat, Dorin Andros.

Finanțarea necesară va fi obținută din resurse identificate la nivel local și național, precum și cu ajutorul donatorilor internaționali.

FAO a contribuit la identificarea nevoilor și a facilitat dialogul cu partenerii de dezvoltare pentru mobilizarea resurselor disponibile. ACSA, furnizorul de servicii angajat pentru implementarea proiectului, a organizat un atelier de formare profesională pentru beneficiari în care au fost prezentate oportunitățile de finanțare existente.

FAO susține, în Europa și Asia Centrală, de mai bine de un deceniu inițiative și proiecte diferite legate de dezvoltarea rurală locală / dezvoltarea integrată a comunităților, inclusiv în Bosnia și Herțegovina, Georgia, Albania, Serbia, Moldova și Azerbaidjan și, de asemenea, dezvoltarea transfrontalieră bazată pe zone în țările din Balcanii de Vest. Pe baza experiențelor din aceste țări, FAO este în proces de a susține în continuare conceptul de dezvoltare comunitară integrată pentru Europa și Asia Centrală. Acest proces este planificat să continue în următorii ani.

Ca parte a Inițiativei regionale FAO Inițiativa Regională privind abilitarea micilor fermieri și a fermelor de familie pentru îmbunătățirea mijloacelor de trai și reducerea sărăciei, precum și în legătură cu punerea în aplicare a Deceniului Națiunilor Unite privind Agricultura Familială 2019 – 2028, FAO a creat o rețea tehnică regională informală pentru dezvoltarea comunităților locale, inclusiv cu participarea reprezentanților moldoveni.

Articolul FAO: Comunitățile rurale din Moldova avansează într-o manieră integrată apare prima dată în Glasul.info.

Prețurile la produsele alimentare la nivel mondial au crescut în octombrie, informează Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO).

Prețurile de export cresc la produsele cheie precum grâul, porumbul, zahărul și uleiul de palmier, dar scad la brânză, carnea de pasăre și uleiul de floarea soarelui.

Prețurile la produsele alimentare au crescut la nivel global în octombrie pentru prima dată în cinci luni, deoarece cotațiile internaționale pentru zahăr și cerealele de consum curent au crescut semnificativ, potrivit Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO).

Indicele FAO pentru prețurile la alimente, a înregistrat o medie de 172,7 puncte în octombrie, cu 1,7 la sută mai mare decât luna precedentă și cu 6,0 la sută mai mare decât în octombrie 2018.Indicele, care urmărește modificările lunare ale prețurilor internaționale la produsele alimentare tranzacționate în mod curent, a fost publicat astăzi de FAO.

Articolul Cotațiile internaționale pentru zahăr și cerealele de consum curent au crescut semnificativ, potrivit FAO apare prima dată în Glasul.info.

Sunt necesari pași importanți spre reducerea pierderilor și a risipei alimentare pentru realizarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă: Raportul FAO oferă noi estimări privind pierderile de alimente de la procesul de post-recoltare și până la vânzare, pentru a ajuta la identificarea măsurilor de reducere eficientă.

Un nou raport lansat astăzi de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură oferă informații despre volumul pierderilor de alimente și cauzele acestora și indică unde au loc pierderi în diferite etape ale lanțului de aprovizionare cu alimente. De asemenea în raport se solicită decizii informate pentru o reducere eficientă și se oferă noi modalități de a măsura progresul.

Acest lucru nu va ajuta doar la realizarea progreselor către atingerea țintei importante de reducere a pierderilor și a risipei de alimente, dar ar putea contribui și la realizarea unei serii de Obiective de Dezvoltare Durabilă legate de securitatea alimentară și durabilitatea mediului, se arată în raport.

Conform raportului “Situația în Alimentație și Agricultură în 2019“, la nivel mondial, aproximativ 14% din produsele alimentare se pierd în procesul dintre post-recoltare și vânzare, inclusiv prin activitățile de la fermă, depozitare și transport. Cu toate acestea, pierderile alimentare variază considerabil de la o regiune la alta în cadrul acelorași grupuri de mărfuri și a etapelor lanțului de aprovizionare.

Raportul subliniază necesitatea și oferă o metodologie nouă, pentru a măsura cu atenție pierderile la fiecare etapă a lanțului de aprovizionare cu produse alimentare și pentru a identifica măsurile cele mai eficiente de reducere a acestora. Măsurând astfel, vor putea fi identificate punctele critice de pierdere în lanțul de aprovizionare. Acestea sunt etapele unde are loc pierderea unui volum considerabil de alimente, cu un impact major asupra securității alimentare și a economiei.

De asemenea, în raport se subliniază importanța reducerii risipei alimentare, care are loc la nivel de vânzare și consum și este legată de termenul de valabilitate limitat și de comportamentul consumatorilor, cum ar fi cererea de produse alimentare ce respectă standardele estetice precum și stimulente limitate pentru a evita risipa alimentară.

„În timp ce ne străduim să facem progrese în ceea ce privește reducerea pierderilor și a risipei de alimente, nu putem fi cu adevărat eficienți decât dacă eforturile noastre sunt bine documentate printr-o înțelegere solidă a problemei”, a declarat directorul general al FAO, Qu Dongyu, în prefața raportului. El se întreabă: „cum putem permite ca alimentele să fie aruncate atunci când peste 820 de milioane de oameni din lume continuă să sufere de foame în fiecare zi”.

Identificarea punctelor critice unde au loc pierderi alimenatre pentru a răspunde cu acțiuni coordonate

Datele prezentate în raport oferă informații cuprinzătoare referitor la volumul pierderilor și a risipei, etapelor lanțului de aprovizionare și a regiunilor, sugerând existența unui potențial considerabil de reducere acolo unde volumele sunt mai mari.

Volumul pierderilor și a risipei este, în general, mai mare la fructe și legume decât la cereale și boboase de-a lungul tuturor etapelor lanțului de aprovizionare cu alimente, cu excepția pierderilor de la fermă și a celor din timpul transportului în Asia de Est și de Sud-Est.

În țările cu venituri mai mici, cea mai mare parte a pierderilor de fructe și legume proaspete este atribuită infrastructurii slabe. De fapt, multe țări cu venituri mici pierd cantități semnificative de alimente în timpul depozitării, adesea din cauza facilităților de depozitare deficitare, inclusiv depozite frigorifice.

În ciuda faptului că, în majoritatea țărilor cu venituri mari, sunt disponibile instalații de depozitare adecvate, inclusiv depozite frigorifice, pe întregul lanț de aprovizionare, pierderi apar totuși în timpul depozitării, în general din cauza unei defecțiuni tehnice, a unei gestionări deficitare a temperaturii, umidității sau supraîncărcării.

De asemenea, raportul prezintă rezultatele unui număr de studii de caz efectuate de FAO pentru identificarea punctelor critice de pierdere. Rezultatele indică faptul că recoltarea este cel mai frecvent punct de pierdere critic pentru toate tipurile de alimente. Instalațiile de depozitare inadecvate și practicile de manipulare deficitare au fost, de asemenea, numite printre principalele cauze ale pierderilor. Pentru fructe, rădăcini și tuberculi, ambalarea și transportul sunt de asemenea etape critice de pierdere.

Aceste constatări sunt valoroase pentru a oferi îndrumări atunci când se identifică intervenții potențiale pentru reducerea pierderilor alimentare.

Folosirea corectă a stimulentelor

Raportul îndeamnă statele să-și intensifice eforturile pentru a aborda cauzele principale ale pierderii și risipei alimentare la toate etapele și oferă îndrumări privind politicile și intervențiile pentru reducerea pierderilor și a risipei alimentare.

Reducerea pierderilor alimentare și a risipei implică, în general, costuri, iar fermierii, furnizorii și consumatorii vor lua măsurile necesare numai dacă costurile lor sunt depășite de beneficii. Astfel, modificarea stimulentelor pentru diverși actori din lanțul de aprovizionare va implica identificarea opțiunilor care, fie crește beneficiile nete, fie furnizează informații mai bune cu privire la beneficiile nete existente, se constată în raport.

Chiar și atunci când părțile interesate sunt conștiente de beneficiile reducerii pierderilor și a risipei de alimente, acestea pot întâmpina constrângeri care le împiedică să implementeze acțiuni. De exemplu, fără ajutorul financiar, actorii privați din țările în curs de dezvoltare, în special proprietarii mici, ar putea să nu poată suporta costurile ascendente ridicate asociate cu punerea în aplicare a acestor acțiuni. Îmbunătățirea accesului la credite ar putea fi o opțiune chiar și în absența informațiilor detaliate despre pierderi.

De asemenea, raportul va ajuta guvernele să analizeze constrângerile și compromisurile pentru intervenții mai eficiente. De exemplu, aceștia pot conștientiza avantajele reducerii pierderii și risipei de alimente în rândul furnizorilor și consumatorilor și pot influența procesul decizional prin diferite tipuri de acțiuni sau politici.

Cu toate acestea, raportul subliniază că măsurile care vizează reducerea pierderii și risipei de alimente ar trebui să fie coerente și să implice monitorizarea și evaluarea eficientă a intervențiilor pentru a asigura responsabilitatea acțiunilor și a eforturilor existente.

Articolul FAO: Sunt necesari pași importanți spre reducerea pierderilor și a risipei alimentare apare prima dată în Glasul.info.