După instalarea Guvernului Petru Groza, la 6 Martie 1945, a fost impusă cu de-a sila în România o “tradiție” care nici până astăzi nu a fost din păcate demistificată.

Ziua de 8 martie, Ziua Internațională a femeii proletare, a femeii comuniste, a luptătoarei pentru “drepturi și politici sociale”, a femeii revoluționare, este vândută acum sub umbrela internaționalismului, deși sunt mai mult decât clare originile sale bolșevice.

V-ați întrebat vreodată de ce în țările unde mișcările de tip comunist / bolșevic nu au prins rădăcini, nu există această așa zisă “sărbătoare” intitulată de bolșevici Ziua Internațională a Femeii?

Bunicile și străbunicile noastre n-au auzit și sărbătorit niciodată Ziua Femeii înainte de instalarea bolșevismului în România, odată cu instalarea Guvernului Petru Groza, la 6 Martie 1945.

În data de 8 martie, Ziua Internațională a Femeii este sărbătorită (în unele țări fiind declarată prin lege zi liberă) în urmatoarele state: Albania, Algeria, Angola, Armenia, Azerbaidjan, Bangladesh, Belarus, Bosnia si Herțegovina, Brazilia, Bulgaria, Burkina Faso, Cambodgia, Camerun, Chile, Columbia, Croația, Cuba, Cipru, Danemarca, Eritreea, Finlanda, Georgia, Grecia, Guineea-Bissau, Islanda, India, Italia, Israel, Laos, Letonia, Kazahstan, Kosovo, Kirghizstan, Macedonia, Madagascar, Malta, Mexic, Republica Moldova, Mongolia, Muntenegru, Nepal, Palestina, Polonia, Portugalia, Romania, Rusia, Serbia, Slovacia, Slovenia, Suedia, Siria, Tadjikistan, Turcia, Turkmenistan, Ucraina, Ungaria, Uzbekistan, Vietnam, Zambia. În China, femeile au după-amiaza liberă de 8 martie.

“Această așa zisă sărbătoare își are originile efectiv în Cartea Ester(ei) din Sfânta Scriptură, în special capitolul 9. Este vorba de povestea Esterei, acea femeie frumoasă care s-a îndrăgostit de împaratul persan Ahașveroș (identificat de obicei cu Xerxes I).

Anume de la aceasta poveste a pornit și Clara Zetkin, o jurnalista germana de origine evreica, care la 1910 aduna femeile din 17 tari din Europa si isi propunea sa “internationalizeze” povestea Esterei. Estera devine astfel intruchiparea biblica a “eroismului” si “spiritului revolutionar”. “, dezvăluie Pr. prof. dr. Mihai Valica

Ziua de 8 martie s-a născut din zvârcolirea ideilor bolșevice de la începutul secolului trecut, și nu era nicidecum o zi în care femeile să primeasca flori, ci una în care femeile se luptau pentru drepturi și privilegii, pentru “drepturi și politici sociale”, pentru reformarea societății.

Clara Zetkin, a fost o politiciană, teoreticiană marxistă și activistă pentru drepturile femeilor. În 1911, ea a organizat pentru prima dată Ziua Internațională a Femeii.

În Rusia Țaristă, Clara Zetkin s-a adunat împreună cu alte femei de orientare socialistă în capitala Imperiului Rus, la
Petrograd (n.r. Sankt Petersburg) în luna februarie a anului 1917, și pe fondul nemulțumirii femeilor care lucrau în fabrici, pe 23 februarie (stil vechi) (8 martie, stil nou) a declanșat “Revoluția din februarie 1917”, un eveniment despre care nu prea se vorbește destul din istorie, dar care a provocat abdicarea Țarului rus și a creat condițiile optime pentru Revoluția din Octombrie 1917.

Deci, Revoluția bolșevică din octombrie a avut la bază Revoluția din Februarie, eveniment care a condus la abdicarea țarului.

“Această zi de 8 martie este o rămășiță, ca un dinozaur. Un dinozaur al comunismului. N-are nimic comun cu creștinismul.” , a spus Pr. prof. dr. Mihai Valica la Radio Dorna

Articolul În România, “femeile au început să serbeze Ziua Internațională a Femeii începând cu anul 1945”, după instalarea bolșevismului apare prima dată în Glasul.info.