Evenimentul petrecut la 21 iulie 1551, când Isabella a Ungariei și fiul ei, Ioan Sigismund Zápolya, au cedat Transilvania împăratului Ferdinand I de Habsburg, reprezintă un moment crucial în istoria politică a regiunii.

După moartea regelui Ioan Zápolya în 1540 (tatăl lui Ioan Sigismund și soțul reginei Isabella), Transilvania s-a aflat într-o poziție delicată. Ioan Zápolya fusese un rege sprijinit de Imperiul Otoman, în opoziție cu Ferdinand de Habsburg, care revendica tronul Ungariei după bătălia de la Mohács (1526).

După moartea lui Zápolya, Isabella a guvernat Transilvania ca regentă pentru fiul său minor, dar într-un context tensionat, cu presiuni venite atât din partea Habsburgilor, cât și din partea otomană.

În această zi, Isabella, sub presiunea diplomatică și militară a Habsburgilor, a fost nevoită să cedeze coroana Sfântului Ștefan și să renunțe la guvernarea Transilvaniei în favoarea lui Ferdinand I de Habsburg. Acțiunea a fost oficializată prin predarea coroanei regelui Ungariei către generalul Giovanni Battista Castaldo, un comandant habsburgic.

Începutul dominației habsburgice în Transilvania, care va continua, cu întreruperi și transformări, până în secolul al XX-lea. Slăbirea influenței otomane temporar în regiune, până la revenirea lui Ioan Sigismund cu sprijinul turcilor în 1556.

Exilul reginei Isabella și al lui Ioan Sigismund, care se vor întoarce în Transilvania abia peste cinci ani, când Dieta Transilvaniei va decide restaurarea autorității lor sub suzeranitate otomană.

Actul din 1551 este reprezentativ pentru luptele de influență asupra Transilvaniei, o regiune aflată între cele două mari puteri ale vremii: Imperiul Habsburgic și Imperiul Otoman. Deși dominația habsburgică nu a fost continuă din acest moment, el marchează începutul unei perioade în care Transilvania devine teren de dispută geopolitică majoră, cu consecințe adânci asupra identității și structurii politice a principatului.

Articolul 21 Iulie 1551 – Ziua când ungurii, prin Ioan Sigismund Zapolya, cedează stăpânirea Transilvaniei lui Ferdinand de Habsburg apare prima dată în Glasul.info.

Încercând să continue politica antiotomană a tatălui său, Ștefan cel Mare, Petru Rareș și-a folosit la maxim talentul diplomatic pentru a crea alianțe militare care să-l sprijine împotriva turcilor.

Presat de politica expansionistă tot mai agresivă a Imperiului Otoman, domnitorul moldovean Petru Rareș este nevoit la 4 aprilie 1535 să semneze un acord secret Ferdinand de Habsburg, regele Ungariei. Prin acest acord, „regele maghiar urma a-l sprijini și ajuta pe domnitorul moldovean împotriva dușmanilor săi, în special împotriva turcilor”. Promsiunile celui care făcea parte din Casa de Habsburg au rămas însă doar pe hârtie… Cu șașe ani în urmă, Petru Rareș îi administrase o înfrângere usturătoare lui Ferdinand de Habsburg la 21 octombrie 1529 la Feldioara, domnitorul moldovean reușind atunci să captureze  printre altele și 50 de tunuri mari „de spijă” (n.r. de fontă).

Victorie străluictă a lui Petru Rareș împotriva lui Ferdinand de Habsburg la 21 octombrie 1529 la Feldioara

La fel ca tatăl său Ștefan cel Mare, și Petru Rareș se implică foarte mult în Transilvania unde intervine în lupta pentru coroana Ungariei dintre Ioan Zapolya și Ferdinand de Habsburg. Din coroana Ungariei nu mai rămăsese mare lucru după înfrângerea decisivă a regatului ungar îm Bătălia de Mohacs. Dar deși era mai mult un titlu simbolic, mai ales după ce cea mai mare parte a teritoriului Ungariei fusese ocupat de către turci, lupta se dădea pentru teritoriul încă neocupat de către Imperiul Otoman și pentru “legitimitatea” de a conduce și voievodatul Transilvaniei, închinat de asemenea turcilor prin supunerea lui Ioan Zapolya către poarta otomană.

În acest conflict se implică și Petru Rareș, “pentru a-și consolida stăpânirea domeniilor moștenite de la Ștefan cel Mare (Cetatea Ciceu și Cetatea de Baltă) și chiar a extinde aceste posesiuni”.

Articolul 4 Aprilie 1535 – Înţelegerea antiotomană dintre voievodul Moldovei, Petru Rareş, şi Ferdinand de Habsburg apare prima dată în Glasul.info.