Constatăm cu o nespusă bucurie că la Oradea încă mai există români cu dragoste de neam și de țară. Domnul prof. univ. dr. Mihai Drecin, istoric și politician, fost deputat și senator în legislaturile trecute, a vorbit despre vremurile politice care “răstoarnă valori”, indicând tocmai înspre demolarea statuii lui Mihai Viteazul din Piața Unirii din Oradea și înlocuirea acesteia cu o statuie ecvestră a regelui Ferdinand.

“Toţi cei care au murit pentru a apăra interesele naţionale ale românilor, indiferent de epocă, într-un fel sau altul, sunt eroii noştri.Vremurile politice însă răstoarnă aceste valori. (…)Aşa se face că asistăm astăzi, şi nu vreau să politizez aici, dar vreau să spun deschis, când unii politicieni îşi permit să schimbe statui… Ferdinand nu trebuie să fie opusul lui Mihai Viteazul. “, a spus prof. Mihai Drecin, potrivit jurnalbihorean.ro

Cuvintele îi sunt adresate subtil tocmai primarului liberal din Oradea, Ilie Bolojan, demolatorul de statui românești. Până acum, primarul municipiului Oradea are la activ îndepărarea de pe soclul lor a nu mai puțin de trei mari conștiințe ale neamului românesc: o statuie a lui Mihai Eminescu, una a lui Emanuil Gojdu, și cea a lui Mihai Viteazul.

Dacă despre statuia lui Mihai Viteazul se vorbea despre amplasarea sa într-un parc sau chiar într-un cimitir, statuia lui Emanuil Gojdu a stat timp de 4 ani printre gunoaie și șobolani, degradându-se până aproape de pragul distrugerii, după ce a stat ani de zile sub cerul liber. Doar perseverența și protestele unei asociații culturale românești au făcut ca în cele din urmă statuia lui Emanuil Gojdu să mai fie salvată, după ce a zăcut segmentată și plină de mizerie în Ştrandul Ioşia din Oradea.

Articolul Istoricul Mihai Drecin îi bate obrazul gros lui Bolojan: “Când unii politicieni îşi permit să schimbe statui… Ferdinand nu trebuie să fie opusul lui Mihai Viteazul” apare prima dată în Glasul.info.

La 16 ianuarie 1937, in memoria a 20 ani de la Congresul Militar Moldovenesc din Chisinau, ofiterii de rezerva (veterani) din Basarabia in numar de 15 persoane, sub presedintia d-lui Gherman Pantea, asistat de domnul Elefterie Sinicliu ca secretar, organizeaza Comitetul care a decis ridicarea la Chisinau, prin colecta publica, a Monumentului Regelui Ferdinand I al Romaniei, Intregitorul de Neam si Tara.

La 5 februarie 1939, în prezenţa reprezentantului la Chişinău a M.S. Regelui Carol II-lea, d-l. General Nicolae Ciupercă (fost ministru de război, inspector general al armatei române), a trei miniştri din Guvernul României şi a delegaţilor oficiali ai mai multor provincii româneşti, are loc dezvelirea monumentului.

MONUMENTUL REGELUI FERDINAND DIN CHIŞINĂU

Trebuie remarcat că în perioada interbelică în Basarabia au mai fost edificate încă două monumente ale Regelui Ferdinand: la Rezina (1938), sculptor Alexandru Plămădeală şi la Ismail (1938), sculptor Dimitrie-Bârlad.

Dupa 28 iunie 1940 , autoritățile sovietice l-au distrus.

Chişinău, anul 1939

Un an mai târziu se va instala puterea sovietică care va arunca în aer statuia regelui Ferdinand şi Clopotniţa.

La 16 ianuarie 1937, în memoria a 20 ani de la Congresul Militar Moldovenesc din Chişinău, ofiţerii de rezervă (veterani) din Basarabia au decis ridicarea la Chişinău, prin colectă publică, a Monumentului neuitatului Rege al României Ferdinand I, Întregitorul de Neam şi Ţară. Macheta statuii, elaborată de sculptorul român Oscar Han, a fost aprobată de M.S. Regele Carol II-lea a României, iar colectarea rapidă a fondurilor a permis aşezarea pietrei de temelie la 27 martie 1938.

Articolul MONUMENTUL REGELUI FERDINAND DIN CHIŞINĂU apare prima dată în Glasul.info.