Puțini sunt românii care să nu afi auzit de Emanuil Gojdu, românul care și-a lăsat o uriașă avere pentru studenții români ortodocși din Transilvania. Însă câți știu oare de Victor Lazăr,  profesor, bibliotecar, scriitor și ziarist român, membru fondator al ASTREI, membru de onoare al Societății Scriitorilor Români din Ardeal și Banat și al Societății istorice din București? Victor Lazăr, redactorul publicațiilor românești de luptă națională Foaia Poporului și Tribuna și-a lăsat prin testament biblioteca sa pentru ASTRA (n.r. Asociația Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român), iar o parte din avere va servi ca burse pentru elevii merituoși ai Școlii normale din Cluj.

Pentru toată această dragoste a lui Victor Lazăr pentru neamul românesc atrage prigoana autorităților maghiare care nu ezită să-l arunce în închisoare în repetate rânduri și să-l amendeze de asemenea cu niște sume usturătoare.

Încă de pe vremea când Victor Lazăr era abia un învățător rural în comuna Jina și la Viștea de jos, județul Sibiu, autorităţile şcolare ungureşti aflând că directorul şcoalei din Viştea împarte şi altora din bogăţia sufletului său românesc, îl urmăreşte, îl persecută şi-l ameninţă cu îndepărtarea din slujbă. Este nevoit în anul 1898 să treacă rapid Carpaţii în ţara liberă, unde e primit frăţeşte şi numit învăţător de limba română la şcoala germană din Cozadia (Dobrogea). Dr. Ioan Raţiu, preşedintele Partidului Naţional Român, singururul partid românesc politic de pe atunci, îl cheamă în anul 1900 înapoi, pentru a lua în mâini conducerea celor două organe de luptă: „Tribuna” şi „Foaia Poporului”, iar Victor Lazăr nu se lasă mult rugat, ci revine la Sibiu.

Victor Lazăr, redactor la Foaia poporului primește 4 luni de temniţă şi 600 coroane amendă pentru articolul „Daruri de Paşti”

La 21 noiembrie 1902, Victor Lazăr, redactor la „Foaia Poporului”, e osândit în Cluj la 4 luni temniţă şi 600 coroane amendă, pentru articolul „Daruri de Paşti”. Asta nu-l face însă să renunțe și continuă să scrie articole curajioase, broşuri istorice, cariâe trezeau lumea satelor la conştiinţă naţională.

Cea dintâi carte a sa, „Biografia lui Ioan Buteanu, fost comandant de legiune română în 1848, care pentru simţământul său românesc a fost spânzurat de Unguri”, i-a adus lui Victor Lazăr, autorul, o răsplată de 5 luni temniţă, pe care o face în Seghedin, in tovărăşia altor luptători, între 1 Mai — 30 Septemvrie 1903.

Pentru articolele scrise în ziarul Tribuna din Sibiu autoritățile îl bagă iar la închisoare, iar Victor Lazăr ajunge după eliberarea din închisoarea ungurească să ia calea exilului spre peninsula Balcanică, ajungând până în Grecia. Acolo îl cunoaște pe Spiru Haret care-i recunoaște imediat valoarea și îi insuflă curaj pentru a se reîntoarce în țară în calitate de ajutor de bibliotecar la Academia Română. Corespondează cu Spiru Haret, Vasile Goldiș și alți reprezentanți de seamă ai elitelor intelectuale românești care luptau pentru cauza națională și pentru emanciparea maselor.

Pe finalul carierei, după o perioadă foarte prolifică din punct de vedere cultural în care publică articole curajioase, lucrări în colecția Bibliotecii poporale a Asociațiunii „Astra”,  broşuri istorice, Victor Lazăr acceptă să devină bibliotecarul ASTRA și să ducă mai departe misiunea Asociațiunii.

Articolul 21 Noiembrie 1902 –  Victor Lazăr, redactor la „Foaia Poporului”, e osândit în Cluj la 4 luni de temniţă şi 600 de coroane amendă, pentru articolul „Daruri de Paşti” apare prima dată în Glasul.info.

19 Iulie 1905 – Ziaristul Silvestru Moldovan, redactor la FOAIA POPORULUI, primește o amendă de 440 coroane pentru articolele lui politice

Silvestru Moldovan a lucrat ca publicist şi ziarist pentru „Gazeta Transilvaniei”, „Transilvania”, Tribuna” sau „Foaia Poporului”. A fost director al „Tipografiei” din Sibiu, a fost profesor la gimnaziul românesc din Braşov între anii 1885 și 1887, a fost membru activ al Societăţii geografice româneşti din Bucureşti, a întemeiat și redactat revistele literare beletristice Rândunica (1894-1895) și “Femeia și Familia” (Sibiu), a fost membru al secțiilor literare ale Asociațiunii Astra și membru al Societății academice “România Jună” din Viena, o figură marcantă a vieții sociale, culturale, politice și identitare din Transilvania.

Prin activitatea sa ca jurnalist, pentru „Gazeta Transilvaniei”, „Transilvania”, Tribuna” sau „Foaia Poporului”, Silvestru Moldovan poate fi considerat unul dintre precursorii Marii Uniri. Asta i-a adus însă numeroase procese, amenzi pecuniare și condamnări la închisoare cu executare.

Născut în anul 1861 la Agârbiciu în judeţul Cluj, Silvestru Moldovan a terminat liceul la Braşov, apoi a urmat universitatea la Cluj şi Viena. Cunoștea limbile română, maghiară și germană, fiind la curent cu toate evenimentele din Transilvania. A început să publice articole politice și identitare  în „Gazeta Transilvaniei”, „Transilvania”, Tribuna” sau „Foaia Poporului”. Era însă vremea prigoanei și cenzurii maghiare – pentru seria de articole de istorie popularizată publicate în FOAIA POPORULUI din Sibiu, DESPRE ORIGINEA NOASTRĂ, a fost amendat și închis la Seghedin. Ziarul Foaia Poporului era oficiosul Partidului Național Român.

A fost amendat de foarte multe ori pentru delicte de opinie de către autoritățile maghiare și a fost închis în închisoarea de la Seghedin din Ungaria.

Prigoana maghiară împotriva jurnalistului Silvestru Moldovan

• 11 Noiembrie 1903 Iuliu Ioanovici, redactor la LIBERTATEA părintelui Ion Moța din Orăștie, primește 5 luni de temniță ordinară pentru “agitație împotriva statului maghiar” cuprinsă în articolul SUS INIMILE VOASTRE. Procesul este combinat cu cel al redactorului tribunist Silvestru Moldovan care este condamnat la 50 de zile temniță ordinară, pentru vina de a fi reprodus din ziarul bucureștean CONSERVATORUL, o moțiune studențească împotriva ungurilor.
• 16 Martie 1904 Ziaristul Silvestru Moldovan este arestat și dus sub escortă la temnița din Seghedin, să-și ispășească pedeapsa
• 13 Mai 1904 Jurnalistului Silvestru Moldovan i se mai dau 4 luni de temniță și 100 coroane amendă pentru articole de istorie popularizată publicate în FOAIA POPORULUI din Sibiu, DESPRE ORIGINEA NOASTRĂ
• 19 Iulie 1905 Ziaristul Silvestru Moldovan, redactor la FOAIA POPORULUI, primește o amendă de 440 coroane pentru articolele lui politice / Silvestru Moldovan, redactor la „Foaia Poporului” e pedepsit pentru articole politice, cu 400 coroane.
• 24 septembrie 1908, Silvestru Moldovan este osândit, la 4 luni temniță și o amendă de 400 coroane, sentință pusă în execuție în vara anului 1909.
• 1 Iulie 1909 La 1 Iulie a întrat în închisoarea de stat din Seghedin dl Silvestru Moldovan delà „Foaia Poporului”, pentru a-şi începe osânda de 4 luni.

Citiți și: 13 Mai 1904 – Jurnalistului Silvestru Moldovan i se mai dau 4 luni de temniță și 100 coroane amendă pentru articole de istorie popularizată publicate în FOAIA POPORULUI din Sibiu, DESPRE ORIGINEA NOASTRĂ

Citiți și: 31 Mai 1915 S-a stins din viață la 31 mai 1915, la Sibiu, cu trei ani înainte de Marea Unire, Silvestru Moldovan

Articolul 19 Iulie 1905 – Ziaristul Silvestru Moldovan, redactor la FOAIA POPORULUI, primește o amendă de 440 coroane pentru articolele lui politice apare prima dată în Glasul.info.