Unirea Moldovei cu Romania o doresc nu doar reprezentantii națiunii titulare, dar si ucrainenii, rusii si “gagauzii cu mintea treaza”. Despre aceasta, in cadrul unei emisiuni de la postul de televiziune Realitatea a declarat reprezentantul partidului social-democrat din Romania in Republica Moldova, Victor Alexeev, scrie gagauzinfo.md.

Potrivit acestuia, aproximativ 90 la suta din cetatenii Romaniei sustin ideea unirii dintre cele doua state. Iar potrivit unui oarecare sondaj de opinie, sa intre in componenta țarii vecine doresc 50 la suta din cetatenii Republicii Moldova.

Citeste si: Gagauzii si romanii

Unionisti gagauzi, rusi si ucraineni? Victor Alexeev: “Unirea o doresc si gagauzii cu mintea treaza, rusii si ucrainenii”

Citeste si: Scriitori gagauzi care militeaza pentru strangerea legaturilor cu romanii

Citeste si: Loialitatea gagauzilor fata de statul roman

In perioada 1918-1940, cand Cadrilaterul si Basarabia apartineau Romaniei, practic toata etnia gagauza era in Romania. Poate acesta a fost si motivul pentru care gagauzii si-au aratat loialitatea fata de statul roman, fara ca acest stat sa fi incercat o asimilare fortata asa cum au facut rusii prin guberniile cucerite sau ungurii, prin incercarile lor agresive de a-si maghiariza fortat vecinii.Aceasta a fost o perioada fasta pentru minoritatea gagauza, pentru ca atunci s-au ridicat numeroase personalitati in viata politica, sociala si culturala a Romaniei.

De altfel, gagauzii erau recunoscuti ca fiind in acea perioada minoritatea care invata cel mai usor limba romana, convietuirea acestora indelungata alaturi de romani usurand destul de mult accesul la alfabetizare si integrarea acestora in viata sociala si culturala a Romaniei.

In perioada cat gagauzii s-au gasit pe teritoriul Romaniei acestia au fost loiali statului roman. Academicianul Stefan Ciobanu ii caracterizeaza astfel:

https://youtube.com/watch?v=q43Fd2C8uUk

Foto: gagauzinfo.md

Articolul Unionisti gagauzi, rusi si ucraineni? Victor Alexeev: “Unirea o doresc si gagauzii cu mintea treaza, rusii si ucrainenii” apare prima dată în Glasul.info.

O batrana din satul Cazaclia, raionul Ceadâr-Lunga, care a împlinit recent 100 de ani, le-a dezvaluit ziaristilor povestea vietii ei, potrivit ziarulnational.md.

Cu lacrimi in ochi, le-a povestit acestora despre revolutie, despre razboaie dar si despre tragedia de a-si pierde sapte copii in timpul foametei.

„În acele timpuri, mâncam tot ce găseam. Pielicelele de animale le coceam la foc, mâncam iarbă din câmp ca să rezistăm. În 1947 a fost roadă, dar noi tot înfometați eram. Îm amintesc cum împărțeam cerealele: câte 30 de semințe de grâu pentru mine și soțul meu și câte 20 de semințe pentru fiecare copil. Acele vremuri strașnice ne-au luat șapte copii”, povestește Ana Adjem.

Gest emotionant: o batrana de o suta de ani din Gagauzia recita o poezie in limba romana

Dupa razboi, femeia a mai nascut cinci copii, din care mai traiesc acum doar trei dintre ei. Strabunica Ana Adjem are acum  zece nepoți și 20 de strănepoți. De ingrijit o ingrijeste fiica sa cea  mai mica ce locuieste in apropiere.

Chiar daca are frumoasa varsta de 100 de ani, Ana Adjim demonstreaza inca faptul ca este lucida si are o memorie inca foarte buna.Deși este vorbitoare de limbă găgăuză, femeia recită cu ușurință poezii în limba română pe care le-a învățat când era elevă în școala românească. Jurnaliștii au ascultat versuri învățate de mătușa Ana cu nouă decenii în urmă, în anul 1924.

Acestea sunt versurile pe care le-a recitat cu emoție femeia de 100 de ani:

„Pentru țară, pentru neam,

Bucuros dau tot ce am

Dau și sânge, dau și-avere

Dau și viața cu plăcere”.

In Romania anului 1977 se estima ca mai sunt cam 2500 de gagauzi in comunele Ion Corvin, Deleni, Petreni, Sipote, Vama Veche, toate aflate in sudul Dobrogei.De altfel, intre anii 1918-1940, aproape intreg poporul gagauz era in cadrul statului Romania.

Aceasta a fost o perioada fasta pentru minoritatea gagauza, pentru ca atunci s-au ridicat numeroase personalitati in viata politica, sociala si culturala a Romaniei. De altfel, gagauzii erau recunoscuti ca fiind in acea perioada minoritatea care invata cel mai usor limba romana, convietuirea acestora indelungata alaturi de romani usurand destul de mult accesul la alfabetizare si integrarea acestora in viata sociala si culturala a Romaniei.

Apud Glasul-Moldovei.blogspot.com

Articolul Gest emotionant: o batrana de o suta de ani din Gagauzia recita o poezie in limba romana apare prima dată în Glasul.info.

Deși autoritățile din Găgăuzia își doresc relații mai apropiate cu Federația Rusă și au organizat chiar un referendum consultativ privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan, autonomia nu vrea să piardă nici granturile care ar putea fi oferite de Uniunea Europeană.

Bașcanul Găgăuziei, Mihail Formuzal, a anunțat că autoritățile au depus o cerere pentru aderare la euroregiunea Siret-Prut-Nistru. Reprezentanții euroregiunii urmează să întreprindă o vizită în Găgăuzia la sfârșitul lunii decembrie pentru a decide dacă autonomia va fi acceptată ca membru al asociației.

DUPLICITATE -Gagauzia vrea sa adere la euroregiunea Siret-Prut-Nistru

„Mai mulți ani am încercat să devenim membri ai euroregiunii Dunărea de Jos, dar am fost refuzați. Am făcut o solicitare în acest sens la altă euroregiune. Acest lucru va permite Găgăuziei să realizeze programe cu atragerea unor granturi”, a declarat Formuzal în cadrul unei ședințe operative a Executivului din Comrat.

Euroregiunea Siret-Prut-Nistru reunește 26 de unități teritorial-administrative din Republica Moldova și trei consilii județene din România: Iași, Prahova și Vaslui. Asociația a fost constituită în anul 2005 și are sediul în municipiul Iași.

În noiembrie 2012, Euroregiunea Siret-Prut-Nistru a semnat un acord de cooperare cu Euroregiunea Nistru, care include în lista membrilor regiunea ucraineană Vinnița și șapte raioane de la frontiera de nord-est a Republicii Moldova.

Activitățile și proiectele euroregiunii acoperă diverse domenii, de la economie, infrastructură, protecția mediului, turism, agricultură și dezvoltare rurală, dezvoltarea resurselor umane și servicii sociale și până la educație, societate informațională și cultură.

Sursa:

Articolul DUPLICITATE -Gagauzia vrea sa adere la euroregiunea Siret-Prut-Nistru apare prima dată în Glasul.info.