Dictatul de Viena de la 30 august 1940 a declanșat multe drame, samavolnicii și chiar adevărate campanii de genocid etnic în Transilvania împotriva românilor ardeleni.

Imediat după Dictatul de la Viena și intrarea armatei ungare pe teritoriul Transilaniei, în comuna  Tihău refugiatul Coziş Ioan a fost jefuit în septembrie 1940 de tot ce a avut în casă, de către soldaţii unguri. 

În 5 Iunie 1942, la punctul de trecere Dezmir, același refugiat român a fost jefuit de grănicerii unguri.

Istoricul român Vasile Lechințan, scotocind ani de zile prin arhive, scoate la iveală o serie întreagă de atrocități și samavolnicii săvârșite de către unguri împotriva românilor pe 5 iunie 1942:

• Reintroducerea iobăgiei – Comuna Jucul de Mijloc jud. Cluj. În 5 Iunie 1942, s’a publicat, că de aici înainte, românii sunt obligaţi să lucreze 3 zile la săptămână pământul Statului.
• Comuna Jucul de Mijloc. Baciu Ioan și Turbuțan Traian au fost bătuți de jandarmi, tot așa și Chira Irina, pentrucă în 5 Iunie nu s’au prezentat la muncă pentru stat.
• Comuna Mănășturel. În 5 Iunie, prefectul ungur din Dej îndrumă în România 4 femei.

Articolul 5 iunie 1942 – Refugiatul Coziş Ioan din comuna Tihău a fost jefuit de grănicerii unguri la punctul de trecere Dezmir apare prima dată în Glasul.info.