La 28 Ianuarie 1760 Primarii şi sătenii saşi din Lechinţa şi Sângeorzul săsesc anunţă magistratului că vor protesta la guvern contra hotărârii de a li se permite Valahilor să-şi ridice biserici. Cu alte cuvinte sașii își doreau menținerea stării de fapt, prin care românilor ardeleni le era interzis “prin lege” să-și ridice biserici sau alte lăcașuri religioase.

Una din marotele prin intermediul căreia este atacată cu o agresivitate ieșită din comun continuitatea românilor ardeleni în Transilvania este aceea că nu au lăsat “urme” vizibile, că nu au construit biserici sau cetăți de piatră, că nu au lăsat ceva durabil în urma conviețuirii cu coloniștii și invadatorii de pe teritoriul Transilvaniei.

Nici nu aveau cum să lase aceste urme românii, câtă vreme invadatorii și coloniștii alogeni din Ardeal le interziceau românilor acest lucru, le interziceau să ridice biserici de piatră, le interziceau să ridice fortificații, cetăți sau edificii de piatră, durabile.

Un alt motiv era exploatarea și jefuirea economică sistematică a românilor ardeleni, sărăcirea și spolierea neamului românesc de-a lungul a secole întregi, fenomen care a forțat de multe ori plecarea sau refugierea în masă a românilor transilvăneni dincolo de Carpați.

Dacă în perioada medievală pentru a scăpa de taxarea și impozitarea excesivă românii ardeleni fugeau din Transilvania și se refugiau în Moldova sau în Țara Românească, spre sfârșitul secolul XIX românii emigrau în masă în America, căutându-și norocul și scăparea din ghearele austriecilor și ungurilor în SUA.

Astfel, românii nu mai puteau niciodată înainta, nici pe plan economic, social, cultural sau de altă natură. Sub abuzurile și asuprirea alogenilor și invadatorilor care puseseră samavolnic mâna pe conducerea Transilvaniei, deși elementul românesc din acest teritoriu era cel mai numeros, sfidând parcă legea pământului și a dreptului la autodeterminarea neamului românesc, românii nu au reușit niciodată să iasă din acest marasm al spolierii și opresiunii îndreptate împotriva lor, până la momentul de la 1 Decembrie 1918.

Articolul 28 Ianuarie 1760 – Hotărârea de a li se permite valahilor să-şi ridice biserici este contestată de primarii şi sătenii saşi apare prima dată în Glasul.info.

“Președintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, deputatul Constantin Codreanu, a prezentat, în Camera Deputaților, o declarație politică prin care cere Guvernului adoptarea unei Hotărâri pentru transmiterea necropolei internaționale de război din Valea Uzului către Ministerul Apărării Naționale și alocarea de fonduri pentru ridicarea unei Capele ortodoxe.

La începutul lunii curente, deputatul i-a interpelat, atât pe ministrul Afacerilor Interne și pe cel al Apărării, pe directorul Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, cât și pe prefecții de Bacău și Harghita în legătură cu profanarea mormintelor eroilor români din Valea Uzului și incidentele provocate recent de extremiști maghiari.

În data de 21 mai 2019, s-a deplasat personal la Cimitirul Internațional din Valea Uzului pentru a se convinge la fața locului de cele întâmplate, pentru a depune flori, candele și panglici tricolore la căpătâiul eroilor români și pentru a le aduce un pios omagiu.

În data de 29 mai 2019, primăria Sânmărtin, județul Harghita (primar Andras Gergely), a dispus, prin hotărâre de consiliu local, închiderea pe o perioadă de 30 de zile a Cimitirului Internațional din Valea Uzului.

„De Ziua Eroilor, în data de 6 iunie, am revenit la Cimitirul Internațional din Valea Uzului, unde extremiști maghiari și reprezentanți ai puterii locale de stat, instigați de către unii lideri locali sau de nivel național ai UDMR, au încercat împiedicarea accesului publicului în cimitir și au creat incidente”, a transmis deputatul Constantin Codreanu.

Oficialul român a accentuat că „Toate cele întâmplate au fost reflectate pe larg de presa națională, iar surse de ştiri internaționale, cum ar fi bunăoară, Euronews, care emite și în maghiară, a prezentat evenimentele voit distorsionat”.

După aceste incidente, ambasada României la Budapesta a fost atacată și vandalizată, sub ochii poliției maghiare, de către membri ai așa-numitei „Mișcări de tineret 64 de Comitate”, organizație maghiară cu caracter fascist și rasist, și ai partidului politic „Mi Hazank”.

Ambasadorul României la Budapesta a fost convocat la Ministerul ungar de Externe, iar Ministerul Afacerilor Externe al României a respins ferm acuzațiile și limbajul inacceptabil utilizat de unii oficiali de la Budapesta, solicitându-i părții maghiare să se abțină de la provocări și de la escaladarea tensiunilor, alimentate inclusiv prin prezența unor oficiali maghiari la Cimitirul Internațional de la Valea Uzului în data de 6 iunie 2019.

Amintim că în luna mai 2019 mormintele eroilor români căzuți în Primul Război Mondial și înhumați în Cimitirul Internațional din Valea Uzului au fost profanate de către mai mulți extremiști maghiari, 52 de cruci instalate pe mormintele eroilor români fiind acoperite cu saci de plastic pentru gunoi.

Cimitirul Internațional din Valea Uzului, amenajat în anii 1926-1927, adăpostește rămășițele pământești a 149 de eroi români şi 1155 de ostaşi străini (din care 794 de unguri, 108 germani, 4 ruşi, 3 sârbi, 2 austrieci, 2 italieni şi 242 neidentificaţi) căzuți în Primul Război Mondial, precum și ale mai multor soldați români, ruși și germani căzuți în al Doilea Război Mondial.

„În interpelarea adresată factorilor guvernamentali am arătat că, începând cu anul 1994, sub pretextul reamenajării și reabilitării Cimitirului Internațional din Valea Uzului, agenți ai puterii locale de stat (trimiși ai primăriei comunei Sânmartin, județul Harghita) au scos crucile de lemn de la căpătâiul militarilor români, ruşi, germani, italieni, sârbi și austrieci, locul rămânând gol. A fost instalat, cu finanțarea primăriei locale și a Ministerului Apărării al Republicii Ungare, fără aprobările și autorizațiile cerute în asemenea cazuri de către lege, un monument pe care s-a gravat inscripția „Închinat eroilor maghiari care au murit pentru patria lor milenară”. Astfel, Cimitirul a fost deinternaționalizat, inclusiv deromânizat, cu bani de la Budapesta. Sunt fapte de netolerat.

În situația creată, și mai ales după incidentele din 6 iunie curent, consider că Ministerul Apărării Naționale trebuie să preia în administrare necropola de război din Valea Uzului, restabilindu-i statutul internațional și luând toate măsurile necesare pentru cinstirea tuturor eroilor înhumați acolo, indiferent de naționalitate. Fac apel către Guvernul României să adopte cât de curând o Hotărâre în acest sens.

De asemenea, fac apel către Biserica Ortodoxă Română, în speță către Episcopia Covasnei și Harghitei și Arhiepiscopia Romanului și Bacăului, precum și către Oficiul Național pentru Cultul Eroilor pentru ridicarea în Cimitirul Internațional din Valea Uzului a unei Capele ortodoxe în care să fie oficiate serviciile religioase cuvenite pentru cinstirea memoriei eroilor români și străini, de confesiune ortodoxă. Cer Guvernului și, implicit, Ministerului Finanțelor Publice să prevadă, cu ocazia apropiatei rectificări bugetare, fondurile necesare ridicării unei asemenea Capele”, se arată în declaraţia deputatului Constantin Codreanu.

Articolul Autoritățile române se pun în mișcare: iată Hotărârea pe care trebuie s-o adopte Guvernul cu privire la Cimitirul de la Valea Uzului apare prima dată în Glasul.info.

S-au împlinit 101 de ani de la înmânarea Ungariei a “Notei Vix” privind obligativitatea retragerii trupelor maghiare din Transilvania

Din partea aliaților învingători în război, pe 6 /19 Martie colonelul francez Fernand Vix înmâna Ungariei așa numita “Nota Vix”, prin care Consiliul militar interaliat de la Paris transmitea hotărârea privind retragerea trupelor ungare din Transilvania pe linia Satu Mare – Oradea – Arad, până la finalizarea tratativelor de pace.

Guvernul Károlyi nu a acceptat termenii, și acesta a fost un factor declanșator al loviturii de stat a lui Béla Kun, care a format Republica Sovietică a Ungariei.

Interesante sunt consemnările epocii, atât cele din partea polticienilor, istoricilor și jurnaliștilor români, care considerau că Franța făcea jocurile Ungariei, protejând ambițiile iredentiste ale ungurilor.

“Francezii de la Pesta, cu colonelul Vyx, țin cu ungurii. Continuu ei încurcă, cerând respectarea condițiilor armistițiului în sensul că pretutindeni să se respecte administrația civilă maghiară, care, prin proclamații, ațâță contra României și a Regelui ei. S-a plâns lui Berthlot, care făgăduiește îndreptarea, fără să se vadă urmările. De altminterea, Vyx nu e sub ordinele lui.

În România el nu vede decât în Constituantă putința de a reacționa contra relei stări de lucruri. În Parlamentul viitor, ardelenii, neavând tot teritoriul care le revine – de dincolo de linia ocupată fuge lumea nebună – , nu vor putea fi bine reprezentați.”, scria istoricul Nicolae Iorga pe 14 ianuarie 1919

“Cardinalul de Westminster, Bourne, citind cartea mea despre relațiile anglo-române, a vrut să mă vadă. (…) Îi expun povestirea ororilor săvârșite de unguri: cele de la Șiria par a-l impresiona. Îi arăt cum francezii îngăduie pregătirile contra noastră, colonelul Vyx nefiind supus generalui Berthlot. ” , scria Nicolae Iorga pe 15 februarie 1919

“Acum câtva timp, spune Pop (n.r. Ștefan Cicio Pop), Vyx ar fi anunțat ungurilor că, dacă românii trec linia de demarcație, ei bine, să tragă!”, nota Nicolae Iorga pe 25 februarie 1919

“În Ungaria, Mișu Pherekyde acuză pe colonelul Vyx, comandantul francez la Budapesta, de a-i fi încurajat întotdeauna pe unguri. Toate plângerile ce a adresat guvernului francez au rămas fără răspuns. Depeșele au vorbit de dezarmarea misiunilor franceză și italiană. Se pare că la primirea ultimatumului, Karoly retrăgându-se ca să lase proletariatului apărarea intereselor națiunii, francezii au depus pur și simplu armele, anunțând pe șefii lor că nu vor merge în nici un chip contra poporului.”, scria și Alexandru Marghiloman, care a îndeplinit funcția de prim-ministru al României în anul 1918 (martie–noiembrie) și a avut un rol decisiv în timpul Primului Război Mondial

Bibliografie:
1.) Nicolae Iorga – Memorii. Volumul 2 : (Însemnări zilnice mai 1917- martie 1920). Războiul naţional. Lupta pentru o nouă viaţă politică
2.) Alexandru Marghiloman – Note politice. Volumul 4 : 1918-1919

Articolul La 6 martie 1919 Ungariei i se înmânează hotărârea “Nota Vix” privind obligativitatea retragerii trupelor maghiare din Transilvania apare prima dată în Glasul.info.