<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>imnul de stat Arhive - Glasul.info</title>
	<atom:link href="https://glasul.info/tag/imnul-de-stat/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://glasul.info/tag/imnul-de-stat/</link>
	<description>Români și punctum!</description>
	<lastBuildDate>Tue, 10 May 2022 14:32:13 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	

<image>
	<url>https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/09/cropped-glasul-logo1-e14395903748491-1-32x32.jpg</url>
	<title>imnul de stat Arhive - Glasul.info</title>
	<link>https://glasul.info/tag/imnul-de-stat/</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Echipa de hochei a României nu recunoaște Imnul de Stat. DEMITEREA ministrului sportului!</title>
		<link>https://glasul.info/2022/05/10/echipa-de-hochei-a-romaniei-nu-recunoaste-imnul-de-stat-demiterea-ministrului-sportului/</link>
					<comments>https://glasul.info/2022/05/10/echipa-de-hochei-a-romaniei-nu-recunoaste-imnul-de-stat-demiterea-ministrului-sportului/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Ciută Daniela]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 10 May 2022 12:49:21 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[demiterea]]></category>
		<category><![CDATA[Echipa de hochei]]></category>
		<category><![CDATA[imnul de stat]]></category>
		<category><![CDATA[ministrulu sportului]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=116883</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Solicităm DEMITEREA ministrului sportului!&#160; Propunem desființarea echipei naționale de hochei din moment ce nu recunoaște imnul național.&#160; Naționala masculină de hochei pe gheață a României a evoluat în această săptămână la Campionatul Mondial, în Slovenia. La ultimul meci, ieri, cu Ungaria, a avut loc un moment scandalos: echipa României a intonat imnul așa-numitului „Ținut Secuiesc”...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2022/05/10/echipa-de-hochei-a-romaniei-nu-recunoaste-imnul-de-stat-demiterea-ministrului-sportului/">Echipa de hochei a României nu recunoaște Imnul de Stat. DEMITEREA ministrului sportului!</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>

<figure class="wp-block-image size-full"><img decoding="async" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2022/05/hochei.jpg" alt="" class="wp-image-116884"/></figure>



<h2 class="wp-block-heading"><strong>Solicităm DEMITEREA ministrului sportului!&nbsp;</strong></h2>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Propunem desființarea echipei naționale de hochei din moment ce nu recunoaște imnul național.&nbsp;</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Naționala masculină de hochei pe gheață a României a evoluat în această săptămână la Campionatul Mondial, în Slovenia. La ultimul meci, ieri, cu Ungaria, a avut loc un moment scandalos: echipa României a intonat imnul așa-numitului „Ținut Secuiesc” (doar trei jucători refuzând acest lucru), iar ministrul Mediului, Tánczos Barna (UDMR), s-a aflat în galeria Ungariei, conform&nbsp;<a href="https://www.gsp.ro/sporturi/hochei/romania-hochei-campionatul-mondial-tinutul-secuiesc-imn-663124.html" target="_blank" rel="noreferrer noopener">GSP</a>.</p>



<p class="wp-block-paragraph">La sfârșitul meciului, încheiat cu o victorie a maghiarilor împotriva românilor (2-4), cele două echipe s-au aliniat pe teren și au cântat împreună „imnul Ținutului Secuiesc”. Din lotul României, doar 3 jucători au refuzat să participe la moment și nu au stat alături de colegii lor.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Echipa masculină de hochei pe gheață a României este alcătuită, în mare parte, din sportivi români de etnie maghiară. Totodată, campionatul național este dominat de SC Miercurea Ciuc, campioana en titre, formație din județul Harghita, care este compusă dintr-o majoritate maghiară, scrie&nbsp;<a href="https://r3media.ro/nationala-romaniei-a-cantat-alaturi-de-maghiari-imnul-asa-numitului-tinut-secuiesc-la-meciul-impotriva-ungariei-ministrul-mediului-s-a-aflat-in-galeria-ungurilor/">r3media.ro.</a></p>



<p class="wp-block-paragraph">Și&nbsp;<a href="https://www.activenews.ro/stiri/Hocheistii-din-Nationala-Romaniei-disforici-de-nationalitate-In-loc-sa-intoneze-%E2%80%9EDesteapta-te-romane-au-cantat-imnul-asa-zisului-Tinut-Secuiesc-la-meciul-cu-Ungaria-pe-care-l-au-si-pierdut-cu-brio-174250?fbclid=IwAR2UblgxwHlRTqE4hA0yBowMxs0MxTcaTH0LnfcBHi3X6zN6_mcx0I2lEmA">activenews.ro</a>&nbsp;notează că deși echipa este formată în mare parte din jucători de etnie maghiară, aceștia sunt remunerați de statul român și reprezintă România, al cărei imn e „Deșteaptă-te, române!”.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Pentru ca sforțarea „patriotică” maghiară să fie completă, hocheiștii ardeleni au pierdut în fața echipei Ungariei, care a obținut un scor dublu. Ministrul Sportului din România, maghiarul Eduard Novak (UDMR), nu a răspuns la telefon reporterilor care au dorit să-i ceară un punct de vedere asupra ispravei hocheiștilor unguri din naționala României. De asemenea, Ministrul Mediului,&nbsp;<a href="http://www.activenews.ro/persoane/Tanczos-Barna-5528" target="_blank" rel="noreferrer noopener">Tanczos Barna</a>&nbsp;(UDMR), s-ar fi aflat în galeria Ungariei, deși venise la meci ca să însoțească naționala României. El&nbsp;este fost președinte al Federației Române de Hochei și a apărut îmbrăcat într-un tricou al formației din Miercurea Ciuc, potrivit&nbsp;<a href="http://www.gsp.ro/sporturi/hochei/romania-hochei-campionatul-mondial-tinutul-secuiesc-imn-663124.html" target="_blank" rel="noreferrer noopener">GSP.ro</a>.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Gazeta Sporturilor a încercat să ia legătura cu Eduard Novak, ministrul Sportului, dar aceasta nu a răspuns apelurilor, potrivit&nbsp;<a href="http://www.stiripesurse.ro/sfidare--nationala-de-hochei-a-romaniei-a-cantat-imnul-asa-numitului-tinut-secuiesc-la-meciul-cu-ungaria_2374550.html" target="_blank" rel="noreferrer noopener">Știri pe Surse</a>, care citează&nbsp;<a href="http://www.gsp.ro/sporturi/hochei/romania-hochei-campionatul-mondial-tinutul-secuiesc-imn-663124.html" target="_blank" rel="noreferrer noopener">GSP.ro</a>.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Aceștia sunt miniștri propuși de UDMR în Guvernul României. Au depus un jurământ strâmb se pare atunci când au fost investiți în funcție. Așteptăm reacția președintelui României, a guvernului și altor&nbsp; instituții abilitate a menține statul de drept.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Buletin de Carei</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2022/05/10/echipa-de-hochei-a-romaniei-nu-recunoaste-imnul-de-stat-demiterea-ministrului-sportului/">Echipa de hochei a României nu recunoaște Imnul de Stat. DEMITEREA ministrului sportului!</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2022/05/10/echipa-de-hochei-a-romaniei-nu-recunoaste-imnul-de-stat-demiterea-ministrului-sportului/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>ROMÂNIA – FĂRĂ IMNUL DE STAT?</title>
		<link>https://glasul.info/2016/05/26/mai-romania-fara-imnul-de-stat/</link>
					<comments>https://glasul.info/2016/05/26/mai-romania-fara-imnul-de-stat/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Laurian Stănchescu]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 26 May 2016 23:17:17 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Antiromanism]]></category>
		<category><![CDATA[Laurian Stanchescu]]></category>
		<category><![CDATA[Patriotism]]></category>
		<category><![CDATA[Tradatorii Romaniei]]></category>
		<category><![CDATA[CNA]]></category>
		<category><![CDATA[imnul de stat]]></category>
		<category><![CDATA[LAURIAN STANCHESCU]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=20376</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Fără Imnul de Stat în deschiderea programelor Radio şi TV, spune CNA! România seamănă cu șarpele emblematic care se sfâșie singur? România își este sieși ucigașă? Cu o luciditate în delir și o agonie șamanică? Interzicerea Imnului de Stat, decizie CNA, este condamnarea și aruncarea României într-o grotă preistorică? ROMÂNIA – FĂRĂ IMNUL DE STAT?...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2016/05/26/mai-romania-fara-imnul-de-stat/">ROMÂNIA – FĂRĂ IMNUL DE STAT?</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p><strong>Fără Imnul de Stat în deschiderea programelor Radio şi TV, spune CNA!</strong></p>
<p>România seamănă cu șarpele emblematic care se sfâșie singur? România își este sieși ucigașă? Cu o luciditate în delir și o agonie șamanică? Interzicerea Imnului de Stat, decizie CNA, este condamnarea și aruncarea României într-o grotă preistorică?</p>
<h2>ROMÂNIA – FĂRĂ IMNUL DE STAT?</h2>
<p>De acolo nu există cale de întoarcere, este lagărul cosmosului uman. Întunecat și înfrigurat. Acolo au sfârșit și zeii. Să aibă România descendență zeiască și sfârșitul brusc al zeilor? Nu! Descendența noastră este mai presus decât a zeilor, este umană și românească.</p>
<p>Aparenta dezdumnezeire a României, nu este decât reîntemeierea ei într-o nesfârșită auroră boreală românească. Imnul de Stat al României gravitează în această auroră boreală românească!</p>
<p><strong>Laurian Stănchescu, scriitor și jurnalist român.</strong></p>
<p>Sursa: <a href="http://www.magazincritic.ro/2016/05/26/romania-fara-imnul-de-stat/">magazincritic.ro</a></p>
<p>&nbsp;</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2016/05/26/mai-romania-fara-imnul-de-stat/">ROMÂNIA – FĂRĂ IMNUL DE STAT?</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2016/05/26/mai-romania-fara-imnul-de-stat/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Un român omagiat în Imnul de stat al Macedoniei</title>
		<link>https://glasul.info/2015/01/15/un-roman-omagiat-in-imnul-de-stat-al-macedoniei/</link>
					<comments>https://glasul.info/2015/01/15/un-roman-omagiat-in-imnul-de-stat-al-macedoniei/#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 15 Jan 2015 08:24:11 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Aromâni]]></category>
		<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[imnul de stat]]></category>
		<category><![CDATA[Macedonia]]></category>
		<category><![CDATA[Macedoniei]]></category>
		<category><![CDATA[omagiat]]></category>
		<category><![CDATA[Pitu Guli]]></category>
		<category><![CDATA[român]]></category>
		<category><![CDATA[roman omagiat]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=2705</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Pitu Guli, unul dintre marii eroi ai romanilor (n. 1865 – d. 1903), zis și Pitu Vlahul, s-a nascut intr-o familie de aromani din localitatea Crusova, azi in FYROM (fosta Republica Iugoslava a Macedoniei). El și-a legat numele de lupta din Balcani pentru independența de jugul otoman, visand la o viața libera pentru toate popoarele,...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2015/01/15/un-roman-omagiat-in-imnul-de-stat-al-macedoniei/">Un român omagiat în Imnul de stat al Macedoniei</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Pitu Guli, unul dintre marii eroi ai romanilor (n. 1865 – d. 1903), zis și Pitu Vlahul, s-a nascut intr-o familie de aromani din localitatea Crusova, azi in FYROM (fosta Republica Iugoslava a Macedoniei).</p>
<p>El și-a legat numele de lupta din Balcani pentru independența de jugul otoman, visand la o viața libera pentru toate popoarele, indiferent de națiune.</p>
<p>Pitu Guli sau Pitu Vlahul a condus armata aromanilor in batalia de la Piatra Ursului la un sacrificiu eroic asemanator cu cel al spartanilor din batalia de la Termopile.</p>
<p>Una dintre cele mai tragice și mai eroice figuri din istoria aromanilor, una dintre cele patru ramuri ale poporului roman, este cea a lui Pitu Guli, supranumit Pitu Vlahul.</p>
<div class="post-text">
<h2><span style="font-family: impact, sans-serif;">Un roman omagiat in Imnul de stat al Macedoniei</span></h2>
<p>[one_half]<script language="JavaScript" src="https://afiliati.librarie.net/ext/js_aff_image.php?nia=109&#038;width=200&#038;instoc=1&#038;showtitle=1&#038;pid=281934"></script>[/one_half]Mareția eroului este cantata și azi in baladele aromanilor din intreaga lume, iar imnul de stat al Macedoniei il pomenește printre eroii fondatori ai statului balcanic.</p>
<p>Pitu Guli și-a pierdut viața in timpul bataliei de la Piatra Ursului din anul 1903, din timpul rascoalei antiotomane care i-a unit pe romanii balcanici, pe macedonenii slavi și pe albanezi, cunoscuta in istoriografia internaționala drept Rascoala Ilinden.</p>
<p>Batalia de la Piatra Ursului poate fi comparata, prin tragismul ei, cu batalia de la Termopile, unde regele spartan Leonidas și-a sacrificat viața, alaturi de 300 de razboinici, pentru a intarzia invazia persana in Elada și pentru a oferi grecilor posibilitatea sa iși mobilizeze armatele impotriva cotropitorilor.</p>
<p>La fel, Pitu Vlahul, unul dintre parinții fondatori al Republicii de la Crușevo, și-a sacrificat viața, alaturi de un detașament format din 903 aromani, pentru a intarzia inaintarea armatei otomane și pentru a da posibilitatea aliaților macedoneni și albanezi sa iși regrupeze forțele.</p>
<p>Pitu Guli sau Pitu Vlahul a devenit un erou legendar pentru romanii balcanici și pentru macedoneni.</p>
<p>Insa, dincolo de legenda, biografia sa cuprinde elementele care contureaza figura unui luptator pentru libertate.</p>
<p style="text-align: center;"><a href="http://iframewidth=420height=315src=//www.youtube.com/embed/5OlDYrpWwWYframeborder=0allowfullscreen/iframe"><iframe src="//www.youtube.com/embed/5OlDYrpWwWY" width="420" height="315" frameborder="0" allowfullscreen="allowfullscreen"></iframe></a></p>
<p><strong>Cine a fost în realitate Pitu Guli</strong></p>
<p>Pitu Guli s-a nascut in anul 1865, in orașul Crușevo, de pe teritoriul Imperiului Otoman de atunci, azi parte a Republicii Macedonia, intr-o familie saraca de aromani.</p>
<p>La varsta de 17 ani, el a plecat in Bulgaria, ca sa iși faca un rost.</p>
<p>Ajuns la Sofia, tanarul roman a decis sa se inroleze intr-o organizație clandestina, care urmarea eliberarea Balcanilor de dominația otomana.</p>
<p>In anul 1885, Pitu Guli s-a intors in Macedonia, insa, pentru activitatea sa revoluționara, in 1887, a fost arestat de autoritațile otomane. Vreme de opt ani, el a fost trimis in Anatolia, iar șapte ani i-a petrecut dupa gratii, in inchisoarea de Trabzon.</p>
<p>Eliberat dupa ispașirea anilor de inchisoare, Pitu Guli s-a intors in Crușevo, unde a devenit membru in conducerea unei organizații care lupta pentru independența Macedoniei fața de Imperiul Otoman.</p>
<p>Revoluționarii macedoneni l-au insarcinat pe Pitu Guli sa faca rost de arme pentru lupta antiotomana.</p>
<p>Pentru ca avea vechi prieteni la Sofia, Pitu Guli a pus la punct o rețea prin intermediul careia pastorii vlahi aduceau prin contrabanda arme din Bulgaria.</p>
<p>In timp ce pazea un transport de arme, la frontiera dintre Bulgaria și Imperiul Otoman, Pitu Guli a fost ranit intr-un schimb de focuri dintre granicerii turci și rebelii aromani. Transportat la Crușevo, el s-a refacut rapid.</p>
<p>In anul 1903, Pitu Guli a condus un detașament de revoluționari romani, macedoneni și albanezi care au eliberat orașul sau natal, Crușevo, iar la 3 august 1903, aceștia au proclamat Republica de la Crușevo, care, in concepția parinților sai fondatori, ar fi trebuit sa devina parte a unei viitoare Federații Balcanice.</p>
<p>Republica era condusa de un Consiliu format din 60 de membri. 20 dintre ei erau romani, 20 erau macedoneni, iar 20 erau creștini albanezi.</p>
<p>Consiliul trebuia sa indeplineasca rolul unui Parlament al Republicii de la Crușevo.</p>
<p>Membrii Consiliului au ales un Guvern Provizoriu, compus din șase membri, cate doi din fiecare comunitate. Pitu Guli indeplinea rolul unui adevarat șef al armatei revoluționare.</p>
<p>Președintele Republicii a fost ales macedoneanul Nikola Karev, iar premier a devenit aromanul Dinu Vangel.</p>
<p>Conducatorii Republicii de la Crușevo au facut un apel și la musulmanii din Balcani sa se alature revoluției, pentru a scapa de tirania sultanului.</p>
<p>Insa, la doar 10 zile de la proclamarea Republicii de la Crușevo, orașul a fost atacat de o puternica armata otomana, pornita in ofensiva din Bitolia, un important oraș locuit de aromanii din sudul Macedoniei de azi.</p>
<p>Pitu Guli a decis sa formeze un detașament de sacrificiu, compus din razboinicii aromani din Crușevo, care sa intarzie inaintarea armatei otomane, pentru a da timp autoritaților revoluționare sa se refugieze spre nord și sa organizeze rezistența antiotomana.</p>
<p>Ceata lui Pitu Guli a ocupat o poziție strategica in zona muntoasa Piatra Ursului.</p>
<p>Aromanii au reușit sa reziste o zi intreaga in fața unei forțe otomane copleșitoare.</p>
<p>Pitu Guli și membrii cetei sale și-au pierdut viața in confruntarea cu otomanii, iar forțele macedonenilor și albanezilor au reușit sa se salveze. Insa sacrificiul lui Pitu Guli și al cetei sale a fost in van.</p>
<p>Revolta creștinilor, cunoscuta și sub numele Ilinden, a fost inabușita de otomani. Orașul Crușevo a fost cucerit de armata sultanului.</p>
<p>Potrivit istoricului Georgi Khazdiev, otomanii au organizat represalii salbatice. 201 sate au fost distruse. 12.400 de case au fost arse pana la temelii. 4.694 de oameni, suspectați ca ar fi luat parte la mișcarea revoluționara, au fost uciși.</p>
<p>Represaliile au determinat un adevarat exod. Aproximativ 30.000 de oameni au fost nevoiți sa se refugieze in Bulgaria. Aceste represalii au devenit subiectul unor reportaje cutremuratoare publicate in presa europeana a timpului, iar indignarea opiniei publice i-a determinat pe imparații Francis Iosif al Austro-Ungariei și Nicolae al II-lea al Rusiei sa adreseze note ultimative Imperiului Otoman, iar aceste acte au determinat autoritațile din Constanti-nopole sa ordoneze incetarea masacrelor și sa acorde unele compensații financiare victimelor.</p>
<p>Insa moștenirea simbolica a Republicii de la Crușevo este una deosebit de importanta. Republica din 1903 este considerata drept precursorul statului macedonean de azi.</p>
<p>Pitu Guli este, de asemenea, considerat drept unul dintre cei mai importanți eroi ai romanilor balcanici insa este aproape necunoscut in Romania, in condițiile in care istoriografia oficiala este concentrata asupra evenimentelor și personalitaților romanești de la nord de Dunare și ignora in mare masura istoria celorlalte ramuri ale poporului roman, aromanii, meglenoromanii și istroromanii.</p>
<p>(“Povestea romanului omagiat in Imnul de stat al Macedoniei” de Claudiu Padurean in Romania Libera din 7 august 2014).</p>
<p style="text-align: center;"><a href="http://iframewidth=560height=315src=//www.youtube.com/embed/Xd1awjLZLswframeborder=0allowfullscreen/iframe"><iframe src="//www.youtube.com/embed/Xd1awjLZLsw" width="560" height="315" frameborder="0" allowfullscreen="allowfullscreen"></iframe></a></p>
<p><figure id="attachment_2706" aria-describedby="caption-attachment-2706" style="width: 640px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/01/pitu-guli-1-1.jpg"><img fetchpriority="high" decoding="async" class="wp-image-2706 size-full" title="Un român omagiat în Imnul de stat al Macedoniei" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/01/pitu-guli-1.jpg" alt="Pitu Guli, Un român omagiat în Imnul de stat al Macedoniei" width="640" height="476" srcset="https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/01/pitu-guli-1.jpg 640w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/01/pitu-guli-1-300x223.jpg 300w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/01/pitu-guli-1-465x346.jpg 465w" sizes="(max-width: 640px) 100vw, 640px" /></a><figcaption id="caption-attachment-2706" class="wp-caption-text">Pitu Guli, Un român omagiat în Imnul de stat al Macedoniei</figcaption></figure></p>
<p>Surse:</p>
<p>[1] <a href="http://daimadeadun.wordpress.com/" rel="nofollow">daimadeadun.wordpress.com</a></p>
<p>[2] c<a href="https://cersipamantromanesc.wordpress.com/category/romanii-din-jurul-romaniei/page/2/" target="_blank">ersipamantromanesc.wordpress.com</a></p>
<p>&nbsp;</p>
</div>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2015/01/15/un-roman-omagiat-in-imnul-de-stat-al-macedoniei/">Un român omagiat în Imnul de stat al Macedoniei</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2015/01/15/un-roman-omagiat-in-imnul-de-stat-al-macedoniei/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>4</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
