<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Imperiul vlaho bulgar Arhive - Glasul.info</title>
	<atom:link href="https://glasul.info/tag/imperiul-vlaho-bulgar/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://glasul.info/tag/imperiul-vlaho-bulgar/</link>
	<description>Români și punctum!</description>
	<lastBuildDate>Mon, 13 Mar 2017 00:22:47 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	

<image>
	<url>https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/09/cropped-glasul-logo1-e14395903748491-1-32x32.jpg</url>
	<title>Imperiul vlaho bulgar Arhive - Glasul.info</title>
	<link>https://glasul.info/tag/imperiul-vlaho-bulgar/</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Vlaho-Bulgaria, o monarhie de care se cutremurau porțile Bizanțului</title>
		<link>https://glasul.info/2017/03/12/vlaho-bulgaria-monarhie-care-cutremurau-portile-bizantului/</link>
					<comments>https://glasul.info/2017/03/12/vlaho-bulgaria-monarhie-care-cutremurau-portile-bizantului/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 12 Mar 2017 23:52:58 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[cutremurau porțile Bizanțului]]></category>
		<category><![CDATA[Imperiul vlaho bulgar]]></category>
		<category><![CDATA[monarhie]]></category>
		<category><![CDATA[taratul vlaho bulgar]]></category>
		<category><![CDATA[Vlaho-Bulgaria]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=25408</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Vlaho-Bulgaria, o monarhie de care se cutremurau porțile Bizanțului. Cumanii şi înfiinţarea împărăţiei româno-bulgare &#8211;  La 1018, împăratul bizantin Vasile II Macedoneanul (976 până 1025) scaldă în sânge şi desfiinţează împărăţia bulgară, întinzând domnia Bizanţului până la Dunăre şi primind, drept mulţumire, tragicul nume de Bulgarocton ( = ucigătorul de Bulgari). După o robie de...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2017/03/12/vlaho-bulgaria-monarhie-care-cutremurau-portile-bizantului/">Vlaho-Bulgaria, o monarhie de care se cutremurau porțile Bizanțului</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Vlaho-Bulgaria, o monarhie de care se cutremurau porțile Bizanțului.</p>
<p>Cumanii şi înfiinţarea împărăţiei româno-bulgare &#8211;  La 1018, împăratul bizantin Vasile II Macedoneanul (976 până 1025) scaldă în sânge şi desfiinţează împărăţia bulgară, întinzând domnia Bizanţului până la Dunăre şi primind, drept mulţumire, tragicul nume de Bulgarocton ( = ucigătorul de Bulgari). După o robie de 168 de ani, Bulgaria devine iarăşi imperiu, dar un imperiu româno-bulgar.</p>
<p>Providenţa s-a folosit pentru înfiinţarea noului imperiu de doi fraţi români, Petru şi Asan, din Balcani (Haemus), care au chemat In ajutor pe Cumanii din stânga Dunării pentru a ajunge la scopul dorit. Când Ia 1186 Românii şi Bulgarii din Balcani, sub conducerea celor doi fraţi valahi, ridicară steagul revoltei pe piscurile- stâncilor, putreda capitală a imperiului bizantin nu-şi dădea seamă de însemnătatea şi urmările loviturii pornite din munţii şi văile Hemului.</p>
<h2><span style="font-family: impact, sans-serif;">Vlaho-Bulgaria, o monarhie de care se cutremurau porțile Bizanțului</span></h2>
<p>Prima expediţie  din vara aceluiaşi an a împăratului efeminat Isaac Anghelos (1185—1195) a întărit Bizanţul în convingerea, că răscoala din Balcani n-are nici o importanţă deosebită. Ajutat de o ceaţă deasă, împăratul a putut pătrunde în munţi, înfrângând rezistenţa răsculaţilor. Alungaţi de oştirile imperiale, „Petru şi Asan, cu tovarăşii lor de răscoală, s-au repezit spre Dunăre şi, luntrărindu-o s-au dus la vecinii lor Cumani, pe când Isaac Anghelul, dând foc secerişului adunat in snopi, şi încrezându-se în făgăduinţele Valahilor rămaşi acasă, se întoarce în capitală, sigur de potolirea primejdiei, spre a se făli cu isprăvile sale.</p>
<p>Petru şi Asan însă, „trecând Dunărea, se întâlniră cu Cumanii&#8221; şi, făcând alianţă cu aceşti stăpâni ai nordului dunărean, se întorc înapoi cu planul bine stabilit de a scutura lanţurile bizantine şi a înfiinţa „domnia Vlahilor şi a Bulgarilor&#8221;. Armatele aliate se compuneau mâi întâi dintr-o mulţime fără număr de Cumani, care trec Dunărea „ca nişte legiuni de duhuri&#8221;; în oastea cumană se afla şi un corp (de Valahi din stânga Dunării, cari erau supuşi Cumanilor); pe lângă aceştia mai sunt amintiţi şi Bordonii sau Brodnicii, supuşi şi ei Cumanilor; adăugând, în sfârşit, şi oştirile româno-bulgare din munţii şi văile Hemului, înţelegem primejdia ce se ridică ameninţătoare ca o vijelie năpraznică asupra domniei bizantine în Vlaho-Bulgaria din sudul Istrului.</p>
<p>Toate aceste neamuri, „împreunându-se într-o singură armie şi coborîndu-se pe şesuri bune de călărime&#8221;, zdrobesc o armata imperială, comandată de loan Cantacuzino, cumnat de soră a Iui Isaac Anghelul, trimis de acesta împotriva răsculaţilor. Dezastrul era destul de mare, pentru a trezi Bizanţul din moleşitul său optimism. Niketas Choniates, izvorul principal pentru înfiinţarea imperiului româno-bulgar, relevează necontenit puterea, vitejia, agerimea şi isteţimea Cumanilor, deşi suufletul Iui clocoteşte împotriva acestor barbari, care răstoarnă din temelie toată opera lui Vasile Bulgaroctonul.</p>
<p>Afară de prima expediţie, care a dat naştere la alianţa valaho-cumană, împăratul a mai pornit de patru ori împotriva duşmanilor, totdeauna însă fără ispravă; ba în expediţia din 1190 era să-şi piardă şi viaţa. In ultima sa încercare, 1195, abia ajuns la Kypsella, e detronat, orbit şi aruncat în mănăstire de fratele său Alexie Anghelul, care-i ocupă tronul (1195—1203) atât de zguduit de puhoiul cuman.</p>
<div class="message_box success"><p>Nici retragerea Cumanilor la 1195, nici asasinarea lui Asan la 1196, nici uciderea lui Petru la 1197 n-a putut schimba situaţia în favoarea Bizantinilor, căci în locul celor dispăruţi se ridică fratele lor Ioniţă, care desăvârşeşte opera înaintaşilor săi, făcând din <span style="color: #ff0000;"><strong>Vlaho —Bulgaria o monarhie de care se cutremurau porţile </strong></span><span style="color: #ff0000;"><strong>Bizanţului</strong></span>. Infrângerea Bizantinilor înseamnă întemeierea împărăţiei româno-bulgare, iar aceasta se datoreşte în mare parte concursului puternic dat de Cumani.</p></div>
<p>Nicolae Bălcescu, în <em><strong>“Scrisori către Ion Ghica” </strong></em>relata faptul ca<br />
in perioada peregrinarilor sale prin nordul Bulgariei din timpul pribegiei din anul 1849, a intalnit aproape numai sate româneşti:</p>
<div class="message_box announce"><p>“În Bulgaria m-a mirat încă foarte mult neîntâlnind din Balcani şi până la Dunăre nici un sat bulgăresc şi numai sate româneşti. Unde sunt Bulgarii? În Bulgaria se află puţini (Români) prin oraşe şi apoi între Vidin şi Niş şi dincolo de Balcan, Românii se întind în toată Bulgaria proprie şi pe tot malul drept al Dunării până la Belgrad. În partea serbică, pe Dunăre, cum mi s-a spus, sunt mai mult de 40000 de familii române (Constantinescu 1941: 23)”, relata Nicolae Bălcescu </p></div>
<p>Bibliografie:</p>
[1] A. D. Xenopol. Istoria Românilor , II (Bucureşti 1914)</p>
[2] Niketas Choniates, De Isaacio Angelo, lib. I, 5. — Părţile<br />
din Niketas privitoare la imperiul româno-bulgar</p>
[3] D. Onciul, Originile principatelor române (Bucureşti 1899)</p>
[4] CULTURA CREŞTINĂ, Iunie 1922.</p>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='Vlaho-Bulgaria, o monarhie de care se cutremurau porțile Bizanțului' data-link='https://glasul.info/2017/03/12/vlaho-bulgaria-monarhie-care-cutremurau-portile-bizantului/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2017/03/12/vlaho-bulgaria-monarhie-care-cutremurau-portile-bizantului/">Vlaho-Bulgaria, o monarhie de care se cutremurau porțile Bizanțului</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2017/03/12/vlaho-bulgaria-monarhie-care-cutremurau-portile-bizantului/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Răscoala lui Petru și Asan. Imperiul vlaho-bulgar al Asanestilor</title>
		<link>https://glasul.info/2015/02/20/rascoala-lui-petru-si-asan/</link>
					<comments>https://glasul.info/2015/02/20/rascoala-lui-petru-si-asan/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 20 Feb 2015 21:12:31 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Bulgaria]]></category>
		<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[Imperiul vlaho bulgar]]></category>
		<category><![CDATA[Ioan Alexandru]]></category>
		<category><![CDATA[Răscoala lui Petru și Asan]]></category>
		<category><![CDATA[Tribalia Трибалиa]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=4016</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>O creștere a obligațiilor fiscale impusă de Isaac II Anghelos, care își pregătea nunta cu fiica regelui Ungariei, a declanșat în 1185 o răscoală a românilor sud-dunăreni, în alianță cu bulgarii. Rolul precumpănitor al românilor în răscoală este relevat de izvoarele bizantine care relatează detaliat evenimentele.Conducătorii răscoalei au fost frații Petru și Asan. După ce...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2015/02/20/rascoala-lui-petru-si-asan/">Răscoala lui Petru și Asan. Imperiul vlaho-bulgar al Asanestilor</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>O creștere a obligațiilor fiscale impusă de Isaac II Anghelos, care își pregătea nunta cu fiica regelui Ungariei, a declanșat în 1185 o răscoală a românilor sud-dunăreni, în alianță cu bulgarii. Rolul precumpănitor al românilor în răscoală este relevat de izvoarele bizantine care relatează detaliat evenimentele.Conducătorii răscoalei au fost frații Petru și Asan. După<span class="text_exposed_show"> ce împăratul le-a respins cererile făcute în numele comunităților românești, cei doi au organizat răscoala, iar Petru s-a încoronat. După campanii militare conduse de generali înclinați spre trădare, împăratul a condus personal o campanie în 1186.</span></p>
<h2><span style="font-family: impact, sans-serif;">Răscoala lui Petru și Asan. Imperiul vlaho-bulgar al Asanestilor</span></h2>
<p><span class="text_exposed_show"><div class="one_half"><script language="JavaScript" src="https://afiliati.librarie.net/ext/js_aff_image.php?nia=109&#038;width=200&#038;instoc=1&#038;showtitle=1&#038;pid=180801"></script></div>Petru și Asan s-au refugiat în nordul Dunării, unde au cerut ajutorul cumanilor. La întoarcere, au recuperat teritoriile ocupate de bizantini, profitând de faptul că împăratul micșorase efectivele garnizoanelor. În 1187 s-a consumat o nouă bătălie, soldată cu victoria bizantină. </span></p>
<p><span class="text_exposed_show">Luptele au continuat și în anii următori, dar împăratul nu a obținut victorii decisive. Românii s-au întărit în regiunea muntoasă în cetăți și fortificații puternice. Detronarea lui Isaac II Anghelos a ușurat efortul românilor, întrucât trupele bizantine au fost chemate în capitală pentru a întări autoritatea noului împărat, Alexios III.</span></p>
<p>Luptele purtate de oastea Imperiului Vlaho-Bulgar în peninsula Balcanică:</p>
<p>&#8211; 1190, primăvara: Bătălia de la Triavna &#8211; lângă Triavna, Bulgaria<br />
Bizantinii sunt înfrânți de către bulgarii conduși de Ioan Asan I.</p>
<p>&#8211; 1194: Bătălia de la Arcadiopolis &#8211; lângă Lüleburgaz, Turcia<br />
Trupele bulgare conduse de Ioan Asan I înfrâng pe bizantini, al căror general Vasile Vatatzes cade în luptă.</p>
<p>&#8211; 1196: Bătălia de la Serres &#8211; lângă Serres, Grecia<br />
Victorie a bulgarilor lui Ioan Asan I asupra trupelor bizantine, comandați de sebastocratorul Isaac.</p>
<p>&#8211; 1201, 21-24 martie: Asediul Varnei din 1201 &#8211; Varna, Bulgaria<br />
Trupele bulgare ale țarului Ioniță Caloian înfrâng pe bizantini și cuceresc Varna.</p>
<p>&#8211; 1205, 14 aprilie: Bătălia de la Adrianopol din 1205 &#8211; lângă Edirne, Turcia<br />
Armata lui Ioniță Caloian înfrânge participanților la Cruciada a patra și îl ia prizonier pe împăratul Balduin I de Constantinopol.</p>
<p>&#8211; 1206, februarie: Bătălia de la Rodosto &#8211; Tekirdağ, Turcia<br />
Forțele bulgare ale lui Ioniță Caloian înfrâng pe cruciați.</p>
<p>&#8211; 1207, 4 septembrie: Bătălia de la Messinopolis &#8211; Mosynopolis, lângă Komotini, Grecia<br />
Bulgarii înfrâng trupele latinilor din Constantinopol; Bonifaciu de Montferrat cade în luptă.</p>
<p>&#8211; 1208, iunie: Bătălia de la Boruj &#8211; Stara Zagora, Bulgaria<br />
Victorie a bulgarilor conduși de țarul Borilă asupra trupelor din Imperiul Latin de Constantinopol.</p>
<p>1208, 30 iunie: Bătălia de la Philippopolis din 1208 &#8211; lângă Plovdiv, Bulgaria<br />
Cruciații, sub comanda împăratului Henric I de Constantinopol, obțin victoria asupra bulgarilor.</p>
<p>1230, 9 martie: Bătălia de la Klokotnița &#8211; Klokotnica, Bulgaria<br />
Conduși de Ioan Asan al II-lea, bulgarii înfrâng Despotatul de Epir, al căror despot Theodor Comnen Dukas este luat prizonier.</p>
<p>1235: Asediul Constantinopolului din 1235 &#8211; Constantinopol, Turcia<br />
O armată comună a forțelor bulgare și niceene eșuează în tentativa de cucerire a Constantinopolului de la latini, apărat de flota venețiană.</p>
<p>1279, 17 iulie: Bătălia de la Devina &#8211; lângă Kotel, Bulgaria<br />
Răsculații bulgari conduși de Ivailo înfrâng trupele bizantine trimise în ajutorul țarului Ioan Asan al III-lea.</p>
<p>1330, 28 iulie: Bătălia de la Velbužd &#8211; Kiustendil, Bulgaria<br />
Conduși de Stephen Uroš al III-lea Dečanski, sârbii obțin victoria asupra regelui Mihail Șișman al Bulgariei, care cade în luptă.</p>
<p>1332, 18 iulie: Bătălia de la Rusokastro &#8211; în Regiunea Burgas, Bulgaria<br />
Ioan Alexandru al Bulgariei înfrânge pe bizantini.</p>
<p>1355: Bătălia de la Ihtiman &#8211; lângă Ihtiman, Bulgaria<br />
Turcii otomani înfrâng pe bulgarii conduși de Mihail Asan al IV-lea, care este ucis în luptă.</p>
<p>1382 sau 1385: Asediul Sofiei din 1382 &#8211; Sofia, Bulgaria<br />
Victorioase, trupele turcești ale lui Lala Șahin Pașa cuceresc orașul de la bulgari.</p>
<p>1393, aprilie-17 iulie: Asediul asupra Târnovo &#8211; Veliko Târnovo, Bulgaria<br />
Orașul este cucerit de către forțele otomane de la bulgari.</p>
<figure id="attachment_4017" aria-describedby="caption-attachment-4017" style="width: 640px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/02/Rascoala-lui-Petru-i-Asan.jpg"><img fetchpriority="high" decoding="async" class="size-full wp-image-4017" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/02/Rascoala-lui-Petru-i-Asan.jpg" alt="Răscoala lui Petru și Asan, foto: facebook Tribalia Трибалиa" width="640" height="476" /></a><figcaption id="caption-attachment-4017" class="wp-caption-text">Răscoala lui Petru și Asan, foto: facebook Tribalia Трибалиa</figcaption></figure>
<p>Sursa:</p>
[1] <a id="js_6" href="https://www.facebook.com/pages/Tribalia-%D0%A2%D1%80%D0%B8%D0%B1%D0%B0%D0%BB%D0%B8a/579899008716655?fref=photo" data-gt="{&quot;entity&quot;:&quot;579899008716655&quot;,&quot;path&quot;:&quot;/ajax/pagelet/generic.php:PhotoViewerPagelet&quot;}" data-ft="{&quot;tn&quot;:&quot;k&quot;}" data-hovercard="/ajax/hovercard/page.php?id=579899008716655">Tribalia Трибалиa</a></p>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='Răscoala lui Petru și Asan. Imperiul vlaho-bulgar al Asanestilor' data-link='https://glasul.info/2015/02/20/rascoala-lui-petru-si-asan/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2015/02/20/rascoala-lui-petru-si-asan/">Răscoala lui Petru și Asan. Imperiul vlaho-bulgar al Asanestilor</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2015/02/20/rascoala-lui-petru-si-asan/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>IMPERIUL VLAHILOR</title>
		<link>https://glasul.info/2015/01/26/imperiul-vlahilor/</link>
					<comments>https://glasul.info/2015/01/26/imperiul-vlahilor/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 26 Jan 2015 00:03:17 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Bulgaria]]></category>
		<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[Serbia]]></category>
		<category><![CDATA[IMPERIUL VLAHILOR]]></category>
		<category><![CDATA[Imperiul vlaho bulgar]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=3031</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Toţi românii de pretutindeni trebuie să stie ca Romania este vatră a civilizației europene şi leagăn străvechi etno-folcloric. Spaţiul Carpatic a dat Europei limba, agricultura, primele tehnologii, încă din neolitic (6000 — 2700 î.Hr.) Avansul cultural, de civilizaţie, între Spaţiul Carpatic şi restul Europei este de milenii, astfel că nu poate fi vorba de o...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2015/01/26/imperiul-vlahilor/">IMPERIUL VLAHILOR</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Toţi românii de pretutindeni trebuie să stie ca Romania este vatră a civilizației europene şi leagăn străvechi etno-folcloric. Spaţiul Carpatic a dat Europei limba, agricultura, primele tehnologii, încă din neolitic (6000 — 2700 î.Hr.)</p>
<p>Avansul cultural, de civilizaţie, între Spaţiul Carpatic şi restul Europei este de milenii, astfel că nu poate fi vorba de o civilizaţie mai veche decât cea Carpatică în Europa.</p>
<p>Pentru a vă ilustra acest adevăr, vă vom expune şi mărturiile unor autori străini privind Civilizaţia Europei din antichitate şi de la începutul erei noastre şi cine sunt cei care au înfăptuit-o.</p>
<h2>IMPERIUL VLAHILOR</h2>
<p style="text-align: center;"><a href="http://iframewidth=420height=315src=//www.youtube.com/embed/za2h_fnupjkframeborder=0allowfullscreen/iframe"><iframe src="//www.youtube.com/embed/za2h_fnupjk" width="420" height="315" frameborder="0" allowfullscreen="allowfullscreen"></iframe></a></p>
<figure id="attachment_3032" aria-describedby="caption-attachment-3032" style="width: 640px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/01/imperiul-vlahilor-1-1.jpg"><img decoding="async" class="wp-image-3032 size-full" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/01/imperiul-vlahilor-1.jpg" alt="IMPERIUL VLAHILOR" width="640" height="476" srcset="https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/01/imperiul-vlahilor-1.jpg 640w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/01/imperiul-vlahilor-1-300x223.jpg 300w" sizes="(max-width: 640px) 100vw, 640px" /></a><figcaption id="caption-attachment-3032" class="wp-caption-text">IMPERIUL VLAHILOR</figcaption></figure>
<p>Sursa:</p>
[1] <a href="https://thraxusares.wordpress.com/2015/01/21/imperiul-vlahilor/" target="_blank">thraxusares.wordpress.com</a></p>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='IMPERIUL VLAHILOR' data-link='https://glasul.info/2015/01/26/imperiul-vlahilor/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2015/01/26/imperiul-vlahilor/">IMPERIUL VLAHILOR</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2015/01/26/imperiul-vlahilor/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
