“Memorandum trimis Premierului României, Președintelui, Presei și Jandarmeriei Române…!

PROTEST DIN SCAUNUL CU ROTILE ÎN FAȚA GUVERNULUI…!

Este un protest civic, nicidecum politic, nu atac clădirea Guvernului, sunt paralizat, îmi apăr proiectele înregistrate și oficializate în Parlament, idei dedicate plenitudinii românismului, dar tratate cu dispreț de mediocra și analfabeta clasă parlamentară.

Denunț public asasinarea României, umilirea, înfometarea și zdrobirea în picioare a compatrioților mei din țară cât și a celor alungați în pribegie, distrugerea culturii, a patrimoniului istoric, falsificarea valorilor și a modelelor de țară, înlocuirea Limbii Române cu limbajul preistoric al liliecilor de grotă…!

Voi fi gata să mor în fața Guvernului, am o credință și un cult național de apărat și onorat. Mă însoțește martirul Tricolor pe care am pus chipurile jertfitorilor pentru românism, Mihai Viteazul, Avram Iancu, Mihai Eminescu, Brâncuși, Horea, Cloșca și Crișan…

Mă voi lupta singur cu Guvernul din scaunul cu rotile, nu meritați decență din partea mea, dar sunt membru titular al Uniunii Scriitorilor din România și al Uniunii Ziariștilor Profesioniști, le reprezint cu cinste și onoare.

Sunt autorul proiectelor- Avram Iancu și Brâncuși din Parlament, devenite Decrete Prezidențiale, autorul Marșului Național Avram Iancu.

invoc drepturile postume și obligațiile morale pe care statul român le are față de martirii și mucenicii săi și le încalcă în delir politic, avem o Golgotă românească plină de suferință spirituală și fizică.

Onorarea acestor spirite model prin celebrări și omagieri naționale, sunt în Israel, Japonia, America, Rusia, Franța, China sărbători cu ofrande, la noi clopotele tac, Tricolorul este umilit, numele acestor jertfitori de neam sunt îngropate sub ierburi și neant.

Guvern român, nu vei fi niciodată primit cu demnitate și admirație în cancelariile lumii, voi nu vă privți țara cu măreție și sfințenie, voi nu vă iubiți și prețuiți strămoșii, ei ne sunt constelații și adâncimi spre universalitate.

Nu mai fiți plutonul de execuție, gardieni agresivi și ucigașii propriului popor, dacă erați cititori de biblie știați ce soartă au avut cei ca voi.

Numele pe care îl port se află pe multe cruci, troițe și monumente funerare dedicate eroilor români, este al strămoșilor mei din familie, ei au pierit de două sute de ani pe câmpuri de luptă pentru gloria și veșnicia românismului, au fost decorați de istorie, de Regii României și de pământul sub care zac aureolați de jerta lor.

Îmi iubesc mucenicii și martirii, ei sunt sângele meu, iar eu nu pot fi mai prejos decât viața și moartea lor.

Veniți să vorbiți cu mine în Piața Guvernului, nu vă întâmpin cu pietre sau invective, vă dăruiesc cu dedicație cărțile scrise de mine, vă dau un Memorandum despre Abecedarul real al istoriei și culturii naționale, ne strângem mâna cu înfioare istorică și îmi promiteți cu cinste strămoșească să ștergeți lacrimile și suferințele nedrepte îndurate de români, au ajuns până la rădăcina neamului și o secătuiesc.

Știu că mă vreți mort, dar sângele strămoșilor mei, mucenici și martiri se întinde pe mine ca o decorație eternă pe care nu o puteți străpunge cu nimic.

Eu sunt gata să mor în stradă pentru convingerile mele, voi sunteți gata să vă pierdeți averile, afacerile și privilegiile?

Laurian Stănchescu,
scriitor și jurnalist.”