“În luna mai a acestui an, preşedintele României, Klaus Werner Iohannis, se angaja, în cadrul întâlnirii cu Joe Biden, preşedintele SUA, să mai facă Ucrainei un cadou: un sistem de apărare Patriot. România a achitat aproximativ 4 miliarde de dolari pentru 7 astfel de sisteme.

Din cele 7 sisteme comandate, au ajuns în ţară 4, din care doar unul este funcţional. Deci, conform declaraţiei preşedintelui Iohannis, România ar trebui să cedeze singurul sistem funcţional de apărare Patriot.

La începutul lunii iunie, presa, citând surse apropiate Ministerului Apărării Naţionale, spunea că România nu trebuie să trimită singurul sistem funcţional Patriot Ucrainei. Cu toate acestea, în această săptămână, pe agenda şedinţei Consiliului Suprem de Apărare a Țării figurează şi acest subiect.

După ce i-au distrus pe agricultori prin susţinerea importurilor de cereale neconforme din Ucraina, acum a venit şi rândul apărării naţionale?

De ce ar trebui să facă România acest cadou Ucrainei în condiţiile în care alte state membre NATO şi UE sunt destul de reticente în a accepta asemenea solicitări?

Dacă admitem că României nu îi este de folos sistemul de apărare antiaeriană Patriot, atunci de ce am achiziţionat 7 asemenea baterii? Fie au fost achiziţionate din prostie, fie sunt utile apărării naţionale.

Și, dacă sunt utile, atunci de ce să cedăm singurul sistem funcţional de apărare? Înainte de orice decizie a CSAT-ului, românii ar trebui să primească un răspuns direct şi transparent. Nu se poate ca, în urma cererii partenerului strategic, puterea de la Bucureşti să execute orbeşte acest lucru. Uniunea Europeană ne-a cerut să sprijinim exportul de cereale (neconforme!) ucrainene, România a executat orbeşte ordinul primit cu preţul falimentării propriei agriculturi. A meritat?

Domnilor Iohannis, Ciolacu şi Ciucă, Sunteţi, oare, conştienţi că o asemenea decizie – de a ceda Ucrainei un sistem de apărare Patriot – ne implică direct în acest conflict armat din regiune? De ce doriţi ca prin aceste decizii să aruncaţi ţara în război?

După cedarea singurului sistem de apărare Patriot, oare ce va mai urma? Fac un apel la dumneavoastră să nu ne băgaţi pe noi, românii, într-un război care nu ne aparţine!”, se arată în declarația e presă a deputatului Dumitru Coarnă

Articolul Dumitru Coarnă: “Nu băgaţi România în război!” apare prima dată în Glasul.info.

1 Octombrie 1916 – După intrarea României în război, împreună cu fratele sau Eugen, Octavian Goga se înrolează în Regimentul 80 infanterie din Dobrogea. Poetul ține acum un jurnal – Faramituri dintr-o prăbușire.

Potrivit însemnărilor lui Elie Bufnea, Octavian Goga încă din luna aprilie a anului 1916 îi solicitase colonelului Vlădescu, comandantul Regimentului 80 infanterie din capitala României, intuind decizia României de a ieși din neutralitate și a intra în război împotriva Austro-Ungariei, solicitase admiterea în această unitate militară pentru instrucție (n.r. încă de aici avea să se vadă stofa de mare om politic a lui Octavian Goga, capabil să prevadă liniile directoare ale politicii statului român cu privire la intrarea în război cu luni bune înainte ca acest lucru să fi fost înfăptuit).

1916 – Regimentul 80 Infanterie inaintea plecarii spre Turtucaia septembrie 1916

[one_half]

Viata si opera lui Octavian Goga – Felician Brinzeu

[/one_half]

De cealaltă parte, fratele lui Octavian Goga, Eugen Goga, venea cu o experiență de front de aproape un an de zile în calitate de sublocotenent rezervist în armata austro-ungară. Din cauza constituției fizice nu tocmai solide a lui Octavian Goga, ministrul de resort Vintilă Brătianu a refuzat admiterea sa în cadrul forțelor militare ce trebuiau mobilizate pe frontul de luptă:

“Poetul Goga nu poate fi admis în armată și cu atât mai puțin voluntar într-o unitate destinată frontului, deoarece prezența sa este cu mult mai necesară în activitatea de propagare a idealului național, pe tărâmul căreia era printre cei mai cunoscuți și apreciați purtători de stindard.”

În cele din urmă, la insistențele lui Octavian Goga, poetul s-a prezentat la regiment fiind încadrat ca ofițer voluntar cu gradul de sublocotenent. În Catastrofa de la Turtucaia, Octavian Goga putea să-și găsească acolo sfârșitul, fără să mai poată ajunge printre liderii avangardei luptei pentru Transilvania, însă providența a făcut ca Octavian Goga să fie reținut prin ordin la Oltenița, de pe malul de unde s-a putut vedea grozăvia morții și a dezastrului pentru Armata Română. Fratele său, Eugen Goga, înrolat și el alături de Octavian Goga în Regimentul 80 infanterie, a luptat cu vitejie în luptele de la Turtucaia. De altfel, Eugen Goga avea și să fie grav rănit în anul 1917, în luptele teribile date la Mărășești.

Articolul 1 Octombrie 1916 – După intrarea României în război, împreună cu fratele sau Eugen, Octavian Goga se înrolează în Regimentul 80 infanterie din Dobrogea apare prima dată în Glasul.info.