7 august 1970 – Redescoperirea rădăcinilor culturii românești prin inaugurarea „Casei Dosoftei” la Iași

La 7 august 1970, în inima Moldovei, la Iași, cetatea de scaun a culturii românești, a avut loc un eveniment de mare însemnătate pentru identitatea și memoria noastră națională: inaugurarea „Casei Dosoftei”, devenită secția de literatură veche a Muzeului Literaturii Române din Iași.

Această clădire cu o arhitectură medievală de o noblețe simplă, cunoscută și sub denumirea de „Casa cu arcade”, a fost ridicată în secolul al XVII-lea și a servit drept reședință mitropolitană pentru Sfântul Mitropolit Dosoftei, una dintre cele mai luminate minți ale epocii sale. Aici, în aceste ziduri de piatră, Dosoftei a trudit pentru neamul românesc, fiind primul care a tradus în limba română cărți de cult și literatură religioasă, într-o vreme în care limba română era încă în luptă pentru recunoaștere și afirmare.

Prin eforturile culturale ale Mitropolitului Dosoftei, limba română a fost sfințită în tipar, dând astfel naștere unei tradiții literare și spirituale care a înrădăcinat conștiința românească în cuvânt și credință. De aceea, inaugurarea acestei case-muzeu nu este doar un gest de conservare arhitecturală, ci un act de recuperare a memoriei naționale, o chemare la rădăcinile noastre adânci, la rădăcinile limbii și ale demnității românești.

Casa Dosoftei găzduiește astăzi manuscrise, cărți rare, tipărituri vechi și icoane care mărturisesc despre începuturile scrisului românesc și despre eforturile înaintașilor de a înălța limba noastră la rangul de limbaj al culturii, al slujbei și al înțelepciunii. Este o casă a sufletului românesc, unde vizitatorul nu întâlnește doar istoria, ci intră în legătură cu spiritele celor care au pus temelia culturii noastre.

Într-o lume tot mai lipsită de repere, „Casa Dosoftei” rămâne un far al românismului, o mărturie că Iașul nu a fost doar capitala Moldovei, ci și un centru de rezistență culturală și spirituală, unde limba și credința neamului au fost păstrate și înălțate.

Astăzi, când o vizităm, nu pășim doar într-un muzeu, ci într-un templu al culturii românești, unde fiecare piatră și fiecare carte ne vorbește despre lupta pentru identitate, despre nevoia de a ne cunoaște trecutul pentru a ne apăra viitorul.

Să cinstim așadar această zi, 7 august 1970, ca pe o zi de sărbătoare a culturii și spiritului românesc, și să nu uităm niciodată că fără trecut nu există viitor, iar fără cinstirea înaintașilor, nu putem clădi o națiune demnă și suverană.

Articolul 7 August 1970 – La Iași s-a inaugurat “Casa Dosoftei”, care adăpostește secția de literatură veche a Muzeului Literaturii din Iași apare prima dată în Glasul.info.

“Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” este denumirea atribuită prin Hotărârea Guvernului României nr. 742/2003, art. 18 lit. instituției ce purta numele de Muzeul Satului, o creație a folcloristului și sociologului Dimitrie Gusti. Muzeul a fost inaugurat la 10 mai 1936, în prezența regelui Carol al II-lea al României, iar pentru public, pe 17 mai 1936, fiind în prezent una dintre cele mai mari atracții turistice ale Bucureștiului.”

Încă din anul 1934, după lungă activitate de cercetare monografică a satelor din România (n.r. începând cu anul 1925), profesorul Dimitrie Gusti și echipa sa de colaboratori au venit cu ideea îmbinării activității de cercetare științifică, cu activitatea culturală. Așa s-a născut ideea unui Muzeu al Satului Românesc, idee ce avea să se concretizeze în luna mai a anului 1936.

Demersurile nu au fost ușoare, începând de la identificarea unui teren pe care să fie construit Muzeul Satului, obținerea fizică a lui de la autorități, identificarea, achiziționarea și aducerea de case țărănești specificie fiecărei regiuni a României, sumele imense necesare acestui proiect identitar de anvergură, etc.

Până la urmă, echipele profesorului Gusti au insistat, prezentându-și rapoartele de activitate și în anul 1934, dar mai ales în 1935, atunci când într-unpavilion din actualul Parc al Libertăţii au reușit să atragă atenția asupra ideii lor cu o serie de expoziții foarte bine puse în valoare și prezentate de către Victor Ion Popa. Tot Victor Ion Popa vine pe lângă profesorul Dimitrie Gusti cu ideea de a profita de festivalul “Luna Bucureștilor” pentru a îndupleca primăria să le acorde un teren pe care să fie construit muzeul.

Costurile însă erau imense, fiind estimate la suma de 2.000.000 de lei, mai ales că timpul de realizare trebuia să fie foarte scurt. Printr-o șansă a sorții, proiectul avea să fie început la data de 14 martie 1936, când Dimitrie Gusti semna primele documente legate de acest proiect. Pe 15 martie 1936 deja erau emise Instrucţiuni pentru alcătuirea Muzeului Satelor Româneşti care cuprindeau în primul capitol instrucţiuni cuprivire la achiziționarea de construcții rurale din diverse regiuni ale României.

Articolul 17 Mai 1936 – A avut loc deschiderea pentru public a Muzeului Satului Românesc la inițiativa profesorului Dimitrie Gusti apare prima dată în Glasul.info.

La data de 24 februarie 1870 s-a inaugurat, în prezența domnitorului, noua clădire a Monetăriei Statului, de pe Șoseaua Kiseleff nr.3, unde s-au bătut primii Caroli de aur (20 de lei), cu efigia lui Carol I, realizată de gravorul Kullbrich.

“Pe 24 februarie 1870, s-a inaugurat în prezenţa domnitorului Carol I, a primului ministru Alexandru Golescu şi a ministrului de finanţe Ion C. Brătianu, într-un sediu special amenajat pe Şoseaua Kiseleff, prima Monetărie a României.
Astăzi, pe locul vechii Monetării se află clădirea Muzeului Ţăranului Român, doar strada unde se afla clădirea, Strada Monetăriei, aminteşte contemporaneităţii de faptul că acolo au fost bătute primele monede din România.”, scrie romfilatelia.ro

În anul 1912 clădirea primeri Monetării a Statului a fost demolată, după ce a găzduit o vreme Şcoala de Belle Arte.

În anul 1870 Monetăria a funcționat doar câteva luni, timp în care a bătut piese de aur de 20 de lei și de argint de 1 leu, pe rondele importate din Franța. La presiunea Imperiului Otoman, deranjat de faptul că monedele purtau chipul regeleui Carol I și nici măcar nu apăreau însemnele Imperiului Otoman, reprezentând recunoașterea vasalității către Imperiu, Monetăria și-a încetat activitatea, iar monedele au fost bătute în Belgia. 

Activitatea Monetăriei de Stat a putut fi reluată abia la un an după Războiul de Independență (1877-1878), în 1879, dar a fost din nou stopată în anul 1885. Începând cu anul 1890, monedele noului și tânărului stat român erau produse în străinătate.

Monetăria Statului, este o companie de stat, din 1990 regie autonomă în subordinea Băncii Naționale, și este monetăria națională a României. În prezent, este situată pe Strada Fabrica de Chibrituri 28-30, Sector 5.

Articolul La 24 februarie 1870 era inaugurată în prezența domnitorului, noua clădire a Monetăriei Statului, de pe Șoseaua Kiseleff nr.3 apare prima dată în Glasul.info.

La 16 iunie 1835 era inaugurată la Iași Academia Mihăileană, prima instituție de învățământ superior modernă din Moldova (1835 – 1847).

185 de ani de la inaugurarea primei instituții de învățământ superior modernă din Moldova: Academia Mihăileană, inaugurată la Iași sub domnia lui Mihail Sturdza, prin strădania lui Gheorghe Asachi și a altor învățați români ai vremii. Aici se țineau cursuri de istorie, drept, chimie, matematică, științe biologice, astronomie, limba elină, geometrie și arhitectură. Este precursoare a Universității din Iași și a Colegiului Național.

16 iunie 1835 – 16 iunie 2020

Bun venit in Iasi – Ghidul Turistic al Iasului

Pe vechiul loc al caselor Cazimir, amplasamentul unde a funcționat Academia Mihăileană, astăzi este amplasată o placă de piatră care amintește că acela este locul unde a fost inaugurată prima instituție de învățământ superior modernă din Moldova la data de 16 iunie 1835:

“Pe acest loc, în casele Cazmir a fost inaugurată la 16 iunie 1835 ACADEMIA MIHĂILEANĂ (1835-1847) instituție de învățământ superior, ctitorită de domnitorul Mihai Sturdza (1835-1849) în urma neobositelor stăruințe ale lui Gheorghe Asachi. Edificiul a fost (nejustificat) demolat în 1963.

Aici au predat și luminat cu harul lor: Eftimie Murgu, Mihail Kogălniceanu, Ion Ghica, Damaschin Bojinca, Dimitrie Asachi, Iacob Cihac, Iosif Adler, Theodor Codrescu, P, Câmpeanu, Vasile Fabian, Christian Flechtenmacher, Gustav Freiwald, Dimitrie Gusti, Ion Ionescu de la Brad, M. Loffler, Giovanni Schiavoni, Charles Maisonabe, Charles Malgouverne, Gheorghe Săulescu, N. Sungurov, T. Stamate, D. Stoica, N. Macarescu, Anton Velini, Iancu Albinet”

Articolul La 16 iunie 1835 era inaugurată la Iași Academia Mihăileană, prima instituție de învățământ superior modernă din Moldova (1835 – 1847) apare prima dată în Glasul.info.

Ieșenii sunt invitați la inaugurarea Muzeului Militar Naţional din Copou

Cercul Militar Iași va găzdui sâmbătă, 10 noiembrie a.c., începând cu ora 11:00, festivitatea de inaugurare a filialei ieșene a Muzeului Militar Naţional.

Articolul Ieșenii sunt invitați la inaugurarea Muzeului Militar Naţional din Copou apare prima dată în Glasul.info.

În oraşul Worms din Germania a avut loc inaugurarea Monumentului eroilor români din Primul Război Mondial

Marţi, 9 octombrie a.c., a avut loc o emoționantă ceremonie de inaugurare a Monumentului eroilor români din Primul Război Mondial din Cimitirul Auf Der Hochimer Höhe din oraşul Worms, landul Renania-Palatinat, Republica Federală Germania, potrivit Oficiului National pentru Cultul Eroilor.

Evenimentul a constat într-un ceremonial militar şi religios de sfinţire a monumentului şi un moment de rostire solemnă a numelor celor 168 de militari români morţi în lagărul de prizonieri din această localitate în timpul Primului Război Mondial cărora le este dedicată opera comemorativă de război.

Acest memorial a fost finanţat în exclusivitate de către Ministerul Apărării Naţionale, prin Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, şi realizat cu sprijinul Primăriei oraşului Worms.

Finalizarea acestui proiect a creat cadrul pentru organizarea unor manifestări comemorative organizate, dar şi pentru gesturi individuale de cinstire a sacrificiului pe care l-au făcut militarii români decedaţi pe teritoriul Germaniei.

Delegaţia Ministerului Apărării Naţionale, prezentă la eveniment, a fost condusă de către secretarul de stat pentru relaţia cu Parlamentul şi calitatea vieţii personalului din Ministerul Apărării Naţionale, domnul Nicolae NASTA.

România in Primul Razboi Mondial

La activitate, au mai fost prezenţi membri ai comunităţii româneşti din Germania, precum şi cetăţeni români veniţi din Ţară. Partea germană a fost reprezentată de primarul oraşului Worms, domnul Michael KISSEL.

În semn de recunoştinţă, la finalul ceremoniei, participanţii au depus coroane şi jerbe de flori la monument.

Evenimentul a oferit tuturor prilejul de a se înclina în faţa sacrificiului suprem făcut de militarii români morţi pentru ţară şi se înscrie în seria manifestărilor organizate de statul român pentru marcarea Centenarului Primului Război Mondial, conflict armat la finalul căruia, poporul român a realizat proiectul de uniune naţională – Marea Unire de la 1 Decembrie 1918.

Articolul În oraşul Worms din Germania a avut loc inaugurarea Monumentului eroilor români din Primul Război Mondial apare prima dată în Glasul.info.

Metamorfozarea unei biserici în moschee în Germania beneficiază de o inaugurare la care vor fi prezenți politicieni germani de rang înalt

Islamizarea Europei se efectuează atât de simplu și de rapid, încât unii dintre germani aproape nici că n-au băgat de seamă trecând zi de zi pe lângă clădirea pe care o știau cândva ca fiind biserică a creștinilor, că edificiul religios creștin și-a lepădat crucea din vârful clopotniței și aceasta a fost înlocuită cu un simbol islamic.

Fosta biserică cunoscută sub numele de Capernaum ( Kapernaumkirche, Hamburg-Horn) din Hamburg a fost achiziționată de către “investitori privați” și metamorfozată după ample lucrări de reconstrucție și renovare în moschee, intitulată centrul islamic Al-Nour (n.r. Islamische Zentrum Al-Nour).

La inaugurarea oficială a Centrului islamic Al-Nour este anunțată prezența reprezentanților senatului din Hamburg, a președintelui Consiliului Central al Musulmanilor, precum și a reprezentanților Bisericii Protestante.

Articolul Metamorfozarea unei biserici în moschee în Germania beneficiază de o inaugurare la care vor fi prezenți politicieni germani de rang înalt apare prima dată în Glasul.info.