La 8 noiembrie 1874 a fost inaugurată statuia lui Mihai Viteazul din București (Piața Universității); statuia a fost realizată de sculptorul francez Albert Ernest Carriere de Belleuse și este primul monument de această factură din Capitală.

Pentru prima dată în România, un soclu al unui monument românesc era decorat cu toate cele trei simboluri heraldice ale țărilor românești, pe fiecare dintre cele patru cornișe ale soclului fiind amplasate stemele din bronz ale Țării Moldovei, Țării Românești și Transilvaniei.

Prin simbolistica sa, monumentul reprezenta practic o declarație neoficială de independență a României, în plus și o declarație că pe viitor neamul românesc își dorește reîntregirea și cu Transilvania.

În optica marilor puteri cu interese de expansiune în țările române, Imperiul Otoman și cel de la Viena, amplasarea în București a statuii lui Mihai Viteazul reprezenta o manifestare de independență, lucru pentru care guvernul  conservator condus de Lascăr Catargiu a fost nevoit să tărăgăneze timp de mai multe luni inaugurarea oficială a monumentului, pentru a evita un conflict de natură diplomatică între noul stat românesc și cele două mari imperii cu interese în această zonă geopolitică.

 În 1873, statuia de bronz finalizată și soclul de marmură au fost aduse de la Paris la București. Statuia lui Mihai Viteazul a fost dezvelită la 8 noiembrie 1874, în ziua Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril, în piața din fața Academiei (în prezent Palatul Universității) pe locul altarului fostei mănăstiri Sfântul Sava.

Articolul La 8 noiembrie 1874 era inaugurată statuia lui Mihai Viteazul din București apare prima dată în Glasul.info.

Miercuri, 7 august 2019, la Cluj-Napoca a fost inaugurată statuia generalului Gheorghe Mărdărescu, comandantul corpului de Armată Transilvania care intra pe 4 August 1919 în Budapesta, punând capăt regimului bolșevic al lui Béla Kun și amenințării bolșevice asupra Europei Centrale și de Sud Est.

Ceremonia de dezvelire a statuii a fost organizată pe 7 august 2019, de la ora 11:00, de către Camera de Comerț și Industrie a României, cu sprijinul Camerei de Comerț și Industrie Cluj și al Primăriei Municipiului Cluj-Napoca.

Pentru acțiunea militară contra regimului bolșevic al lui Béla Kun, generalul Gheorghe Mărdărescu a fost decorat de Regele Ferdinand și Regina Maria cu Ordinul militar Mihai Viteazul clasa a III-a.

În numărul 82 al ziarului Românul apărut la Arad pe data de 9 august 1919, erau dezvăluite condițiile impuse Ungariei de către comandatul armatelor române: destituirea noului ministru de război maghiar, precum și reducerea efectivelor de militari din armata Ungariei.

“Comandamentul armatelor române a impus următoarele condiţiuni de armistiţiu Ungariei:

1. Reducerea armatei ungurești la 15.000 oameni.

2. Oprirea funcţionării fabricilor de muniţii şi predarei lor cu toate depozitele aflătoare în ele. “

Articolul La Cluj-Napoca a fost inaugurată statuia generalului Gheorghe Mărdărescu, cel care a eliberat Budapesta de regimul bolșevic al lui Béla Kun apare prima dată în Glasul.info.

La 14 martie 1895 era inaugurata Biblioteca Centrală Universitară din București

Biblioteca Centrală Universitară din București reprezinta cea mai veche bibliotecă universitară din București, edificiul cultural fiind construit dupa un proiect al arhitectului francez Paul Gottereau.

Finalizarea constructiei cladirii a avut loc in anul 1893, iar pana la inceputul lunii martie a anului 1895, biblioteca a fost dotata si amenajata pana la inaugurarea sa de la 14 martie 1895.

Prin decretul nr. 136, la 12 iulie 1948, Biblioteca Fundației Universitare devine Biblioteca Centrală a Universității „C.I. Parhon” din București. Cladirea a avut de suferit in timpul evenimentelor din decembrie 1989, atunci cand cladirea a fost incendiata si s-au pierdut mai multe carti rare din fondul bibliotecii.

Din luna aprilie a anului 1990, sub egida UNESCO, a fost initiata reconstructia si modernizarea bibliotecii.

Articolul La 14 martie 1895 era inaugurata Biblioteca Centrală Universitară din București apare prima dată în Glasul.info.

Istoria românilor nu este uitata la Chisinau: a fost inaugurata o pictura murala inspirata din istoria Daciei.

Duminica, 27 august 2017, a avut loc inaugurarea unei impresionante picturi murale de pe fatada unei cladiri amplasate pe bulevardul Decebal nr. 3 din Chisinau, infatisand o scena inspirata din istoria Daciei.

Sub chipul lui Decebal sunt reprezentati trei razboinici daci, dintre care unul tine cu mandrie stindardul de lupta dacic (n.r. draco sau dracon).

[info]Avem cea mai bună energie pentru tine.Alege pachete de energie 100% verde cu beneficii incluse[/info]

Istoria românilor nu este uitata la Chisinau: a fost inaugurata o pictura murala inspirata din istoria Daciei

Constatand cu cata bucurie a fost intampinat acest eveniment, putem concluziona ca locuitorii din Chisinau sunt mandri de mostenirea lor culturala si de originile stramosilor lor, acordand o importanta deosebita picturii murale inspirate din istoria Daciei.

Daca pentru romanii din dreapta Prutului personalitatea lui Decebal este un reper istoric de maxima importanta atunci cand se face referinta la etnogeneza poporului roman, iata ca si pentru romanii basarabeni din stanga Prutului figura lui Decebal este una de o importanta deosebita si astfel i se acorda o atentie si un interes pe masura.

Sursa: Glasul.info

Articolul Istoria românilor nu este uitata la Chisinau: a fost inaugurata o pictura murala inspirata din istoria Daciei apare prima dată în Glasul.info.

Pe 12 mai 113 a fost inaugurata la Roma, in forumul nou construit, „Columna lui Traian”, opera atribuita lui Apollodor din Damasc. Cele 124 de episoade care ilustreaza razboaiele daco–romane, comemoreaza victoria Imperiului Roman asupra Daciei. 

Terminata in 113, columna are exteriorul prevazut cu un faimos basorelief sculptat, in forma de spirala, care reproduce artistic sub o forma epica razboaiele dintre romani si daci purtate de Traian pentru cucerirea Daciei.O adevarata cronica a eroismului dacic si roman a fost eternizata pe fusul Columnei lui Traian din Roma.

Pe 12 mai 113 a fost inaugurata in forumul roman Columna lui Traian

Columna are o inaltime de aproximativ 30 de metri si conține 18 blocuri masive de marmura de Carrara, fiecare cantarind 40 de tone.

In anul 1536, soclul Columnei a fost eliberat din ruinele forului lui Traian din ordinul Papei Paul al III-lea. Marele arhitect Fontana s-a ocupat de restaurarea lui, incepand cu 1558. In 1589-1590, in locul statuii lui Traian, aflata initial in varful columnei, dar dispăruta inca din antichitate, a fost asezata o statuie a Sfântului Petru.

Basmele imparatilor daci – G. Ionescu-Nica

In perioada cat a fost director al Scolii Romane din Roma istoricul Emil Panaitescu a adresat numeroase memorii Academiei Romane, Ministerului Instructiuni Publice, Ministerului de Finanțe si Parlamentului pentru a realiza o copie a Columnei care sa fie expusa in Romania.

Eforturile sale au fost încununate de succes in 1939 cand statul roman a comandat copia, aceasta fiind terminata in 1943. Copia a fost executata din ciment alb armat, amestecat cu praf de marmura, si respecta proporțiile monumentului.

Din cauza razboiului mulajele au fost depozitate in diverse locuri locuri in Roma (Muzeul Lateran, Forul lui Traian, Palatul Expozițiilor) si doar in 1967 au fost aduse in Romania. Din 1972 copia la scara naturala a bazei Columnei lui Traian si copii ale scenelor reprezentate pe acest monument sunt expuse intr-o sala a Muzeului Național de Istorie a României.

Articolul Pe 12 mai 113 a fost inaugurată în forumul roman Columna lui Traian apare prima dată în Glasul.info.