Asociaţia Românilor din Italia consideră referendumul lui Klaus Iohannis ca fiind “de departe, o încercare de manipulare electorală”.

Redăm integral scrisoarea deschisă a Asociaţiei Românilor din Italia, semnată de președintele acesteia, Eugen Terteleac:

“Domnului Klaus Iohannis,
Preşedintele României

Sunteți de acord cu unirea românilor de pretutindeni?

Recenta hotărâre a președintelui Klaus Iohannis de a convoca pe 26 mai – o dată cu scrutinul europarlamentar – un referendum pe probleme de justiție, cu două întrebări care nu se încadrează în prevederile Constituției actuale, este – de departe – o încercare de manipulare electorală, neavând, pe fond, nicio finalitate. Președintele Iohannis încearcă să exploateze sentimentele firești de onestitate și cinste ale marii mase populare, invitând-o – implicit, dar și fără scrupul – să voteze nu pentru partidul aliat PNL, ci pentru alianța USR – PLUS, formațiunea politică așa-zis rivală, al cărei slogan este “Fără hoție, ajungem departe.”

Din nou se induce confuzia voită între a fi cinstit și a fi competent – care sunt lucruri diferite. Cel mai bun exemplu îl constituie chiar cel care convoacă referendumul. Domnul președinte Iohannis ne-a promis de multe ori – nouă, românilor stabiliți în străinătate – sprijinul și atenția, pe care le-a decretat, în februarie 2016, ca fiind “o prioritate” pentru mandatul său. Chiar pe site-ul Administrației Prezidențiale – sub titlul “Preocuparea Preşedintelui României pentru românii din afara graniţelor a creat noi premise pentru acordarea de facilităţi în relaţia cu statul”, se indică 25 de măsuri punctuale (listate apoi), care ar fi fost luate de statul român “pentru a diminua impactul distanţei resimţite de românii de peste graniţe faţă de ţară şi pentru a le facilita accesul la serviciile la care sunt îndreptăţiţi.” 

În primul rând, dacă le numărăm, ca în piesa lui Caragiale, nu sunt 25, ci sunt 21. Și, în al doilea rând, nu mai puțin decât 9 dintre ele fie nu s-au născut, fie s-au născut, dar au murit repede, situație la care nu e mai puțin adevărat că și guvernul are partea lui de responsabilitate. Printre nereușite, din păcate, cele mai importante: Centrele comunitare românești – care nu există nicăieri, Consiliul Românilor de pretutindeni – mort și îngropat, Diaspora Start Up – eșec, AgroDiaspora – o perdea de fum, Diaspora Business Summit – altă perdea de fum, Transparență și consultări publice – zero barat, Votul prin corespndență – o bătaie de joc, Copii singuri acasă – o păcăleală etc. Ca și referendumul, toate sunt forme fără fond, adică – propagandă. 

În spatele propagandei, se află însă tristul adevăr, exprimat, probabil fără să vrea, de către doamna Sandra Pralong, consiliera președintelui pe problemele Diasporei, care, participând, în anul 2016, la o manifestare publică în Spania, spunea:

“Statul român nu mai e un stat cum era înainte de ‘89, un stat asistențial (…) Românii nu au nevoie de ajutorul statului român, ci au nevoie de respect și de un stat care să le recunoască meritele. (…) Deci prezența mea aici este pentru a vă saluta și a vă recunoaște capacitatea, ca români, să nu aveți nevoie de statul român, iar noi să arătăm lumii ce putem face.” (Citat preluat din Ziarul românesc din Germania.) Cu alte cuvinte – bună ziua și la revedere, dragi români din străinătate! Și dacă se poate, votați-ne ca în 2014!

Dar cu cele 25 de măsuri neimplementate cum rămâne? De aceea spuneam că, pentru reușită, în orice domeniu, nu e suficient să nu fii hoț, mai trebuie să fii și competent! E cazul poate să spunem: Domnule președinte, deși nu ați consultat românii din străinătate cu ale căror voturi și presiuni în țară v-ați ales în 2014, n-ar fi fost mai bine, ca în loc de două întrebări neconstituționale și diversioniste, susceptibile de a adânci dezbinarea din societatea română, să ne fi întrebat, la referendum, simplu: Sunteți de acord cu unirea românilor de pretutindeni? Poate că, atunci, românii se vor fi gândit de două ori înainte de a vota pe 26 mai. Așa, văzând o nouă formă fără fond, s-ar putea să nu se mai gândească deloc…”, se arată în scrisoarea deschisă a Asociaţiei Românilor din Italia

Articolul Asociația Românilor din Italia: Referendumul lui Iohannis, o încercare de manipulare electorală apare prima dată în Glasul.info.

Se munceste intens la excluderea PSD din rândul socialiștilor europeni! Încercare de dresaj politic și ideologic din exterior? Danemarca și Suedia, vârfurile de lance folosite pentru a cere excluderea PSD din PES.

Fără să fii mare fan al politicilor sociale și tot îți este limpede că toate aceste presiuni pe care le fac unii atât din țară, cât și din afară, prin intermediul unor deja arhicunoscute ambasade și organizații neguvernamentale cu influență la nivel extern, sunt menite să constituie un fel de formă de control de la distanță al politicii interne din România, un soi de încercare de dresaj politic și ideologic al scenei politice mioritice de către niște actori din exteriorul țării noastre.

Avem așadar de a face cu niște unelte de la nivel intern, sau unele propulsate din România direct în Parlamentul European, care reprezintă doar avatarurile sau interfața unor interese externe pe teritoriul țării noastre. Ce fel de interese? Din cele mai diverse: geopolitice, economice, ideologice, geostrategice, etc.

Și mai curios este faptul că acest demers se bucură de o atenție deosebită din partea așa zisei prese “de dreapta” din România, în frunte cu UM-urile de la Hotnews, Ziare punct com, Digi24, G4media, Revista22 & comp., toate aceste guri de propagandă publicând un număr impresionant de articole pe acest subiect numai în ultimele câteva săptămâni.

Există așadar un foarte mare interes atât intern cât și extern, de a pune presiune nu atât pe PSD ca partid cu orientare social democrată, cât mai ales pe guvernarea din România, oricare ar fi ea și orice culoare politică ar avea aceasta.

Socialiștii din Danemarca s-au desprins din partidul comunist danez, iar acum încearcă “democratizarea” de la distanță a Romaniei? Curată ironie!? Cum poate fi calificată această imixtiune din partea unor alte state în politica internă a României? Oficial, gurile de propagandă ale diverselor DE-servicii ne spun că românii din Danemarca ar fi solicitat social-democraților danezi să propună excluderea PSD din Partidul Socialistilor Europeni si Grupul Parlamentar al Socialistilor Europeni.

Social democrații din Suedia nu sunt continuatorii oficiali ai fostului partid comunist suedez, însă prin ideologie și politicile pe care le implementează se apropie destul de mult de marxismul și orientarea internațional comunistă a predecesorilor lor, iar asta este din păcate extrem de vizibil în Suedia, o țară măcinată acum de uriașe probleme cu imigranții și întoarsă cu totul pe dos din foarte multe puncte de vedere.

După ce a fost inițiată o petiție prin care se cere excluderea PSD din grupul socialiștilor europeni, mașina uriașă de propagandă binecunoscută deja multora dintre români, a rostogolit la nesfârșit această petiție pe numeroase platforme și canale de comunicare, pe rețele sociale, a tradus petiția în mai multe limbi, a dat ghes formațiunilor social democrate din mai multe țări europene să întreprindă acțiuni împotriva social democraților din România, îmbrobodindu-i cu veșnica marotă: corupția, “abuzurile” împotriva protestelor de stradă (n.r. or fi pomenit pe undeva că acestea au fost proteste ilegale?) și faptul că PSD ar fi un partid “antieuropean”.

Și pentru că tot a devenit un trend al sezonului, s-a trezit aparent inexplicabil și șefa liberalilor din Austria să ceară excluderea formațiunii politice a lui Tăriceanu din grupul ALDE. Coincidențe? Noi nu prea mai credem în coincidențe.

Pentru orice acțiune din exterior, însă care poate avea consecințe în România, de fiecare dată trebuie să ne întrebăm: “Qui prodest?”. Nu trebuie să fii PSD-ist sau fan ALDE pentru a-ți pune aceste întrebări. Cine are interesul ca în România să avem o clasă politică dresată în așa fel încât să se afle sub control extern?

Articolul Se munceste intens la excluderea PSD din rândul socialiștilor europeni! Încercare de dresaj politic și ideologic din exterior? apare prima dată în Glasul.info.