Manifestul Asociației Calea Neamului pentru Inima Țării.

Măsuri concrete pentru întărirea identității naționale a românilor din Covasna si Harghita. Nu propunem un simplu program, ci mai curând un Ideal, Idealul Național: Libertatea de a fi român.

O exercitam prin afirmarea identității naționale, a simbolurilor continuității noastre milenare în Curbura Arcului Intracarpatic. Respingem hotărâți orice încercare de marginalizare instituțional-locală a specificului românesc; respingem dominația oricărei paradigme impuse de către statul maghiar pe teritoriul național al României. Credinţa ortodoxă, limba română şi tradiţiile strămoşeşti sunt reperele fundamentale ale Neamului nostru milenar pe tot cuprinsul acestui areal.

Prin actualele legi, prin cele care se preconizează a fi adoptate, prin măsurile exercitate de către statul maghiar pe teritoriul statului român, precum și prin abuzurile factorilor de decizie de la nivel local, românii din cele două județe sunt discriminați atât în raport cu minoritatea maghiară, cât și în raport cu ceilalți cetățeni români de pe raza celorlalte județe.

Asociația Calea Neamului propune, raportându-se la această stare de fapt, următoarele principii și măsuri concrete menite a asigura românilor din Covasna și Harghita drepturi şi șanse egale de a-și păstra identitatea națională cu ale celorlalți români ce trăiesc în celelalte unități administrativ-teritoriale din cadrul Statului Naţional Unitar Român.
Administrație.

1. Pornind de la principiul că niciun cetățean român nu poate fi obligat să cunoască o altă limbă în afara celei care este limbă oficială pe teritoriul statului român și că are dreptul de a se adresa și de a i se răspunde în mod direct în această limbă oricărei autorități publice locale sau centrale, considerăm că este necesară Statuarea faptului că limba română este singura limbă oficială pe întreg teritoriul României, inclusiv în Harghita şi Covasna, stipulând în acest sens Obligativitatea cunoaşterii reale a limbii române de către angajații instituțiilor publice ce își desfășoară acțivitatea în cele două județe. Susţinerea unui examen scris și oral de verificare a cunoştinţelor de limba română în faţa unor comisii formate din profesori titulari de limba română. Comisiile de verificare vor fi formate şi acreditate de către Academia Română, în mod direct sau prin entitățile aflate sub egida acesteia din teritoriu. Menționăm în acest cadru Academia Română, considerând că acest for este deasupra factorilor politici, asigurându-se astfel obiectivitatea îndeplinirii acestei misiuni, obiectivitate coroborată cu autoritatea conferită de competența aferentă.

2. Angajații instituțiilor publice nu vor putea fi obligați prin lege sau de către autoritățile administrației publice locale sau centrale să cunoască o altă limbă în afara celei care este oficială pe teritoriul statului român.

3. Cetățenii români de etnie maghiară vor putea folosi limba maghiară în relaţia cu autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice aflate în subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local sau judeţean, în măsura in care angajaţii acestor instituții locale cunosc această limbă.

4. Instituţiile Administraţiei Publice Centrale, prefecturile și deconcentratele utilizează în relaţia cu cetățenii limba oficială pe teritoriul statului român.

5. Şedinţele consiliilor locale și județene, acolo unde există unul sau mai mulţi consilieri români, se vor desfăsura în limba oficială a statului român, asigurându-se consilierilor de etnie maghiară, la cerere, traducerea în limba maghiară.

6. Interzicerea deţinerii unei alte cetățenii, în afara celei conferită de catre statul român, primarilor, consilierilor locali şi membrilor din conducerea instituțiilor publice de pe raza celor două județe. Aceşti cetăţeni ai statului român se află conform demnităților lor în slujba statului român şi a Constituției României, deţinerea unei alte cetățenii și implicit respectarea unei alte constituţii în același timp fiind de facto şi de jure imposibilă.
Învățământ.

1. Acordarea de burse anuale de studiu (echivalentul unui procent de 50% din salariul brut minim pe economie) tuturor elevilor care se înscriu şi celor care sunt deja înscrişi în unitățile de învățământ şi în cadrul secțiilor cu predare în limba română din cadrul unităților de învățămant din cele două județe. Această măsură nu este o discriminare a celorlalţi elevi, ci un act compensator, având în vedere faptul că statul maghiar acordă elevilor ce se înscriu în unitățile şi în secţiile cu predare în limba maghiară burse de studiu, direct şi prin intermediul diverselor fundaţii sau asociații.

2. Menținerea și înființarea claselor în cadrul secțiilor cu predare în limba română din unitățile de învătământ, acolo unde există minim 5 elevi care solicită învătământ cu predare în limba română; asigurarea cadrelor didactice corespunzătoare conform principiului obligativității unei cunoașteri reale a limbii române.

3. Acordarea de sporuri salariale cadrelor didactice care predau la ora actuală în instituțiile de învățământ cu predare în limba română şi celor care aleg în viitor să facă acest lucru, stimulând în acest fel mărirea efectivului didactic din învăţământul cu predare în limba română din cele două județe pentru o sansă reală a copiilor din această zonă de a studia în mod corespunzător în limba oficială a statului român. Sporul salarial se propune a fi de 25% din salariul minim pe economie, nefiind impozabil.

4. Plata chiriei pe o perioadă de cinci ani cadrelor didactice care vin din alte județe ale României în judetele Covasna si Harghita.

5. Procentul directorilor de etnie maghiară ce conduc unitățille de învățământ de pe raza celor două județe trebuie să fie proporțional cu procentul cetățenilor români de etnie maghiară care au domiciliu stabil în aceste două județe.
Simboluri Naționale

1. Autoritațile locale să fie obligate prin lege de a permite amplasarea pe raza localităților lor a simbolurilor naționale specifice statutului român precum și a monumentelor dedicate personalităților culturale, religioase sau istorice ale poporului român.

Măsurile enumerate au rolul de a proteja și conserva atât identitatea națională în centrul României, cât și siguranța națională a statului român. Județele Covasna și Harghita sunt din punct de vedere istoric și constituțional parte integrantă a statului național român, asupra lor însă se exercită atât din interiorul cât și din exteriorul țării forțe care au ca scop formarea unei regiuni autonome, antistatale, anticonstituționale, alocându-se în acest sens resurse materiale și umane ce tind să instituie o formă de facto, premergătoare unei forme de jure, care ar avea drept urmare ruperea unui teritoriu din statul național unitar român.

De aceea aceste măsuri își au sens în cadrul gândirii și implementării unei strategii naționale pe raza celor două județe menite a asigura integritatea statului unitar național român. Prin urmare, măsurile enumerate nu presupun faptul că cele două judete constituie o zonă aparte în cadrul teritoriului național, ci faptul că în aceste două județe cetațenii români nu au șanse egale de păstrare și dezvoltare a identității naționale românești din punct de vedere cultural, religios și instituțional, la fel ca ceilalți cetățeni din celelalte judete componente ale României.

Se dorește astfel egalizarea drepturilor firești ale cetățenilor români de a-și afirma și menține identitatea națională. Dreptul unui român din județele Covasna și Harghita de a învăța, munci și a se exprima în relația cu autoritățile locale și centrale în limba română trebuie să fie egal cu cel al unui român din celelalte județe ale țării.

Considerăm că scăderea dramatică a numărului cetățenilor români care se declară de etnie română și care cunosc limba română în cele două județe reprezintă un real pericol pentru siguranța națională, în centrul țării dezvoltându-se astfel o zonă compactă care iese de facto de sub autoritatea statului român.

Fondurile pentru aceste măsuri propunem a fi constituite din bugetul Președinției, al Secretariatului General al Guvernului, din Fondul de Rezervă al Guvernului României, precum și din bugetul Parlamentului.

Ne adresăm acestor instituții având în vedere că acestea reprezintă în mod direct voința electorală a cetățenilor români de pe teritoriul României și din Diaspora. Considerăm că aceste măsuri enumerate mai sus se încadrează în noțiunea de siguranță națională a României, asigurând pe termen lung continuitatea elementului etnic românesc în Curbura Arcului Intracarpatic.

Propunem aşadar ca acest Program-Manifest al Asociației Calea Neamului să devină Manifestul Românilor din Covasna și Harghita în măsura în care acesta va fi semnat, adoptat de un număr semnificativ de asociații ale românilor de pe raza celor două județe, precum și de un număr semnificativ de români ale căror năzuințe se vor regăsi în acest Program.

Într-o lume a deșărtăciunilor nu propunem de fapt un simplu program, ci un Ideal, Idealul Național.

“COMUNICAT DE PRESĂ.
Duminică, 29 iulie, românii din inima ţării, împreună cu frați din întreaga țară, protestează la Bucureşti împotriva adoptării Codului Administrativ

Motto: „Nu noi suntem stăpânii limbii, ci limba e stăpâna noastră” (Mihai Eminescu)

Duminică, 29 iulie, începând cu ora 17, Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş şi Asociația Calea Neamului organizează un marş de protest împotriva adoptării Legii privind Codul Administrativ al României, conform căreia limba maghiară devine în mod neconstituţional a doua limbă oficială în stat pe o arie ce depășește cu mult județele Covasna, Harghita şi Mureş.Adunarea manifestanților se va face în Piața Constituției, la ora 17. După câteva scurte alocuţiuni, la ora 18 vom porni în marș pe traseul: Bulevardul Unirii – PiațaUnirii – Bulevardul I.C.Brătianu – Biserica Sfântul Gheorghe Nou – Piața Universității – Esplanada Statuilor – Bulevardul Regina Elisabeta – Piața Operei – Palatul Cotroceni, traseul avizat de Primăria Municipiului București.

La Palatul Cotroceni vom solicita preşedintelui României, Klaus Iohannis, să nu promulge Legea privind Codul administrativ al României, în forma adoptată de Parlament.

Prin eliminarea pragului de 20% pentru folosirea limbii materne a minorităţilor naţionale în administraţia locală, prin asigurarea dreptului de a utiliza limba maternă în instituțiile publice ale administrației publice centrale și reintroducerea cuvântului „etnic” în definiţia judeţului, prin diminuarea rolului prefectului, pentru a numai putea ataca deciziile emise de administrațiile publice locale, Legea privind Codul Administrativ al României nu face altceva decât să reducă aproape de disoluție autoritatea statului român în acele zone ale țăriiî n care populația românească este redusă numeric și să favorizeze obținerea autonomiei teritoriale pe criteriu etnic și formarea unei enclave etnice în inima României.

Astfel, românii din județele Covasna, Harghita și parțial Mureș, în care sunt numeric minoritari, nu vor mai avea nicio șansă de supraviețuire. Introducerea limbii maghiare în instituțiile de stat nu face decât să izoleze mai mult cele două comunități, română și maghiară, și să adâncească separatismul în relațiile interetnice.

Considerăm adoptarea Codului Administrativ un act de trădare naţională. În Camera Deputaților, care a avut calitate de for decizional, au votat pentru 175 de deputaţi (136 – PSD, 7 – PNL, 18 – UDMR, 12 – ALDE şi 2 de la minorităţi, http://www.cdep.ro/pls/steno/evot2015.Nominal?idv=20323). În urma acestui fapt, un grup de 50 de parlamentari (deputaţii PMP şi USR, trei deputaţi PNL şi şapte deputaţi neafiliaţi politic) a contestat Legea privind Codul Administrativ la Curtea Constituţională, sesizând neconstituţionalitatea unor articole ale acesteia.
Promulgarea Legii Codului Administrativ al României în forma adoptată de Parlament va avea consecințe grave pentru România.

Vom reveni în cursul acestei săptămâni cu precizări asupra organizaţiilor civice şi a personalităţilor care se alătură organizatorilor acestei ample manifestări pentru apărarea limbii române şi a identităţii naţionale româneşti, dar și cu alte detalii referitoare la desfășurarea manifestării.

Persoană de contact: Mihai Tîrnoveanu, preşedinte al Asociaţiei Calea Neamului şi vicepreşedinte al Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș,

Sfântu Gheorghe,
23 iulie 2017
Pentru conformitate, Dr. Mihai Tîrnoveanu”

“Mesaj către românii din Covasna si Harghita de la un simplu român. Distribuiți vă rog, să ajungă la sufletele lor!

Frați și surori ale Inimii Țării, mergem pe 29 iulie la București nu împotriva vecinului vostru Janos, ci pentru ca limba noastră română să rămână singura limbă oficială în statul român.

Prin Codul Administativ votat de un parlament care se gândește mai mult la tot felul de pensii speciale pentru aleși, se legiferează limba maghiară ca a doua limbă oficială în administratia CENTRALĂ, în prefecturi si deconcentrate (Casa de Pensii, Poștă, CAS, APIA, Garda Financiară, Inspectorat Scolar, etc). Să fiti constienti că astfel, prin filieră politică, respectiv prin UDMR se vor angaja în aceste institutii oameni care ori nu stăpânesc bine limba română ori nu vor vrea să o folosească în relatia cu voi. Aici nu este vorba de drepurile unei minoritati, aceste drepturi există deja cu prisosintă, stiti bine asta.

În Covasna si Harghita mai ales, partial si în Mureș, va fi de-a dreptul vorba de înlocuirea limbii române cu cea maghiară în aceste institutii. Acest lucru se urmărește nu de către vecinul vostru Janos, ci de o formatiue politica oranizată pe criterii etnice, numită UDMR. O formatiune politică care-si cunoaste bine interesele, atât pe cele economice cât si pe cele strict politicianiste. Forumul Civic si Asociația Calea Neamului, organizatiile care organizeaza protestul de la Bucuresti nu au interese politice sau economice, membrii lor sunt dintre voi, oameni de rând cu nevoi si bucurii comune cu ale voastre.

Avem un singur interes, acela ca identitatea românească să nu moară, acela ca un om care nu stie limba maghiară să poată firesc comunica cu niste institutii CENTRALE care se află sub autoritatea statului român, ai căror angajati sunt plătiți din banii românilor din întreaga țară. De nu veti lua acum atitudine, când încă legea este la judecata CCR și va urma să ajungă la promulgare la Președintele României, vi se va spune ca ati acceptat de bună voie limba maghiară cu statut de limba oficială la voi acasă. De nu ati învățat până acum ungureste, veti fi, credeti-mă, nevoiți să o faceți, căci, repet, angajările în acele instituții publice CENTRALE se vor face direcționat politic de către UDMR cu intenția de a se elimina limba română. Dacă în alte județe va mai fi cum ar mai fi, la voi acasa va fi crunt. De se va încheia cu bine sau cu rău drumul acestei legi la CCR si la Președenție, Istoria va consemna atitudinea voastră, copiii si nepoții voștri vor citi în paginile ei daca în anul în care se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire, părintii si bunicii lor, românii din Covasna, Harghita si Mures au fost în fata vremurilor în picioare sau în genunchi. Daca vocea lor s-a auzit sau nu, în Capitala Țării. Fiecare dintre voi are de ales, are de trecut examenul greu al conștiintei personale care în acest caz este al Conștiinței de Neam. Fiecare dintre voi poate că aveti în data de 29 evenimente în familie, probleme de rezolvat la casele voastre, dar să țineți vă rog cont că într-o jumătate de zi, aveți șansa să schimbați prin atitudinea voastră istoria, aveți șansa să spuneți din Capitală, întregii Țări, tot ce aveți voi de spus.
Doamne ajută fratilor, cu prietenie si dragoste crestină, al vostru pe veci, Mihai Tîrnoveanu, un simplu român.”

Autor / Foto: Mihai Tîrnoveanu