Împăratul Alexandru al II-lea al Rusiei, acceptă propunerea Consiliului de Stat de a interzice predarea limbii române în cadrul Liceului de băieţi din Chişinău, în Basarabia ţaristă

Potrivit documentelor oficiale din gubernia țaristă Basarabia (în rusă Бессарабская губерния, din 1818 până în 1873 a purtat denumirea de regiune/„oblast”, în rusă Бессарабская область), începând cu 1828-1830 s-a început intensificarea rusificării pe teritoriul Basarabiei.

“Conform autorităților imperiale, din 1828 actele oficiale au început să fie publicate numai în limba rusă, iar pe la 1835, s-a acordat un termen de 7 ani în care instituțiile statului mai puteau accepta acte redactate în limba română.”

Limba română a mai fost acceptată ca limbă de predare în învăţământul public până în 1842, din acest moment statutul ei devenind unul de obiect secundar. Astfel, la seminarul din Chişinău limba română s-a regăsit printre materiile obligatorii de studiu (10 ore pe săptămână) până în 1863, când catedra respectivă a fost desfiinţată.

[one_half]

Margaritarul pretios al tarii, Basarabia – Mihai Eminescu

[/one_half]

La Liceul nr. 1 din Chişinău, elevii aveau posibilitatea să aleagă studiul uneia dintre următoarele limbi: română, germană şi greacă până pe 9 februarie 1866, când autorităţile imperiale au interzis studierea limbii române, oferind următoarea explicaţie:

„elevii cunosc această limbă în modul practic, iar învăţarea ei urmăreşte alte scopuri”.

Împăratul Alexandru al II-lea al Rusiei acceptă propunerea Consiliului de Stat de a interzice predarea limbii române în cadrul Liceului de băieţi din Chişinău, Basarabia ţaristă.

“la propunerea din 9 februarie 1866 a ministrului învățământului, directorului gimnaziului din Chișinău i s-a ordonat, la 28 februarie 1866, sistarea imediată a predării limbii moldovenești în acea instituție. Astfel a început strâmtorarea, apoi excluderea limbii române din toate tipurile de şcoli din Basarabia în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Hotărârea amintită a Consiliului de Stat al Imperiului Rus a invocat drept pretext pentru anularea predării limbii române la gimnaziul din Chișinău o serie de
considerente de ordin juridic, financiar, de pregătire a cadrelor. Între altele se menționează că „în conformitate cu noul statut gimnazial, publicat nu demult, în gimnaziile noastre în general nu se cuvin a fi învățători speciali pentru predarea unor dialecte locale speciale. De aceea, a stabili o excepție pentru unii doritori de a studia limba moldovenească la Gimnaziul din Chișinău, și încă pe banii din visteria statului, nu pare a fi un lucru întemeiat…”

CONSTITUIREA STATULUI ROMÂN MODERN
ȘI SCHIMBAREA PARADIGMEI POLITICII NAȚIONALE
A IMPERIULUI RUS ÎN BASARABIA / Conf. univ. dr. Gheorghe NEGRU,
Institutul de Istorie al ASM

Prin 1871, țarul a emis un ucaz – „Asupra suspendării studierii limbii române în școlile din Basarabia” motivîndu-se prin faptul că „în Imperiul Rus nu se studiază limbile locale”.

Articolul 9 Februarie 1866: Limba română este interzisă în cadrul Liceului de băieţi din Chişinău, în Basarabia ţaristă apare prima dată în Glasul.info.

Se întoarce cenzura de tip bolșevic? Participarea Editurii Sânziana la Bookfest interzisă în ultimul moment 

Comunicat de presă

În numele Editurii Sânziana, anunțăm publicul iubitor de carte că participarea noastră la Bookfest 2018, în perioada 30 mai – 3 iunie, nu mai este posibilă. Cărțile Rezistenței anticomuniste nu vor fi prezente la acest eveniment cultural. Ogoranu, Haiducii Dobrogei, Constantin Iulian, martirii temnițelor comuniste nu sunt doriți de organizatorii salonului de carte.

În mod inexplicabil – deși ulterior ni s-au oferit explicații puerile – ni s-a comunicat (si asta doar telefonic) că participarea Editurii Sânziana nu mai este dorită, deși anterior ni se comunicase oficial inclusiv amplasamentul stabilit pentru standul editurii.

Ni s-ar fi părut mai cinstit să ni se comunice adevăratul motiv al schimbării atitudinii față de noi. Faptul că Bookfest se află „sub înaltul patronaj” al Președinției României și beneficiază de suportul Ministerului Culturii să reprezinte oare premisa unor intruziuni de ordin politic sau ideologic în selectarea expozanților?

Ori prezența Ambasadei SUA în primul rând al partenerilor BOOKFEST constituie un prilej pentru excesul de corectitudine politică al unor structuri ale sistemului, fără legătură cu cultura, dar omniprezente în toate domeniile vieții românești?

Noi credem că la o ediție BOOKFEST al cărei “invitat de onoare” sunt Statele Unite ale Americii, ar fi fost binevenită prezența unei cărți precum Mesagerii Libertății, dedicate eroilor parașutați de aviația militară americană între 1951-1953 în România comunistă. La fel, biografia lui Ion Gavrilă Ogoranu, salvat de la moarte de însuși președintele American Nixon. Cine vrea uitate aceste capitole ale Istoriei recente?

Nu este prima oară când activitatea noastră editorială întâmpină obstrucții și discriminări. Editura Sânziana se află de mult timp pe lista neagră a unor grupări și instituții care nu doresc o Românie în care circulația ideilor să fie liberă și Istoria să fie învățată în lumina Adevărului. Spre exemplu, sunt mai bine de nouă ani de când sălile tuturor instituțiilor publice ale Capitalei sunt închise lansărilor de carte ale editurii noastre.

Și totuși, nu ne vom descuraja. Chiar dacă ne încearcă o amărăciune văzând că se pun iarăși gratii și lanțuri libertății de expresie, pentru care s-a murit în Decembrie 1989.

Cei care se fac vinovați de acest nou act de cenzură, la 28 de ani de la căderea regimului comunist, să știe însă că o societate liberă și democratică nu se construiește pe fundamentul unei memorii amputate, falsificate pe criterii ideologice.

Nu pe noi ne-ați alungat de la Bookfest, domnilor de la Asociația Editorilor din România, împreună cu înalții voștri parteneri și sponsori, ci pe Ogoranu, pe Haiducii Dobrogei și pe toți eroii rezistenței anticomuniste. Ei vă vor judeca!

Articolul Se întoarce cenzura de tip bolșevic? Participarea Editurii Sânziana la Bookfest interzisă în ultimul moment apare prima dată în Glasul.info.

Berea Csiki Sőr a fost INTERZISA de la fabricatie, producatorul fiind de asemenea obligat sa-si distruga in termen de 30 de zile si stocul de bere acumulat pana acum, iar utilajele de productie vor trebui distruse sau confiscate potrivit unei decizii judecatoresti. Consecintele acestei decizii sunt tragice atat pentru producatorul local cat si pentru aproximativ 140 de persoane care cel mai probabil isi vor pierde locul de munca.

Cu toate ca berea CSIKI SŐR a devenit marca inregistrata la nivel european(OHIM),  autoritatile din Romania au dat dreptate multinationalei Heineken care sustine ca a fost copiata marca Ciuc (n.r. CSIKI).

[alert-announce]”Curtea de apel Tg Mureș a interzis fabricația berii CSIKI SŐR hotărând să dea dreptate lui Heineken.În 30 de zile firma trebuie să distrugă stocurile precum și mijloacele prin care se produce acea bere.Hotărârea nu a luat în seamă decizia biroului de Mărci al Europei care a înregistrat marca Csiki Sőr ca marcă înregistrată și de origine.Deci curtea de apel a trecut peste o hotărâre la nivel european doar ca să dea dreptate unei multinaționale.În prezent firma are 140 de angajați conform legii în secuime.Totul este doar un atac la o firmă autohtonă care a avut curajul să creeze o marcă ce susține limba ,tradițiile și simbolurile locale ale secuilor.”, scrie Keresszegi Eduard[/alert-announce]

Articolul Berea Csiki Sőr a fost INTERZISA de la fabricatie. Aproximativ 140 de persoane isi vor pierde locul de munca apare prima dată în Glasul.info.